3,759 matches
-
a rugat pe toți să mănînce, și a zis: "Astăzi sunt patrusprezece zile, de cînd stați mereu de veghe, și n-ați luat nimic de mîncare în gură. 34. De aceea, vă rog să mîncați, căci lucrul acesta este pentru scăparea voastră; și nu vi se va pierde nici un păr din cap." 35. După ce a spus aceste vorbe, a luat pîine, a mulțumit lui Dumnezeu înaintea tuturor, a frînt-o, și a început să mănînce. 36. Toți s-au îmbărbătat atunci, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
55. li s-a dat Hebronul în țara lui Iuda, și locurile lui de pășunat; 56. dar cîmpia cetății și satele ei au fost date lui Caleb, fiul lui Iefune. 57. Fiilor lui Aaron li s-a dat cetatea de scăpare Hebron, Libna, și locurile ei de pășunat, Iatir, Eștemoa cu locurile ei de pășunat, 58. Hilen cu locurile lui de pășunat, Debir cu locurile lui de pășunat, 59. Așan cu locurile lui de pășunat, Bet-Șemeș cu locurile lui de pășunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
și din seminția fiilor lui Beniamin, aceste cetăți, pe care le-au numit pe nume. 66. Cît pentru celelalte familii ale fiilor lui Chehat, cetățile ținutului lor au fost luate din seminția lui Efraim. 67. Le-au dat cetatea de scăpare Sihem cu locurile lui de pășunat, în muntele lui Efraim, Ghezer cu locurile lui de pășunat, 68. Iocmeam cu locurile lui de pășunat, Bet-Horon cu locurile lui de pășunat, 69. Aialon cu locurile lui de pășunat și Gat-Rimon cu locurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
de lângă Sfânta Masă. Faptele acestea ne indică în mod evident condițiile în care voievodul ctitor își asigura atât bunurile cât și viața sa și a familiei sale. În caz de atac al palatului domnul și suita sa ar fi căutat scăparea în tainițe; prima tainiță comunica cu cea de-a doua printr-o deschidere joasă, de mai puțin de 1 metru înălțime, prin care un om abia poate trece; lupta corp la corp în acest loc nu era în avantajul năvălitorilor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
povestea lor? Întâi aș vrea să știu dacă o dugheană se mai cheamă și prăvălie - lungesc eu vorba. Văd eu bine unde bați, dar de astă dată nu ai norc. Mai bine dă drumul poveștii! Se pare că nu am scăpare, de aceea am să-ți spun tot ce știu...Și știu câte ceva...Mai află că nu degeaba te-am întebat despre prăvălie. Uite ce se spune în zapisul din 25 mai 1649 (7157): „Adecă eu, Ionașco Prăvălie, mărturisescu cu acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca proștii, că suntem un popor liber. Poate liber să crape! Asta da, o cred! Doamne și câtă dreptate a avut gânditorul acela american, când a spus: „De abia când tu crezi că ești liber, atunci nu mai ai nici o scăpare”. Parcă au fost spuse special pentru români. Cine mai știe... Europa văzută prin paharul de whisky De abia am așteptat să apară presa de azi. Am stat cu sufletul la gură, ca să văd ce s-a întâmplat cu procleții ceia
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a Înțeles că voiam să-mi dea pace. A dat ușor din cap și s-a Îndepărtat. Totul era Întors pe dos. Niciodată nu mi se mai Întâmplase să intru În vreun bucluc și să nu găsesc o cale de scăpare. Mi-am sprijinit capul În mâini. Probabil cel mai bun lucru pe care Îl puteam face era să Încerc să-mi golesc mintea de tot și de toate. David se Întoarse imediat. Nu mai zise nimic, deși Îmi aruncă o
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
lui și din mîna lui Saul. 2. El a zis: "Domnul este stînca mea, cetățuia mea, Izbăvitorul meu. 3. Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea care mă mîntuiește, turnul meu cel înalt și scăparea mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de silnicie. 4. Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, și sunt izbăvit de vrăjmașii mei. 5. Căci valurile morții mă înconjuraseră, șuvoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră; 6. legăturile mormîntului mă înconjuraseră, lațurile morții mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
eu de ce auzisem Coral? Oare Randall spunea adevărul? Într-adevăr, moțăisem și mă trezisem și tot așa. Claire... Coral. Îmi dădeam seama că numele semănau. și chiar dacă Randall ar fi pronunțat numele fostei lui prietene, ce însemna asta? Era o scăpare inocentă, erau două nume formate din aproape aceleași litere. M-am făcut, din nou, ghem lângă el. Randall avea încredere în mine, iar eu trebuia să am încredere în el. Cu toate astea, nu mai puteam să adorm. Capitolul paisprezecetc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
un pas și încă unul. Lăbărțat, clătinându-se ca rața. Liber, hei! ce liber sunt... ce-mi pasă, cotu’ și pișcotu’. Niciodată, niciodată ocupat, monșer. Liber, musiu, doar nu ne lăsăm haliți. Păi, păi, o sfeclim, bineînțeles, doar n-avem scăpare, dar nu ne pasă. Cotu’ și pișcotu’, plictis piruete pandalii, nu? Call me, ciau, dă-i în mă-sa, ciau, curând, oricând, sigur, sigur, oricând nicicând, bineînțeles. Dar ochiul veghează. Apos, fără culoare. Dintr-odată, verde cenușiu albastru. Genele clipesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
asta-i. Privirea în gol, bateria descărcată, spulberat cheful de ghidușii și ocoluri. Venise ora lupului, ora gri a agresiunii iminente. Noaptea avansa din toate părțile, cu nevăzuta ei armată de leproși. Curând, avea să simtă frisonul epileptic, încercuit, fără scăpare. Zidurile aveau să geamă iarăși, dementizate, zgâlțâindu-se sub săgețile cerului otrăvit, acoperișul va dansa, din nou, trepidând sub bombardamentul nocturn, ferestrele vor zăngăni, turmentate de teroare. Trauma telurică, cutremurul, ca în urmă cu 3 ani,în noaptea aceea limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
blestemul diurn și static. Spulberat el însuși, grăbit să se spulbere cât mai repede, fără urmă. În noaptea care se spulbera, în zorii care îl înghițeau, spulberându-l. Înainta în ora gri, ora agresiunii iminente. Simțea frisonul epileptic. Incercuit, fără scăpare. Noapte, pustiu. Se aud, în apropiere, macaralele lucrând sub jetul reflectoarelor la PALATUL ALB al viitorului, sediul circului exemplar și surdomut, unde va trona Președintele exemplar al Asociației Exemplare. Strada scrâșnește, frântă sub șenilele transportatoarelor nocturne. Se transportă pereți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
aer, fără ghidon, și bonomul Marga, și pensionarii Gafton, și argentinianul Mircea Claudiu, cu sticloasa sa Astrid, și subteranul Octavian Cușa, zis Tavi, fotograful surdomuților, toți, toți. Și bătrânul filozof Marcu Vancea dispăruse, până și el. „De ce râzi? Nu există scăpare, nu-i așa? Degeaba complicăm comedia, nu-i așa? Râzi de prudența noastră speriată. Nu există decât trufia plăcerii în care strălucești? Plinul acestei uitări, în care hohotește, satisfăcută, târfa lacomă, Moartea? Elixirul uitării, tu, picioarele tale fosforescente și buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sau soneria sau ceasul deșteptător. Vecinii, poștașul, administratorul. Reîncepea, așadar, începutul, vocea altei zile. Doar un pas îi despărțea, dar pierduse Giganta. Nu se mai poate face nimic, ziua îl trăgea spre țărmul ei colțuros. Se dezmeticea, nu mai era scăpare. „Colaboratoarea noastră“ așa o prezentase slujbașul Toma. O va regăsi, așadar. Îi va regăsi pe toți, pe toți, doar să fie atent, să-i recunoască la timp cicatricea masluirilor. A zâmbit, gata pentru reîntâlnire. Oho, bieții ucenici ai realului... Gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nostru găurit ca un șvaițer, cică așa spunea. Ne ascundem, atât am învățat, ne micșorăm într-atât că nici noi nu ne mai putem găsi, așa vorbea Limbutul. Nu era glumă, vorbea de-adevăratelea, parcă plângea. N-avem găuri de scăpare, toate orificiile sunt capcane, toate orificiile, Tudore, toate, așa vorbea. Murim împreună, Tudore, că suntem unul și am murit deja, asta-i. Nu mai sunt guri de incendiu, doar de canalizare și moarte, așa recita, înnebunită, coana Veturia, parcă învățase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
transformat în săptămâni, apoi săptămânile s-au transformat în luni. David știa ce e în mintea mea și nu era dispus să mă lase în libertate. Îmi dădea drumul din cameră când se întorcea de la serviciu, dar ce șanse de scăpare aveam? Era mereu cu ochii pe mine. Dacă încercam să ies pe ușă, cât de departe puteam ajunge? Poate câțiva pași. E mai mare și mai puternic decât mine și nu trebuia decât să alerge după mine și să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
plângea doar la auzul ideii de copil, un individ sentimental și lăcrimos, care avea nevoie să umble cu cutia de șervețele după el, ca să nu se facă de râs în public. Poate casa din Carroll Street era de vină pentru scăpările acestea lipsite de bărbăție. Petreceam destul de mult timp acolo, și acum că soțul lui Nancy fusese înlocuit de Lucy și Aurora, gospodăria devenise un univers în întregime feminin. Singurul său membru masculin era Sam, fiul în vârstă de trei ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
momentul În care avionul Începe să se zgâlțâie puternic. De ce se zgâlțâie avionul ? O, Doamne. Fără veste, mă năpădește un puternic atac de panică. Înnebunesc. Pur și simplu, Înnebunesc ! Sunt prinsă În cutia asta mare și grea, fără putință de scăpare, la kilometri Întregi deasupra solului... Nu pot trece prin chestia asta de una singură. Simt o dorință copleșitoare de a vorbi cu cineva. Cu cineva care să mă liniștească. Cu cineva care să-mi dea sentimentul de siguranță. Connor. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
urât ceasul ăsta al tău ! Dacă l-ai fi purtat pe cel pe care ți l-am dat eu... Amuțesc brusc. Categoric, se aud pași care se apropie. Sunt aproape la ușă. — Fuck ! Connor se uită În jur căutând o scăpare. Fuck... fuck... — Calmează-te ! O să ne ghemuim și noi Într-un colț, șoptesc. Oricum, poate că n-or să intre. — O idee extraordinară, Emma, murmură furios, În timp ce traversăm iute camera, cu mișcări stângace. De mare excepție. — Nu mai da vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Dan o chinuie. O doare mai mult decât orice faptul că el face glume despre momentele în care pe scenă efortul ei intens o face să pară aiurea. Din relația cu Dan își află ea soarta. Descoperă că nu are scăpare în fața lui Dan și a bărbaților ca el. Mai târziu, îl urmărește cum merge mai departe, o abandonează ca parteneră de scenă ca să facă pereche cu rivala ei, domnișoara Bai Yang. Cu toate astea, nu-l poate da uitării pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
A dus o activitate intensă de lobby, a discutat cu prietenii și cu relațiile sale. Previziunile sale s-au adeverit una câte una. Armata Roșie a pierdut bătălii importante și în cele din urmă a fost blocată, fără putință de scăpare, de forțele lui Chiang Kai-shek. Mao fu chemat înapoi pentru a treia oară. Însă nu voia să fie un pod de care se puteau lipsi, bun doar să salveze armata din apele-i tulburi. Voia o poziție permanentă în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
capul, de-ai fi omorât pentru convingerile tale. Teama face loc curajului. A doua zi, cuplul Liu își transmite temerile lui Deng și celorlalți prieteni ai lor. În plămânii tuturor este acum aer rece. Unii membri încep să-și plănuiască scăparea, în timp ce restul așteaptă. Sunt singură cu soțul meu. A trimis doar după mine. Să fie cu mine este felul lui de a mă răsplăti. Se așteaptă ca eu să fiu recunoscătoare pentu asta, și sunt. Acum șase luni plângeam: Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
sau coada unui cal. O mare herghelie năvălea, galopa vijelios drept spre perechea din mijlocul câmpiei. Vârtejul spulbera totul în calea lui. Cu fiecare clipă, călărețului îi era tot mai clar că cei doi nu mai aveau nici o șansă de scăpare. Un zâmbet dureros îi înțepă obrazul înghețat. Îl suportă cu satisfacție. Iată că totul se termina printr-un accident. Nesperat de curat. Îl intriga doar liniștea neclintită a celor doi. Nu fugeau, nu se crispau, nu strigau. Își duse iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Predai tot! Și nu mai discuți! Predai tot, le ducem la Orhei, vedem noi acolo, verificăm ce-i bun pentru narodul truditor și ce nu!» Tata aprinde altă țigară, cu mâini nesigure: Îl face să sufere amintirea... - Nu mai aveam scăpare. Trimisesem copiii acasă, În toată școala numai ei trei și cu mine... Sapșa cu Încă unul intră În casă - noroc că voi erați la Moș Iacob - se aștern pe cotrobăit, pe răsturnat... Al treilea, un fel de tătar, mă duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
animalului și călărețului, ce păreau că se ondulează din cauza reverberației, și i-ar fi plăcut să știe la ce se gândea tuaregul în momentul când descoperise că e prins în mijlocul unei capcane de sare ce nu oferea nici o posibilitate de scăpare. — A fost mai ușor decât îmi imaginam, comentă. — încă nu l-am prins, remarcă Ajamuk. Se întoarse să-l privească: — Ce vrei să zici? — Ce-am zis, răspunse sergentul cu naturalețe. Mașinile noastre nu pot coborî în salină. Chiar dacă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]