7,371 matches
-
Să mai notăm că, în cadrul acestei cercetări, femeile afirmau că au trecut prin mai multe probleme de viață și mai mult stres. Pentru ansamblul populației studiate, corelațiile dintre totalitatea problemelor de viață, pe de o parte, și scorul pe fiecare scală (cu excepția celor privind intelectualizarea și refuzul realității), pe de altă parte, erau semnificative și pozitive. În egală măsură, și corelația dintre totalitatea problemelor și scorul total la Indexul stilului de viață era pozitivă și foarte semnificativă. Acest lucru ar tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
autor al unei metodologii detaliate și complexe de evaluare a mecanismelor de apărare cu ajutorul testului Rorschach; cea a lui Holt (1977), care a elaborat o metodă bazată pe conceptele de proces primar și secundar; contribuțiile lui Lerner, care a propus „Scalele de evaluare a apărărilor” care îi poartă numele (Lerner și Lerner, 1980), metodă de evaluare bazată pe o importantă muncă de cercetare orientată spre validare și centrată pe măsurarea a cinci apărări (clivaj, depreciere, idealizare, identificare proiectivă și refuz) (Lerner
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
validare și centrată pe măsurarea a cinci apărări (clivaj, depreciere, idealizare, identificare proiectivă și refuz) (Lerner et al., 1981 și 1987; Lerner, 1991); lucrările lui Cooper și ale colaboratorilor săi, care au condus la elaborarea unui instrument numit Rorschach Defense Scale (RDS) (Cooper și Arnow, 1986; Perry și Cooper, 1989; Cooper et al., 1988 și 1991), conceput pentru evaluarea a cincisprezece apărări (izolare, intelectualizare, formațiune reacțională, raționalizare, refulare, depreciere, idealizare primitivă, identificare proiectivă, clivaj, omnipotență, proiecție și patru tipuri de refuz
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
capitolul 2 al prezentului volum. Dintre celelalte instrumente elaborate în ultimii douăzeci de ani, patru merită, în opinia noastră, o atenție particulară: - Indexul stilului de viață al lui Plutchik et al. (1979), alcătuit din 97 de itemi grupați în opt scale măsurând tot atâtea mecanisme de apărare; - Chestionarul stilului defensiv al lui Bond et al. (1983), conținând 81 de enunțuri, în raport cu care subiectul trebuie să-și indice acordul pe o scală de 9 puncte și care permite evaluarea a 24 de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al. (1979), alcătuit din 97 de itemi grupați în opt scale măsurând tot atâtea mecanisme de apărare; - Chestionarul stilului defensiv al lui Bond et al. (1983), conținând 81 de enunțuri, în raport cu care subiectul trebuie să-și indice acordul pe o scală de 9 puncte și care permite evaluarea a 24 de apărări (unele fiind deci reprezentate doar prin doi itemi); - Profilul mecanismelor de apărare, propus de Johnson (1982, 1986), care este un test de completare a unor fraze. Fiecare dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
un test de completare a unor fraze. Fiecare dintre cele 40 de răspunsuri este atribuit unei categorii din totalul de 14 care compun acest instrument și care constituie reductori de tensiune, apărări precoce, apărări de nivel mediu și apărări avansate; - Scalele de evaluare a mecanismelor de apărare elaborate de Perry (1988; Perry și Kardos, 1995), care permit o evaluare calitativă sau cantitativă a 27 de mecanisme de apărare, în primul rând pe baza unor interviuri de o oră înregistrate pe casetă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
primul rând pe baza unor interviuri de o oră înregistrate pe casetă video. În ultima ediție a DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), anexa B (Criterii și Axe propuse pentru studii suplimentare) conține, printre propunerile de axe de cercetare, o scală a funcționării defensive, precum și o fișă de evaluare. Clinicianul trebuie să alcătuiască o listă de șapte mecanisme de apărare specifice sau stiluri de coping detectate la subiectul examinat, începând cu cel mai marcant. Apoi clinicianul trebuie să indice stilul defensiv
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
interpersonală) și provoacă la aceștia reacții de susținere și încurajare. Potrivit lui Semrad et al. (1973), pacienții utilizează atunci apărări ce le permit să trăiască „o tristețe și o anxietate relativ stabile”. Pornind de la aceste observații, Semrad et al. au elaborat Scala profilului eului, alcătuită din 45 de întrebări destinate identificării a nouă apărări, grupate în trei categorii: - apărări narcisice (proiecția, refuzul și distorsiunea); - apărări „afective” (de tip obsesiv-compulsiv, ipohondru și neuroastenic); - apărări nevrotice (cum ar fi disocierea, somatizarea și anxietatea)30
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
anxietatea)30. Acest demers pornește de la ideea (Semrad et al., 1973) că studiul apărărilor va contribui într-o mai mare măsură la înțelegerea stării clinice a pacienților decât o pot face procedeele clasice de tipul diagnosticului bazat pe gruparea simptomelor. Scala elaborată de Semrad et al. a fost aplicată unui număr de 63 de pacienți (31 fiind diagnosticați cu schizofrenie, iar 32 având alte diagnostice) în prima săptămână de spitalizare a lor, periodic, pe toată durata internării. Pornind de la rezultatele obținute
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rezultatele obținute, autorii remarcă trecerea unei paciente schizofrenice de la apărări mai narcisiste la apărări afective și apoi nevrotice (într-o perioadă când era suficient de refăcută pentru a ieși din spital). Deși nu a fost niciodată validată în mod adecvat, Scala profilului eului a servit drept fundament pentru stabilirea altor ierarhii ale mecanismelor de apărare (Vaillant, 1971 și 1992; Meissner, 1980). Ea a fost folosită și în cadrul unui studiu longitudinal consacrat tipurilor de apărări utilizate la 36 de pacienți maniaco-depresivi spitalizați
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mecanismelor de apărare (Vaillant, 1971 și 1992; Meissner, 1980). Ea a fost folosită și în cadrul unui studiu longitudinal consacrat tipurilor de apărări utilizate la 36 de pacienți maniaco-depresivi spitalizați. Autorii cercetării (Ablon et al., 1974) ajung la concluzia că această scală permite evaluarea schimbărilor survenite în funcționarea eului la pacienții cu tulburări afective. Într-adevăr, în cursul îmbunătățirii stării lor clinice, cercetătorii notează o schimbare constând într-o trecere de la apărări imature la apărări mai puternic orientate spre relațiile interpersonale. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de doctorat prezentate de Greenwald (1991) la Universitatea Fordham (New York). Cei 74 de bărbați studiați în cadrul acestei cercetări aveau o medie de vârstă de 38,6 ani. Ei au completat, pe lângă Indexul stilului de viață (Plutchik et al., 1979), și Scala riscului de suicid (Plutchik et al., 1989), precum și Scala riscului de violență (Plutchik et al., 1989). Rezultatele obținute arată că singura apărare care se corelează în mod semnificativ cu violența este deplasarea, fapt interpretat ca o confirmare a observațiilor clinice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
New York). Cei 74 de bărbați studiați în cadrul acestei cercetări aveau o medie de vârstă de 38,6 ani. Ei au completat, pe lângă Indexul stilului de viață (Plutchik et al., 1979), și Scala riscului de suicid (Plutchik et al., 1989), precum și Scala riscului de violență (Plutchik et al., 1989). Rezultatele obținute arată că singura apărare care se corelează în mod semnificativ cu violența este deplasarea, fapt interpretat ca o confirmare a observațiilor clinice conform cărora numeroase acte de violență rezultă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la o alimentație sterilă, a profitat de acest lucru pentru a cere să fie hrănit exclusiv cu biberonul și din castronele (Ruszniewski, 1995). Observațiile lui Dufour-Gompers sunt confirmate de studiul lui Volicier et al. (1975) (în Paulhan și Bourgeois, 1995). Scala de evaluare a stresului în spital elaborată de aceștia detectează, printre cele zece situații medicale cele mai stresante, trei care sunt legate de lipsa de comunicare cu personalul spitalicesc: - lipsa de informare în legătură cu diagnosticul; - necunoașterea rezultatelor sau motivelor tratamentului administrat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
poate întâmpla să recurgă la formațiunile reacționale. Această nevoie irepresibilă de a munci a fost studiată recent de mai mulți autori (în Charlot, 1994) sub denumirea de dependență de muncă, o „dependență respectabilă”, dar distructivă. Astfel a fost propusă o scală de evaluare conform căreia medicii, dentiștii și oamenii Bisericii ar fi cei mai expuși la acest risc. Să subliniem legătura existentă între formațiunea reacțională și identificare. Pentru ca formațiunea reacțională să se instaleze, copilul trebuie să se identifice cu un adult
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Sons Inc, New York. Carr A. (1987), „Borderline defenses and Rorschach responses: a critique of Lerner, Albert and Walsh”, Journal of Personality Assessment, 51, 349-354. Castaneda A., McCandless B. și Palermo D. (1956), „The children’s form of the Manifest Anxiety Scale”, Child Development, 27, 317-326. Chabert C. (1983), Le Rorschach en clinique adulte. Interprétation psychanalytique, Dunod, Paris. Chabert C. (1990), „Entre dedans et dehors; la contrainte au Rorschach”, Adolescence, 8 (1), 185-198. Chapman A.H. (1967), Textbook of Clinical Psychiatry: an
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Emmanuelli M. (1993), „Figures de la sublimation à l’adolescence. Apport des techniques projectives”, Bulletin de la Société du Rorschach et des méthodes projectives de langue française, 37, 161-181. Endicott J., Spitzer R.L., Fleiss J.L. și Cohen J. (1976), „The Global Assessment Scale: a procedure for measuring overall severity of psychiatric disturbance”, Archives of General Psychiatry, 33, 766-770. Engel G.L. (1962), Psychological Development in Health and Disease, Saunders, Philadelphia. English O.S. și Finch S.M. (1964), Introduction to Psychiatry, Norton, New York. Erikson E.H.
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Academic Press, New York. Haan N., Stroud J. și Holstein J. (1973), „Moral and ego stages in relationship to ego processes: a study of «hippies»”, Journal of Personality, 41, 596-612. Hackett T.P. și Cassem N.H. (1974), „Development of a quantitative rating scale to assess denial”, Journal of Psychosomatic Research, 18, 93-100. Halperin E.N. (1993), „Denial in the children whose parents died of AIDS”, Child Psychiatry and Human Development, 23 (4), 249-257. Hanus M. (1994), Les Deuils dans la vie. Deuils et séparations
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Paris, 249-268. Semrad E. (1967), „The organization of ego defenses and object loss”, in D.M. Moriarty (ed.), The Loss of Loved Ones, Charles C. Thomas, Springfield, 126-134. Semrad E.V., Grinspoon L. și Feinberg S.E. (1973), „Development of an Ego Profile Scale”, Archives of General Psychiatry, 28, 70-77. Shentoub V. și al. (1990), Manuel d’utilisation du TAT (Approche psychanalytique), Dunod, Paris. Sillamy M. (1980), „Mécanisme de défense”, in N. Sillamy (ed.), Dictionnaire encyclopédique de psychologie, Bordas, Paris. Smith G.J.W. și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de măsurare a guvernanței corporative la nivelul unei companii<footnote Mark Anson, Corporate Governance Ratings: Come of Age, IGGN Conference, Amsterdam, 2003 footnote>, piețe sau chiar țări, prin acordarea unor calificative/scoruri astfel: -Sistemul cu 12 criterii compozite, cu o scală de la 1-10 și care reprezintă cel mai cunoscut sistem de rating, utilizat de Standard & Poor’s și Moody’s; -Scorul GMI - Governance Metrics International, cu 600 de variabile luate în considerare, grupate în opt categorii, cu o scală de la 1-10
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
cu o scală de la 1-10 și care reprezintă cel mai cunoscut sistem de rating, utilizat de Standard & Poor’s și Moody’s; -Scorul GMI - Governance Metrics International, cu 600 de variabile luate în considerare, grupate în opt categorii, cu o scală de la 1-10; -Scorul CGQ - Corporate Governance Quotient, calculat de International Shareholder Services. Sistemul Standard & Poor’s<footnote Laura Buzatu, Piața de capital în România, identificarea unor căi și oportunități de creștere și diversificare a acesteia, teză de doctorat, conducător științific
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
dintre pacienți forța 2, iar la un pacient forța 1. b) La testarea finală valoarea forței a fost: la un pacient forța 3, la unul forța 4, iar la un pacient forța 5. 2. Durerea - a fost apreciată pe o scală de la 0 la 4. a) La testarea inițială durerea a avut la doi dintre pacienți valoarea 1, iar la un pacient valoarea 2. b) La testarea finală durerea a avut la doi dintre pacienți valoarea 4, iar la un pacient
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
a avut la doi dintre pacienți valoarea 1, iar la un pacient valoarea 2. b) La testarea finală durerea a avut la doi dintre pacienți valoarea 4, iar la un pacient valoarea 3. 3. Opoziția - a fost apreciată pe o scală de la 0 la 4. a) La testarea inițială opoziția a avut la doi dintre pacienți valoarea 1, iar la un pacient valoarea 2. b) La testarea finală durerea a avut la doi dintre pacienți valoarea 4, iar la un pacient
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
Castellon și Seligman (1989) au lucrat cu categorii mai largi, și anume cu „secvențele care explicau un eveniment” - mai precis, cu secvențele în care naratorii oferau explicații privind diverse evenimente din viața lor. Aceste secvențe au fost analizate în funcție de trei scale bazate pe modelul lui Seligman privind stilurile atributive, și anume „internalitatea”, „stabilitatea” și „globalitatea”. Această metodă a dus la detectarea unor stiluri individuale de atribuire bazate pe materiale narative bogate și variate, cum ar fI: citate din discursurile politice, transcrieri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
puțin mai sensibil decât alții. Eram popular, așa că asta înseamnă că eram drăguț, bănuiesc. Nu pot să mă gândesc la mine în stereotipuri. Sigur că nu eram cel mai tare din parcare, dar nu eram nici prăpăditul cartierului. Pe o scală de la 1 la 10, eram între 7 și 9 în cadrul grupului, aveam tot timpul un loc onorabil. Și după aceea a trebuit să mă decid în legătură cu serviciul militar și am hotărât să nu merg cu mișcarea de tineret în care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]