10,267 matches
-
și individuale, rezolvarea situațiilor care diminuează performanța). În aria funcțiilor de menținere se observă: antrenarea membrilor echipei pentru a avea abilități interpersonale, colaborarea (includerea, implicarea), managementul conflictelor, construirea implicării (prin dezvoltarea unui climat optimist, inovator, prin socializare și recunoaștere reciprocă), satisfacerea nevoilor individuale ale membrilor (încredere, suport), modelarea etică și practicile principiale (corectitudine și consistență comportamentală). În sfârșit, în cea de-a treia arie, care se referă la context, liderul trebuie să-și dezvolte rețeaua de comunicare cu întreaga organizație (obținerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Obiective recreativ - distractive; 2. Obiective compensatorii și de refacere; 3. Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică, astfel: Obiective operaționale recreativ-distractive 1. Satisfacerea necesității de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică, astfel: Obiective operaționale recreativ-distractive 1. Satisfacerea necesității de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc; 4. Satisfacerea necesității de a acționa autonom; 5. Satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de educație fizică, astfel: Obiective operaționale recreativ-distractive 1. Satisfacerea necesității de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc; 4. Satisfacerea necesității de a acționa autonom; 5. Satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, 6. Mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul zilei de școală. Obiective
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc; 4. Satisfacerea necesității de a acționa autonom; 5. Satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, 6. Mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul zilei de școală. Obiective operaționale compensatorii și de refacere 1. Eliberarea și mutarea prin
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
imediată a „stării generale de bine” prin joc și mișcare; 2. Satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; 3. Formarea și satisfacerea necesității de a câștiga prin mișcare și joc; 4. Satisfacerea necesității de a acționa autonom; 5. Satisfacerea necesității de a acționa individual în fața colegilor de echipă sau de clasă, 6. Mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul zilei de școală. Obiective operaționale compensatorii și de refacere 1. Eliberarea și mutarea prin joc a centrilor de concentrare psihică maximă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
anumită succesiune; dezvoltarea interesului față de mediul Înconjurător și față de propria persoană; aplicarea cunoștințelor Învățate În viața cotidiană; cunoașterea modului cum să Își poată dezvolta ideea de spațiu prin aranjarea În funcție de formă, culoare, mărime; exteriorizarea propriilor sentimente; dezvoltarea imaginației și creativității; satisfacerea curiozității prin realizarea diverselor forme și mânuirea diferitelor materiale; dezvoltarea spiritului competitiv; executarea unor teme la alegere sau propuse de profesor. Pentru o Înțelegere mai ușoară voi prezenta mai jos posibile achiziții ale elevilor În cadrul acestei activități, dar și etapele
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
cu grave repercursiuni asupra integrării sociale. Câteva cauze ale capriciilor sunt: Îngăduința nelimitată de către părinți, care i-a făcut pe copii să creadă că le este permis să pretindă sau să facă orice doresc; slăbiciunea persoanelor din jurul lor; răsfățul prin satisfacerea tuturor dorințelor și poftelor. 2. Încăpățânarea, ca refuz de a executa ceea ce i se cere de către adult. Nu orice refuz sau Împotrivire este un act de Încăpățânare. De multe ori, suntem tentați să considerăm Încăpățânarea un act de timiditate, având
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie a realului. Psihologia Morală, fiind o psihologie a Supra-Eului, pune În prim-plan nevoia realizării valorilor morale și spirituale ale persoanei umane, În conformitate cu aspirațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
chiar În cazul În care se vor repeta, ele nu vor fi niciodată absolut identice cu cele din trecut. Orice formă de manifestare umană este unică. În al doilea rând, corelat cu unicitatea, este principiul valoric. Orice act uman urmărește satisfacerea unei nevoi sau a unei dorințe. Prin aceasta actul psihologic este Întotdeauna dublat de o condiție morală care-l Însoțește. Referindu-se la acest aspect, I. Kant se Întreabă: „Ce pot face? Ce-mi este permis? Ce pot spera?”. Interogația
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
timp de a urmări o anumită cultivare egoistă a realizării exclusive de sine În competiția cu ceilalți. Astfel considerat, orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului de factură competițională, În raporturile persoanei cu ceilalți, dar și de autosusținere, de autoevaluare, de satisfacere narcisistă. Prin aceasta se descoperă Înrudirea directă a orgoliului cu mecanismele de afirmare ale Eului. Orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului care urmărește să supraevalueze valorile Supra-Eului, atribuindu-și calități prin care persoana respectivă caută să se situeze deasupra celorlalte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dintre oameni, sfințenia, sacrul și divinul În sfera spiritualității religioase, exemplul sau modelul În educație, curajul și eroicul În acțiuni, iubirea și respectul, Înțelegerea și Îngăduința. Între persoană și valori există o permanentă relație. Valorile nu implică numai o simplă satisfacere a unor trebuințe, ci ele corespund și unor atitudini sufletești și morale ale persoanei. Persoana se formează și se desăvârșește, În plan uman, prin interiorizarea valorilor, construind din ele atitudini, conduite, modele de gândire. Rezultatul acțiunii valorilor asupra persoanei umane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bă semnificația morală, privind schimbarea Binelui În Rău, ca act intențional, În cazul individului, sau ca degradare a moravurilor societății, În anumite momente de criză istorică - o tempora, o mores; că semnificația psihologică, privind direcția de manifestare și modul de satisfacere a instinctelor (perversiune instinctualăă sau a caracterului (pervertirea intențiilor, folie morale sau moral insanityă, precum și o conștiință a Răului (conștiință pervertităă; dă semnificația psihiatrică, introdusă și susținută de către V. Magnan, care stabilește trei niveluri de alienație mintală: anomalii, aberații și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihosexuală, privind aberațiile sexuale, considerate ca perversiuni (E. von Kraft-Ebbingă. Este acceptat faptul, de către majoritatea specialiștilor, că pervertirea are un conținut larg, cuprinzând devierea de la normalitate, prin Înlocuirea tendințelor naturale, firești, care sunt deturnate către o modalitate de utilizare și satisfacere În registrul anormalități. În sensul acesta, pervertirea apare ca o schimbare a regimului normalității, prin Înlocuirea lui cu preferința gusturilor pentru anormalitate. Această schimbare, cu multiplele sale aspecte formale, de manifestare În acte, pe care le-am expus mai sus
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
planul somatic, raportate la schema corporală, fie că este vorba despre plăcerea procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor instinctuale primare (foame, sete, relaxare musculară, sexualitate, somn, odihnă etc.Ă. În acest caz, plăcerea apare ca fiind diferențiată În raport cu nevoile corporale ale individului. M. Pradines afirmă că „plăcerea nu este o senzație, ci o apetență care-și atinge
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pozitivă, și invers, În cazul unui model ideal negativ. În orice caz, alegerea sau asocierea mea cu celălalt, sau cu ceilalți, nu este Întâmplătoare, ci dictată de o atracție care Își are rădăcinile În Supra-Eul meu moral și spiritual, urmărind satisfacerea pulsiunilor valorice ale acestuia. În plan general, Eu prefer persoane care Îmi sunt asemănătoare, În care mă recunosc și cu care, din acest motiv, mă pot ușor identifica. În cazul acesta, se stabilește rapid un acord reciproc. Dar aceasta nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are la dispoziție opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
oferită de acestea. La fel ca eroul, educatorul se dăruiește celorlalți. Ambele sunt tipuri psihomorale altruiste, deschise către dăruirea pentru ceilalți. II. Tipurile active Grupa acestor tipuri psihomorale se raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se disting următoarele forme: 1. Tipul pasional Acesta este tipul aventurierului care sondează necunoscutul. Neliniștit și instabil, el este Într-o permanentă mișcare, e mobil, agitat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interumane Cetatea creează, prin viața În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi Însă omului o nouă dimensiune sufletească și morală, care-l va conduce de acum Înainte În toate acțiunile sale, concentrate În supraeul moral. Acesta va reprezenta instanța de cenzură, care va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
concentrează „suma comunității de indivizi” care o compun. Orice lege, pentru a putea avea valabilitate, În sensul de a fi acceptată, trebuie să reprezinte nevoile și dorințele colective. În egală măsură, legea trebuie să apere căile firești care să favorizeze satisfacerea nevoilor colective. Altfel spus, legea trebuie să fie În concordanță cu nevoile și aspirațiile sufletului colectiv. Sufletul colectiv Își găsește Împlinirea nevoilor și aspirațiilor sale prin libertate: de gândire, de exprimare, de acțiune, de mișcare, de comportament etc. Este, după cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dar nu de „a fi pasiv”, ci de „a fi activ”. O atitudine prin care eu sfârșesc prin a domina lumea și a o subordona voinței mele. Din acest punct de vedere, puterea depășește semnificația actului, devenind un mijloc de satisfacere a apetențelor mele primare sau a aspirațiilor mele spirituale. Din punct de vedere psihomoral, distingem două semnificații pentru putere: aă posibilitatea de a fi sau de a te afirma, de a te impune În absența oricăror obstacole, susține Boussuet: bă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
insistându-se, de fapt, că În ele sunt cuprinse cele mai bune intenții la adresa celorlalți. Este clar, din cele de mai sus, că prin actele psihomorale se produce o „descărcare pulsională” a supraeului moral al persoanei, la fel cum prin „satisfacerea pulsiunilor” se produce o eliberare de tensiune psihică a Inconștientului. Ceea ce reprezintă pentru Inconștient tensiunea psihică, reprezintă pentru supraeu, forța sufletească. Ambele se realizează la nivelul eului personal și se Însoțesc de o stare de satisfacție, de Împlinire, de plăcere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cele de mai sus, faptul că persoana umană are libertatea de a-și folosi propria viață conform voinței sale; depinde Însă dacă această voință este pusă sub semnul rațiunii sau sub semnul dorințelor. Folosirea greșită a vieții are la bază satisfacerea dorințelor individuale, dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la bază satisfacerea dorințelor individuale, dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau cu totul altfel. Satisfacerea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]