4,770 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Degeaba-și curge timpul râurile pe obrazul meu și-mi ninge tâmplele cu-atâta-nverșunare, că-n tainițele sufletului n-are cum să îmi ajungă prin labirintul viselor scăldate în culoare. N-au să se frângă, înrobite, aripile mele, de vântul înghețat ce-mi bate-n poartă nemilos, când se întind cu-atâta patimă spre soare crescând din ce în ce mai viguros. Și de m-ar căuta uitarea prea devreme, i-aș
CASTELUL SUFLETULUI MEU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353439_a_354768]
-
nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
în deosebi, pe umerii oamenilor care muncesc în deplin anonimat, oameni care își văd de rosturile lor așa cum au învățat din moși-strămoși și prinzând din zbor și unele beneficii ale noutăților tehnice. Sunt mulți oameni care își păstrează semeția românească scăldată în lumină, cinste și hărnicie, căci sămânța bună, strămoșească, n-a pierit. Și nici speranța din inima românilor nu a pierit, chiar dacă și ea a fost umbrită. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, de ce s-ar reîntoarce din exil în patria mamă? Elena
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
râul, ar avea talazurile mării de la Bosfor, la Constanța ... Dar e glas, și numai glas! Glasul lui Gheorghe Turda nu e pas pe calea lungă a cântecului, e șir de scări spre văzduhul Maramureșului. Vulturii îl recunosc și Iza îl scaldă în cristelnița vadului nemuritor. Notarul comunal de la Săpânța a înmânat părinților lui Gheorghe Turda nu un act, ci un stih, pe care ei l-au pus pe tâmpla muzicii folclorice maramureșene, pentru ca fiul să nu aibă niciodată etate ci numai
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
marginea patului resimțind aceiași dorința că și acum cativa ani dar nedorind să-și trădeze simțurile,încerca să se poarte normal și odihnindu-și privirea în ochii ei atât de cristalini dar și foarte triști,zări un licăr de iubire scăldat într-un regret amar. -Aurele,am hotărât să te vizitez după ce am fost diagnosticată cu cancer în ultima fază,mai am de trăit câteva luni și iartă-mă că dorind să-mi trăiesc viața,am stat la distanță de tine
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
de carte a fost posibilă prin susținerea financiară exclusivă a partenerului DAFERMANN BACĂU - manager DANIEL IUTIȘ, cu sprijinul YMAGECENTER IAȘI (care a îngrijit edițiile). *** Poetul Gheorghe A. Stroia ne convinge că are darul de a crea poezii, pe care le scaldă într-o caldă lumină și într-o undă de vibrație născută din metafora rară care trezește în noi emoția, trăirea în frumos și armonie, ne înnobilează. Pentru că poetul se destăinuie cu o mare noblețe, se adresează suav și cu candoare
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
pe gânduri, de conținutul care dispărea apoi în guriță. Bărcuțele golite erau restituite solului spre a împlini alte etape ale nesfârșitului lanț trofic. Printre copacii rari dar bogat înfrunziți de nu vedeai rază de soare se întrezărea de pe acum lacul scăldat în soarele care se apropia de linia orizontului. A ajuns la piatra cu pricina, jilțul sau dacă vreți soclul pe care-și așeză cu demnitate efigia. Cu picioarele goale răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa vie, Natura care s-a trezit și -nvie Și doina noastră, fără de pereche. Se-aprind în zare stelele făclii, Coboară de pe dealuri cârd de oi, Se-aude cântec vechi ca de oboi În triluliu de glas de ciocârlii
A VENIT VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352938_a_354267]
-
de pe dealuri cârd de oi, Se-aude cântec vechi ca de oboi În triluliu de glas de ciocârlii. E noaptea îmbrăcată-n umbre mov Venită ca o zână din povești, Pe-astfel de noapte tot ca să trăiești În vise dulci scăldate în alcov. vineri, 19 iunie 2015 Referință Bibliografică: a venit vara / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
A VENIT VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352938_a_354267]
-
se întoarcă în taină de dor. Petale din Crăiasa Primăvară, Luceafărul cu raze să-i mângâie. Cum brațe o strângeau odinioară, pe Veronica în amor de pribegie. Pribeagă este iubirea pe alei, la braț cu dorul evadat din vise. Se scaldă-n balsamul florilor de tei, când pleoapele gândului sunt deschise. Din cer albastru când privește-n ape, Luceafărul coboară-n amintire. Dorul își lasă prin tainică noapte, metamorfozat în altă iubire. Din vol.,, Ecouri străbune" Ploaie de stele Plouă-n
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
ape. Iar Luceafărul, cu ele, scutură nori de sub pleoape. Lumina razelor sale se prelinge-n codrul verde și tremură în izvoare, când pe apa lor se vede. Magii nopților de vară împletesc vis de iubire, când Luceafărul coboară să se scalde-n amintire. De iubre pământeană, privirea lui se aprinde. Și coboară de sub geană, sărutările timide. În pădure poposește, la fel ca-n secolul de ieri. Să își depene poveste, pe ,,Lacul" cu flori de nufări. Dar zorile îi încurcă aventuri
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
fată. Dar care ne costă mult. Știi cum sunt fetele în ziua de azi! Știi tu că numai noi doi am rămas singurii căsătoriți din tot anul? Avea Nicky însă și o consolare. Visă optimist, ca de obicei: „Îmi mai scăld și eu ochii din când în când, cu fete tinere, colegele de școală ale fiicei mele, când vin și ele pe la ea, în vizită”. - Dar frate-tu ce face? întrebă Vali. - E bine! Tot lector a rămas. L-a susținut
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PIATRA FILOZOFALA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Certitudine. Cuvânt scăldat din cer, se frange și de-aceea se leagă de mister, doar misticul pervers mai speră într-o șansă, că se așează Zeus cu el, cândva, la masă. O listă de virtuți se rup în strop de timp albastrul si
PIATRA FILOZOFALA de PETRU JIPA în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354350_a_355679]
-
grijă sau blestem E frumoasă primăvara, Flori și gâze, mărțișoare Preumblări prin roata vieții, Fericiri și supărare... O speranță-n primăvară An de an se înverzește De mai bine pentru țară, Bogăția ce rodește În suflete îmblânzite Sărutate de lumină Scăldate în rouă vieții Printr-o liniște Divină REGRET Vei regreta chiar azi, sau poate mâine C- ai alungat iubirea, printre ploi Vei regreta și poate-o să te doară Poemul fericirii dintre noi Vei regreta în vara - nviorată, Că gustul
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]
-
de nicăieri, Mă-ncearcă amintiri profunde Din dragostea, ce parcă ieri A apărut ... ca de niciunde ... Mi-e dor de ochii tăi căprui, Ce-mi mângâiau privirea caldă, De glasul tău, care-mi spunea Că-n mine, sufletu-ți se scaldă... Ai fost un înger rătăcit, Ce-a apărut în a mea cale ... M-ai luat pe aripi și m-ai dus Din lumea mea de chin și jale ... M-ai înălțat până la stele, Dar m-ai adus iar înapoi Atunci când
ÎNGER RĂTĂCIT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354402_a_355731]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 497 din 11 mai 2012 Toate Articolele Autorului O ÎNTREBARE! Ce ai putea să-mi dai tu mie, Să am prilej de bucurie? Dă-mi zâmbetul tău cald, Privirea în care să mă scald. Dă-mi câte o simplă mângâiere, A tinereții veche adiere, Să-ți dau în schimb iubirea mea, Pe care o simte inima. *** NU TE RECUNOSC! Nu te recunosc persoană, Oare tu ești cel ce ai fost? Tânăr, mândru, fără teamă
O ÎNTREBARE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354419_a_355748]
-
prădători pentru pui, îi mănâncă. În rezervație sunt câteva broaște țestoase mari, dar fără un picior - fiindcă le-a fost mâncat de către șobolani când erau broaștele mici. * Nu se sperie de musafiri, mănâncă iarbă în liniște. Le place să se scalde în mocirlă. Privite de departe, înșirate cum stau pe marginea drumului, broaștele țestoase par niște vaci păscând. Referință Bibliografică: Broaștele țestoase gigantice din Galápagos / Florentin Smarandache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2295, Anul VII, 13 aprilie 2017. Drepturi de
BROAȘTELE ȚESTOASE GIGANTICE DIN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354456_a_355785]
-
în virtutea felului său simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă este creator de baladă sau doar mesager al ei, până la noi! Voi reda în continuare o foarte frumoasă „rătăcire” a lui Henri David Thoreau (evreu cred): „Dimineața îmi scald mintea în măreața filozofie cosmogonică Bhagavad Gita, de a cărei compunere „anii zeilor” au trecut, iar în comparație cu lumea modernă și literară, ei (zeii, n.b.) par „mici și vulgari”; și mă întreb dacă acea filozofie nu se referă la un
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
de clopoței, cântă-mi simfonia vieții și a iubirii. Lasă-mi ecou de stele să simt cum gândurile-mi - crengi de visare se înalță spre constelația golită de iluzii. Ale tale palme albe și fragede îmbrățișează pământul cu neîntinate visuri, scăldate de roua speranței ... Te simt, iubite, în fiecare respirație, în ploaia pastelată de curcubeie... Te gust ca pe o cafea aburindă, iar sufletu-mi miroase a prospețime, Mai lasă-mi, te rog, zațul îmbibat de aroma fericirii ... (12.03.2012
VINO, VINO... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354502_a_355831]
-
o amintire ancestrală uitată ..dar atenție, în inima Ardealului. Mitul poate reprezenta și un exemplu de acțiune, de spiritualitate. Cât de mult ne influențează în spectacolul vieții? M-a emoționat faptul ,că strămoșii noștri au făcut baie acolo, unde ne scăldăm și noi astăzi, în apele tămăduitoare. Îmi place să cred, că li se vor da o importanță mai mare acestor băi termale dacice reconstruite de romani și se va conștientiza valoarea pe care o reprezintă în circuitul cultural, crescând astfel
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
din fire de lumină și s-o urmăm. Niciodată să nu spui niciodată, nu-i așa? Nici eu n-am spus „Niciodată nu voi reveni în Cipru!” și iată că acum regăsesc aceeași atmosferă și-aceeași liniște pe însorita insulă scăldată de apele Mediteranei într-o zi de sfârșit de aprilie 2012. Drumul de la modernul aeroport din Larnaca și până la Limassol mi se pare scurt, pe alocuri paralel cu marea și flancat de balustrade din care se-nghesuie să ne „salute
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > COERENȚĂ AMNIOTICĂ Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Culcat în iarbă, gândul, supraviețuitor al cataclismului, privește nedumerit lumina orbitoare - spice vălurite în care se scaldă. Nu i se mai ghemuiește frigul în suflet... Caută locul unde inima i-ar începe din nou să bată. Arome de cimbru sălbatic dansează frenetic în jur, învăluindu-i umerii într-o binecuvântată îmbrățișare. Tavanul de nori îl cercetează surprins
COERENŢĂ AMNIOTICĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353753_a_355082]
-
urcat pe calea Vieții Printre trepte de călăi. A fost calm și-n suferință I-a iertat și pe cei răi. Într-un strigăt de durere Cerul s-a întunecat Prevestind lumii Iertarea Printr-un Fiu de Împărat. S-a scăldat în rouă pură Și în lacrimi de măslin A învins moartea cu Viața Și-a-nviat după Scripturi. Elena Trifan Referință Bibliografică: IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1180, Anul IV, 25 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353781_a_355110]
-
mai întoarcă capul. - Ce părere are fratele meu despre partenera ta de petrecere? - Măi, ce să spun. Îmi place fata. Este frumoasă și deosebită. Trebuie să recunosc că este o creolă superbă. Merge. Să vedem în ce ape se va scălda sâmbătă. - Vai, ca să vezi, ne-am îndrăgostit deja, îl înțepă Deea. Totul depinde de tine Cris, nimic de ea, sau de mine. Cum vei ști să ți-o apropii, așa o vei avea. Hai în casă. Nu te mai uita
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
rude, ci doar pe ea singură și pe puterea ei de a face față situației. O asistentă o atinse ușor pe umăr, în timp ce plângea. Stătea pe capătul patului în care îi era mama și o privea în tăcere, cu ochii scăldați de lacrimi. - Vă așteaptă domnul doctor Radu în cabinetul său. A treia ușă pe dreapta, pe holul cu telefonul public. - Mulțumesc, domnișoară. - Pentru puțin. Săndica se ridică cu greu de lângă mamă și, ajunsă în fața ușii, ciocăni parcă cu teamă. - Da
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]