2,394 matches
-
Cătălin Constantin O carte despre o călătorie, dar nu una obișnuită. Călătorul din cartea Ancăi Manolescu, de curînd apărută la Editura Paideia, e unul spiritual, iar studiul - pornit dintr-o teză de doctorat coordonată de Andrei Pleșu - unul savant, academic, însă seducător prin felul în care își desfășoară subiectul. Autoarea vorbește despre percepția și simbolistica spațiului în lumea creștinismului ortodox. Monahismul pustiei și o întreagă tradiție a întoarcerii către propria interioritate, a intrării în sine pe drumul desfășurat de
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
în geamul sălii de curs pauză de sable / viperele dorm în temple verzi/ stropi rostogolindu-se pe dale// în căușul palmei cascade asfințesc". Din elementele unei ambianțe terne țîșnesc feerii geometrizante: "case căpițe garduri molizi/ un păienjeniș de linii/ dezvăluie savante geometrii// cărări ca niște albii secate// petele de zăpadă joacă rolul/ zonelor de vid/ din peisajele chinezești". Chenarul absenței se umple de eflorescențe ivite intempestiv: "absența ta e plină/ de flori de munte și de flori de grădină/ și de
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
la care apelează (peonul); limbajul, de simplitate lexicală aparentă, atestă o vîrstă figurativă simbolistă și un metaforism avansat; desenul s-a esențializat, este unul în sepia, detaliile picturale dispar și rămîn doar contururile. Plecînd de la „doină", Iosif ajunge la muzica savantă de cameră, interpretată cu precizia instrumentistului virtuoz. Dincolo de valoarea ei estetică lipsită de echivoc, poezia lui Iosif este un simbol al sfîrșitului românesc de secol: pornită dintr-o întîlnire a Ardealului cu literatura de dincoace de munți, ca la Slavici
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
în jurul lor, mulțimea se bucura și râdea, striga glume și sporea binecuvântările comice. Bufonii din escortă erau împopoțonați cu măști și executau tumbe pentru a menține veselia publicului. La această procesiune se alipiseră și saltimbanci cu urșii și maimuțele lor savante. Era un frumos spectacol de carnaval pe care țarina îl oferea poporului său pentru a sărbători căsătoria unuia dintre cei mai buni bufoni ai ei. Nu era nimeni care să nu-i fie recunoscător, deoarece prilejurile de distracție erau rare
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
Nicolae Coan Cam orice neamț bunicel știe pe de rost partea din monologul lui Faust unde bătrânul savant, care nu-l întâlnise încă pe Mefisto, transmută versetul lui Ioan: „Im Anfang war die Tat” („La început voi pune Fapta”). Asta pentru că aproape orice neamț, bun sau rău, crede intim că la temelia lumii trebuie să stea ceva solid
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
morții", "ubi sunt?" etc. Motivul "fortuna labilis" nu are o identitate de școală literară: el concretizează, sub o formă expresivă, eterna confruntare a eului omenesc cu alteritatea dușmănoasă sau indiferentă a universului." (pag. 105) De la acest proces strict de identificare savantă și până la paternitatea infatuată distanța e, orice s-ar zice, enormă. Cu atât mai mult cu cât fluiditatea tematică e, acum, sensibil mai mare decât în situațiile în care influența poate fi convocată ca reper. Altceva, mai subtil și mai
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
orașe, este avangarda preeriilor avansînd eroice pînă la întretăierea marilor bulevarde și explodînd victorioase în parcuri". Chiar noțiunea de parc e modificată în lumea nouă, "revoluționată" de enigma ierbii: Departe de a mai fi o arhitectură de alei geometrice, flori savante și arbori masochiști, parcul este un perimetru al libertății totale, al stîncilor crescînd din asfalt, al copacilor păduroși, al triumfului ierbii". E înregistrat și reversul situației. în absența unei "eternități" încorporate care să-l legitimeze, spațiul geografic sau producțiile omului
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
numitor comun cu experiența erotică. Moartea în chip de violență nu e decît o metaforă criptată a Erosului. "Pasărea tăiată" alcătuiește secvența memorabilă a unui Eros trăit la nivel dramatic, tăvălit în sînge, agrementat cu spectacolul torturant al unei execuții savante. E o deflorare atît fizică precum și psihică, împinsă în hiperbolă. Nu întîmplător, autoarea își simte trupul ca un mediu al legăturii dintre capul și corpul zburătoarei sacrificate: M-au ascuns bătrînii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării tăiate
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
nouăzeci. Motorul real, oricât de bine disimulat, îl reprezintă două tragedii familiale (moartea bunicului matern și a tatălui), de unde și titlul, citit în sensul lui propriu, care, în chip firesc, îl precedă pe acela injurios. Fără a forța explicații prea savante pentru necesitățile unei cronici, trebuie să spun, totuși, că de la această cezură de sens începe aventura de limbaj a romanului. Ce se întâmplă mai apoi nu e decât narațiune: facultate, cămin, fracturism, înregistrări audio, relații pasagere, cursuri, călătorii în interes
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
nihilist căruia i se dedică, acribios, scriitorul. Era de înțeles de ce în prozele din Boare pe Waterloo (1984) nu reușea să omogenizeze viziunea istoricistă. Își lua însă revanșa cu romanul Apă neagră (1999). Aici impulsurile filosofice nu mai sunt camuflate savant în interogații magice și tușe fantastice. Radiografia satului din roman nu trece de o formulă în care știința istoriei era tratată la loc de cinste între avariile unei lumi vicioase, ce plonja în apocalipse previzibile. Prozatorul este interesat de analogiile
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
Bi-polaritate Liviu DĂNCEANU Chiar și în prezent, creația muzicală este locuită de două lumi distincte, intens personalizate. Pe de o parte lumea minoritară a elitei componistice, aderentă la muzica savantă, orgolios baricadată în complexitățile ei mereu crescânde, judicios supravegheată și normată. O lume care calculează cu subtilitate raporturile interne ale diferiților parametrii sonori, scoțând la iveală mulțimile quasi- absolute ale sunetelor, exclusiv pe cale logico-matematică. O cale ce s-a perpetuat
Bi-polaritatea by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
că mulți dintre compozitori aud ceea ce scriu și nu scriu ceea ce aud interior, statornicindu-se o anume civilizație a ochiului în dauna unei civilizații proprietară de drept a teritoriului sonor, dar, iată, silnic uzurpată: cea a auzului. Consecința imediată? Muzica savantă se rezumă la a fi receptată și gustată de o elită insignifiantă cantitativ; mai mult, publicul acestei muzici este alcătuit masiv din specialiști, care își tămâiază confrații in cel mai familiar spirit cu putință. De cealaltă parte există lumea majoritară
Bi-polaritatea by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
mai puțin explicit mașinațiile pieței comerciale de masă. Muzica și afacerile fuzionează, estompându-se astfel granițele dintre artă și comerț. Și totuși, această lume, din ce în ce mai abundentă, a muzicilor comerciale ori experimentale își are rădăcinile în cealaltă lume, cea a muzicilor savante. De pildă, creațiile pop se prevalează constant de unele principii ale sistemului tonal-funcțional (cum ar fi relațiile armonice, structurarea cvadrată, monodia acompaniată ca modalitate de organizare temporală, sistemul ritmic divizionar), principii specifice muzicii culte. Ca să nu mai vorbim că
Bi-polaritatea by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
asuma inconștientul grație insolenței și stranietății. Așa s-a ajuns la acele evenimente live radicale prin natura lor, care comportă o receptivitate proprie culturii pop față de imediat și efemer. În orice caz, muzica pop, happeningul ori performance-ul, dar și creațiile savante contribuie din plin la despărțirea grâului de neghină, adică a artei de non-artă. Vorba lui Allan Kaprow: „arta nu trebuie să pară artă ca să fie artă”.
Bi-polaritatea by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
o poftă și osârdie demne de micimea unor sclavi ai fățărniciei și ignoranței. Lasă că, dacă evenimentul teatral, plastic ori cel literar mai pătrunde când și când prin plasa evenimentelor politice, economice, sociale sau sportive (și foarte bine face!), muzica savantă contemporană e ocultată cu abilitate și cinism de către mediile de informare. Mai trist este faptul că însăși instituțiile culturale abilitate tratează noua muzică românească ca pe o „Cenușăreasă” ce poartă un pantof „second hand”. Cine sunt sfetnicii acestor instituții și
Consternare si ?ngrijorare by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]
-
rezultatul "acumulării unei presiuni excesive" sub pământ, din cauza schimbărilor de temperatură din regiune. Omul de știință rus spune că 80% din crater pare să fie alcătuit din gheață și că nu există urme care să ateste producerea unei explozii. Descoperirea savanților ruși elimină teoria potrivit căreia un meteorit ar fi căzut în acea zonă. Experții ruși consideră că explicația cea mai probabilă are legătură cu fenomenul de încălzire globală, care eliberează în aer gazele naturale de suprafață, care explodează în atmosferă
Misterul craterului de la capătul lumii, rezolvat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/61902_a_63227]
-
se consumă repede, mobil nu are, iar când face rost de unul nu-i mai folosește) și care sfârșesc în cel mai trist mod cu putință, uneori în tăceri sfâșietoare. E, desigur, și destulă pastișă aici, dar și, totodată, o savantă repunere în funcțiune, pas cu pas, a unei cunoscute strategii perdante. Simplitatea frazelor se obține prin tăieturi repetate. Sau, mai adecvat, prin vivisecții: „Mă sufocă urâtul. Mă întorc. Secret din miezul făpturii mele un abur amar. Am ochii umezi, măcar
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
pretinde eliberarea de orice obligații, am dreptul de a-mi petrece zilele în necontabilizabile ore de contemplație, nopțile în suite de vise de încântătoare absurditate. Sunt iertat a mai purta arma, a mai călca în agora, a trage aghioase în savante academii, a mă pronunța în conflictul între președinte și premier. Cel puțin așa ar trebui să se întâmple. Despre o supremă împlinire aș prefera să vorbim la proxima aniversare - din 2017, de pildă. Desigur, până atunci mulți din cei de
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
struțocămilă lucrurile nu sînt cu mult mai complexe, deși trebuie să facă față neajunsurilor provocate de însuși statutul său de animal hibrid, care se află, simultan, în două luntre. Cel mai explicit - și avînd ochii larg deschiși - optează Faust. Bătrînul savant (un fel de pustnic pînă la întîlnirea crucială cu Mefisto), ce pare a fi epuizat tainele cărților, e conștient nu doar de faptul că alegi în orice clipă a vieții - ceea ce sfîrșește prin a fi obositor, chiar monoton -, ci și
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
Eros o deschidere spre moarte, stabilind cu „lumea de dincolo“ o complicitate erotică, Bolintineanu inova radical într-un context cuminte și conformist. Față de îndrăzneala proiectului, lipsurile limbajului trec pe planul al doilea. Cînd limbajul cu tentă neologică îmbrățișează un ritm savant, rezultatele devin uneori notabile. Poemul Herol unește toate obsesiile poetului într-o cadență de neuitat: Mortua est are aici o primă și strălucită variantă, anticipativă pînă la detaliu: „Herol la morminte se duce și plînge Promisa lui moartă cu fruntea
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
tezelor confruntaționale, a formulelor de polemică intelectuală riscă să nu fie decît lichidul dulce-amar aromat și tare care acoperă zațul gros și non-potabil al sentimentelor de bază. Dar de ce acest Ťdecîtť condescendent? Căci chiar așa cum e, Ťcafeauať asta intelectuală, filozofică, savantă, ba chiar subtilă uneori e printre puținele lucruri care ne mai țin un pic treji în trecerea noastră - bună-rea cum e - dintre cele două nesfîrșite somnuri"" (207). De ce mi se pare atît de important accentul pe pathos, dincolo sau mai
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
se numără între vârfurile de expresivitate ale acestui artist al sfidării și ironiei amorsate retoric. Caz rarisim, tot ce a scris Alexandru Paleologu nu numai că e valoros, dar va trece cu siguranță proba timpului. Eleganța stilistică, mascată de-un savant colocvialism, e aceea a marii eseistici de totdeauna, de la Montaigne la oamenii de spirit ai Franței interbelice. Regretul de a nu fi încheiat cele două cărți care ar fi fost, cu siguranță, capodopere - una despre ,abisalul Caragiale", cealaltă, volumul de
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
Mircea Handoca La 20 mai 1936 apărea volumul lui Mircea Eliade Yoga, subintitulat Essai sur les origines de la mystique indienne 1. Memorialistica și corespondența ne dezvăluie unele amănunte din laboratorul de creație al tânărului savant. Etapele redactării pot fi prezentate în câteva cuvinte. Prima formă a cărții datează din anii 1929-1931, când se afla în India. Scrisă inițial în limba engleză, această variantă a fost amplificată, definitivată și tradusă de autor în românește, la reîntoarcerea
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
selectiv în volumul antologic Șoapte și strigăte (Editura Vinea, 2009). Titlu câtuși de puțin întâmplător, căci Mioara Cremene compune „muzical”, iar cartea are structura unui oratoriu în care se întâlnesc diverse voci, mai mult sau mai puțin „apocrife”, răsună cadențe savant orchestrate, se experimentează, ca într-o cutie de rezonanță, formule prozodice de o mare diversitate. Divers și din punct de vedere tematic, volumul rămâne totuși perfect unitar, convergența poemelor fiind dată de viziunea retrospectivă a poetei, care se fixează cu
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
unei retorici exasperate: "păduchii căzuți din barba lui marx/ și înmulțiți la subțioara urmașilor săi/ conform sloganului/ de la salt cantitativ la salt calitativ/ sunt azi:// aristocrați cu blazon de tinichea aurită/ burți solemne miliardari cu degete boante// în numele democrației plastografiate savant/ sponsorizează silicoane sfințesc terenuri de golf/ și ctitoresc biserici dar cred/ numai în virtuțile jeep-urilor ultimul model/ poporului bolnav îi împart gratuit diplome/ de sănătate și lecții de răbdare patriotică// sunt dirijorii unui nou viitor/ încremenit în proiect// nu
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]