39,690 matches
-
Constantin Țoiu Nici Anglia nu scapă de bârfa ăndrăcită a celor patru ași ai vieții pariziene. Greoaia, morală, cinstită, dacă vreți, buna Anglie, orișicum, față de spiritul franțuzesc latin, ironic, spumos, tolerant și atât de ăntelegător an ale vieții... Azi limba engleză ași ia o revanșa. Dar
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
unei istorii ăntoarse din condei, a rămas fără beneficiar. N-aș vrea ca vreun spirit mai prepuielnic să vadă an cele ce urmeaza acuzații mașcate de ceausism, fiindcă pur și simplu nu șanț mașcate. Cred că cei care vor să scape liceele de grija manualului de istorie editat la Sigma cerând sau recomandând eliminarea lui din competiție fac o greșeală ireparabila. an semnificații scandalul depășește cazul, cu sau fără voia autorilor săi. Adversarii manualului manifestă un simptom primejdios mai ales pentru
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
de România, descendent pe fir direct al casei Cumane de Panciu ca succesor al tatălui său Ștefan Caraghiaur, care a murit în 1978 la Montréal. În anul 1948, a luat drumul pribegiei, trecând înot Dunărea pe la Porțile de Fier, ca să scape de o condamnare la moarte la ordinul N.K.V.D. pentru luptă antibolșevică și pro Basarabia, dar sufletul său i-a rămas aninat, alături de înaintașii săi, plutind neîncetat de la Nistru pân'la Tisa, motiv pentru care face foarte dese drumuri în țară
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
oraculara din care fiecare ăntelege ce poate și ce vrea a forțat orizontul literar al vremii. Elitele și cititorii de rand s-au solidarizat an valorizarea semnificațiilor acestui volum dificil care ănfrunta tiparele timpului prin obturarea programatica a ăntelesurilor imediate, scăpând acuzațiilor "pe text" ale ideologilor, făcându-le imposibile interpretările sociologizante. De altfel, nici până astăzi critică nu s-a pus de acord asupra "filozofiei" poetului. Ea cade mereu an capcană descifrării după logică ideilor clare, ale unui sistem filozofic rațional
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
geniu, cât o gândire puerila, cu câteva momente de exprimare norocoasă. Este greu de înțeles ce s-a întâmplat cu Ion Cristoiu, care se remarcase cândva prin luciditate și care de câțiva ani ne surprinde prin afirmații de un subiectivism scăpat de sub control. În egală măsură ne simțim contrariați - si jenați - constatând că el a ajuns să practice un cult al propriei lui personalități. Pe paginile 2 și 3 ale cărții, numele său este înscris de 10 (zece) ori! Numai Adrian
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
altfel, responsabilitatea asta o las pe seama naratorului principal (n.n. idem). Pantomima, gesturile an raport cu frecvențele schimbări de voce, prin care Bixiou zugrăvea interlocutorii puși an scenă, probabil că ele erau perfecte, deoarece cei trei auditori de față lăsau să scape exclamații gălăgioase de ăncuviintare și interjecții de mulțumire. - Și Rastignac te-a refuzat? i se adresa Bixiou lui Finot. -Net..." (N.n. - asa, pe rusește; o altă originalitate a "principalului narator").
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
declară Todorov, "într-un spațiu singular, în același timp afară și înăuntru: străin la (la Sofia), acasă <în străinătate> (la Paris)". Jocul ghilimelelor e putin amețitor, și are un tragism pe care filozoful îl ignoră, dar care nu i-a scăpat lui Sorin Alexandrescu, într-un articol publicat în suplimentul Vineri al revistei Dilemă, chiar dacă nu se referă explicit la această frază. Articolul lui Sorin Alexandrescu e tulburător, pentru că el ne reamintește că, oricît ne-am delecta cu teorii postmoderne ale
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
asemenea lucruri, decît dacă oferă subiect pentru paginile mondene ale ziarelor, în calitate de tăietor de panglici sau de invitat la mai știu eu ce alte întîmplări vesele, însoțite de bufet rece sau de ciocniri de cupe cu șampanie. Primarul Bucureștiului nu scapă nici un prilej de a înfrăți Capitala cu diverse alte capitale din lume, trudindu-se cu obositoare călătorii și cu protocoale indigeste, pe altarul sacrificiilor inubliabile care fac din domnia-sa un demn purtător de mesaj al bucureștenilor unde cu gîndul
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
era bătrînicioasa ("nu îi lipseau cuvintele poetice pline de frăgezime pe care poezia populară le-a avut totdeauna din belșug"). Are cuvinte de apreciere pentru corifeii Școlii Ardelene ("Petru Maior este teoreticianul teoriei originii românilor"). De îngustimea Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la Budai-Deleanu este strămutarea formei lui Ariosto în biată romanesca ardeleana de pe vremea aceea". Laudă, după aceea, într-
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Cornel Ivanciuc ne proiectează într-un fabulos cu intenții parabolice. "Gloanțele răzbunării" parcurg mii de kilometri până să-și atingă victima, sfidând legile fizicii. Grigore Ona devine un înger al răzbunării, întrupare a pedepsei divine, de care nimeni nu poate scăpa. Pe Vancea, personajul din Secretul scării lui Iacov, sfârșitul îl surprinde pe "coridoarele puterii", în zilele lui decembrie 1989. Vancea este, la rându-i, un inițiat, descifrând în tainele cabalei fugă "Președintelui", desi aici tusele sunt mult îngroșate, iar parodia
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
relația copil-mamă, mamă-copil sau copil-mediu sînt regăsite prin memorie, în ale cărei vîrtuți autoarea nu crede în totalitate, ci trebuie să admită că ea deformează și este deformata. Memoria cunoscută de psiholog nu e aceeași și pentru scriitor. Amintirile îi scăpa de sub control și ajung să domine firul epic "prestabilit" de autoare: "Știam atatea despre ea ("memoria") că psiholog; dar nu știam, ca scriitor, că este atît de posesiva, că este teribilă, mai greu de stăpînit decît orice afect". Astfel de
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
altfel, la intenția declarată. Dar, "după cum unii tot cântă în altă parte obiectul ce-l au în mâini, așa și noi nu am privit spre el, ci ne-am îndreptat ochii undeva departe, din care pricina, pesemne ne-a și scăpat." Cartea se citește totuși fără suspiciuni. Nu de alta, dar "cad atunci din bibliotecile lumii dicționarele moarte... de râs." Vasile Tonoiu, Meditații și cugetări. Reverii lucide și aporii ludice. Editură Iri, București 1998, 160 pag., preț nemenționat.
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
al lui Maniu, atît înainte, cît și după Unire". Așa să fie. A ajuns să-și reprezinte românii subjugați, ca deputat la Budapesta, între 1906-1910, remarcîndu-se prin intrasigenta discursurilor rostite. În 1915 Maniu trecuse de 40 de ani și putea scăpa, legal, de război. Dar, pentru asta, i s-a cerut să redacteze o scrisoare de fidelitate față de statul maghiar. Cum a refuzat, a fost luat în armată, parcurgînd cu greu stadiile de la soldat la sublocotenent pe frontul italian. Dar în
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
cu altii. În gestul lui Jean-Claude Carrière, povestașul nostru, ca să folosesc un cuvînt nimerit pentru subiectul în chestie, există o ciudată combinație de livresc, chiar de oaresice aroganță a cunoscătorului (explic îndată cum e concepută cartea) căruia nu i-a scăpat nimic din domeniul eposului popular sau chiar cult, de pe întreg pămîntul, si ingenuitate bulversantă. Carrière e un erudit, înainte de orice, pentru că a fi capabil să istorisești snoave cu Nastratin Hogea laolaltă cu povestiri africane, pilde buddhiste sau basme/ bancuri cu
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
După ce am citit cartea, eu una am rămas cu poveștile mele preferate, așa cum, sînt convinsă că fiecare dintre cititori își va alege propriile sale bucurii din Cercul mincinoșilor. Recunosc, sînt și unele povestiri pe care nu le-am priceput deloc. Scăpa total puterii mele de a le urmări tîlcul mai ales cele africane sau coreene, fără doar și poate datorită diferențelor culturale. Cel mai aproape m-am simțit de cele indiene, pe de-o parte, pentru frumusețea lor uluitoare, pentru acel
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
atîta liniște/ de parcă-as fi murit în mai multe trupuri/ deodată" (Palimpsest). Aprehensiunea bardului este de-a nu-și însuși viitorul altei ființe: "acum tot mai spăsit înaintez/ de teamă să nu trăiesc altcuiva viitorul" (ibidem). Un chip de-a scăpa de povară "emoțiilor" pe care le ascunde "cu rușine" îl reprezintă anamorfoza "inimii", preschimbarea ei în proteicele iluzii: În atîtea lucruri te preschimb inima a mea/ credincioasa tuturor utopiilor/ în năluciri și cuvinte tornade sfîșieri/ amăgiri" (Zori tulburi și o
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
de poporă. Și aceasta nu din cauza că masele populare ar fi fost astfel lipsite de binefacerile artei (în viziunea lui Stalin, poporului îi este suficientă propagandă), ci din cauza ca un eșalon semnificativ al intelectualității a artiștii și amatorii de artă - ar scăpa astfel de sub control". Emotionalitatea, adresîndu-se fondului primitiv-sentimental, pulsațiilor instinctuale, iar nu etajului rațional al ființei, favorizează mesajele tulburi, dubioase ori chiar antiumaniste, împingînd masele în direcția dorită de cîrmuitori. Nicicînd lozincile, prin care statul totalitar încerca a lua în stăpînire
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
caror amintire să nu dispară o dată cu ultimii ei depozitari printre care mă număr. D.J.: Scrieți, în nu știu ce zi a nu știu cărui an, situat între 1990-1998: "Zilele trecute am golit un sac cu corespondențe". Deci, cu o discreție frustranta, mai mult va scăpa decît mărturisiți a ceea ce contrazice și ideea de jurnal și pe aceea de memorii a lăsați pe cititor să-și imagineze imensă corespondență pe care trebuie s-o dețineți. Ne puteți vorbi despre ea? De unde vin scrisorile? În ce stare
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
din saracie că neorealismul căruia într-un fel îi este cofratern, ci din provocarea ambițioasă de a merge din nou la sursă primară a emoției, la instinct și improvizație, la surprinderea necontrafăcută a reacțiilor și mediului. Totul cu speranța că, scăpînd de hemoragia "efectelor speciale", se va ajunge la un mesaj filmic mai spiritualizat, măi firesc. The Legend of 1900 de Giuseppe Tornatore (ecranizare a unui monolog al romancierului Alessandro Baricco) pare a fi fost special concepută pentru această ediție a
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
seama că acesta este și arghirofil, nu doar jovial și bonom: i-a pretins să fie co-părtas la drepturile de autor ce vor rezulta la tipărirea cărții. P.M. are însă tăria de a refuza. Norocul sau a fost că a scăpat doar cu acuză de ingratitudine și necuviința. Toate acestea l-au îndârjit în hotărârea să de a se retrage. Îi vin în ajutor Al. Balaci, Al. I. Ștefănescu și M. Sora, care-i dau, de-a lungul anilor, pentru traducere
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
-ul (asemănător că ton cu acela al lui Mircea Horia Simionescu, pus în deschiderea volumului de Povestiri galante din BPT), Costache Olăreanu pare mulțumit că nu mai e nevoit să-și mistifice autobiografia că pe vremea comunismului, din care a "scăpat viu dar nu nevătămat". Căci "dosarul" lui nu era bun. Tatăl, avocat, a fost unul dintre fruntașii țărăniști ai județului Fălciu, apoi prim procuror al Parchetului Dîmbovița, secretar general al județenei PNȚ la Huși, arestat de două ori, în 1947
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
an 1948 datează prietenia cu alți doi "tîrgovișteni" literări de mai tîrziu, Petru Creția și Tudor Topa. Vigilenta revoluționară a "cadrelor" îl dibuie însă,și nici subterfugiul de a se mută în anul IV la Universitatea din Cluj nu-l scăpa de exmatriculare. De aici încolo, evenimentele ne sînt cunoscute din opera, dar înșirate așa, cronologic, ni se relevă motive care se repetă, ca într-o bucată muzicală, în destinul Ucenicului la clasici. Astfel, perioadei '54-'56, cînd tînărul Costache e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
a lovit mai multe mașini, ucigînd și doi oameni. Șoferul autobuzului nu știa că mașina pe care a încercat s-o ferească era condusă de Vali Sterian, dar pentru cel din urmă, beat pur și simplu, măcar faptul că a scăpat cu viață, fiindcă șoferul autobuzului a tras de volan, împingîn- du-si astfel mașinăria spre unii care n-aveau nici o legătură cu beția cîntărețului, tot ar fi trebuit să-l facă să nu declare că nu are nici o vină. Că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
nu o circumstanță atenuanta. În afirmația să, că nu e vinovat de ceea ce a făcut șoferul autobuzului, Vali Sterian are dreptate. Reacția să e însă a unui anonim oarecare implicat într-un accident tragic. Un anonim care vrea să-și scape pielea. Or, nu poți fi un anonim oarecare atunci cînd ești cel care ești, fie că te numești procuror, fie că ești un star al muzicii cu mesaj etic. Că fapt în sine, Vali Sterian poate declara că e nevinovat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
total sensul unei lucrări, golind-o de contextul ei." Totodată, Ileana Cotrubas își exprimă nedumerirea cu privire la dirijori și cântăreți de renume care acceptă compromisuri și nu apară creația compozitorilor clasici, câteodată riscând să fie eliminați de pe scena dacă încearcă să scape de cercul vicios. Ceea ce înseamnă că este vorba chiar de o dictatură: daca refuzi compromisul, teatrele nu te mai angajează" a spune Ileana Cotrubas. a "Eu am cunoscut o dictatură în țara mea, iar tiranii, credeți-mă, nu ucid popoarele
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]