1,948 matches
-
interbelic până la instaurarea dictaturii comuniste. Ambele cărți s-au bucurat de o bună primire a criticii. Între 2007 și 2009 predă scenografia, ca profesor invitat, la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”. Trăiește în Germania și la București. Zweite Deutsche Ferfnsehen Scenografie de film și personalityshow la alte posturi de televiziune germane Süd-West-Funk Stuttgart Radio Bremen TV Bloc de locuințe pe bulevardul Iancu de Hunedoara, București Articol de Radu Comșa despre Cronica de Carmen Mușat în Observatorul Cultural despre Lavandă și usturoi
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
Comșa despre Cronica de Carmen Mușat în Observatorul Cultural despre Lavandă și usturoi Cronică de Cătălin D. Constantin în România Literară despre Lavandă și usturoi Sergiu Singer pe Imdb Repetoriul teatrului Toma Caragiu din Ploiești în perioada 1960-1970 Sergiu Singer, scenografie pe lista cimec pipl
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
Ms. Lovecraft Sent Me”, despre un baby-sitter și clientul ei ciudat, nu se bazează pe scrierile lui Lovecraft). Filmul lui Dan O'Bannon și Ridley Scott din 1979, " Alien", a fost marcat de o puternică influență lovecraftiană, mai ales prin scenografia lui H. R. Giger, cel care a publicat două cărți de artă inspirate de "Necronomicon-ul" fictiv al lui Lovecraft. O'Bannon a regizat mai târziu, în 1992, "The Resurrected", bazat pe romanul scurt "The Case of Charles Dexter Ward". Începând
Groază lovecraftiană () [Corola-website/Science/323983_a_325312]
-
le-au numit „eastern”-uri, deși, chiar dacă au personaje din est, tot westernuri rămân”". Acest film a fost distins în anul 1978 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Creatoarea de modă Doina Levința a obținut Premiul pentru scenografie pentru costumele realizate la filmul "Profetul, aurul și ardelenii" , iar actorul Vasile Nițulescu a primit Diploma de onoare pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru".
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
anulând astfel funcția de copil fermecat a personajului. Ecranizarea lui Viorel Sergovici a obținut 4 premii UNITER în anul 1992: premiul pentru cel mai bun film de ficțiune, premiul pentru imagine film de ficțiune realizat în tehnică video, premiul pentru scenografie și premiul pentru montaj electronic. Criticii de film au avut opinii pozitive. Paul Alexandru Georgescu îl descria ca un „joc de forme și culori, de sensuri și sugestii”, în timp ce Grid Modorcea îl considera „poate cea mai bună dintre ecranizările eliadești
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Ioana Anastasia Anton (Sanda), Maia Morgenstern (dna Moscu), Ovidiu Ghiniță (Nazarie), Ioana Sandu (Simina), Ioan Andrei Ionescu (doctorul) etc. Filmările au fost realizate la Castelul Ghika din Dofteana (județul Bacău). Recenziile critice au fost mixte, fiind evidențiate calitatea imaginii, a scenografiei și a coloanei sonore, dar și lipsa de competență și incapacitatea regizorului de a reflecta conotațiile filozofice și metafizice ale poveștii, precum și interpretările plate și artificiale ale actorilor (în special Tudor Istodor și Maia Morgenstern). În afara acestor două filme, au
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Pompei Hărășteanu, Vladimir Popescu-Deveselu) și cu orchestra Filarmonicii din Ploiești, dirijată de Ludovic Bacs. Premiera absolută a drame lirice a avut loc la 22 iunie 1994 la Opera Națională din Timișoara. Spectacolul a fost regizat de Marina Emandi Tiron, având scenografia realizată de Dumitru Popescu și coregrafia de Ștefan Gheorghe. Distribuția operei era următoarea: Simona Suhai (Domnișoara Christina, balerină/recitatoare), Elena Gaja (Doamna Moscu, contralto), Diana Matei (Diana Papp) (Simina, soprană), Costică Gâdea (Egor, bariton), Vasile Tcaciuc (Nazarie, bas), Alexandru Serac
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
în anii 1997-1999 o operă în trei acte și zece scene intitulată " La señorita Cristina", care a avut premiera la 10 februarie 2001, pe scena Teatrului Regal din Madrid. Directorul muzical al spectacolului a fost José Ramón Encinar, iar autorii scenografiei și coregrafiei au fost Francisco Nieva și respectiv Pedro Berdäyes. Distribuția operei era următoarea: Victoria Livengood (Christina, soprană), Francesc Garrigosa (Egor, tenor), Francisc Bas (Radu, tenor), Pilar Jurado (Simina, soprană), Louis Otez (Nazarie, bariton), Sylvie Sullé (Sanda, contralto), Maria José
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
pe care nu-l cunoaște. Pe parcursul piesei personajele se confruntă cu stereotipurile culturale construindu-și identitatea pentru a depăși aceste preconcepții. Textul al fost scris de Alexandru Berceanu și Ayșıl Akșehirli, echipa artistică a spectacolului este completată de: Maria Cretu - scenografie, Golem Studio - visuals, Andreea Duță - coregrafie, Vlad Ioachimescu - sound design, Alexandru Berceanu -regie, Fatih Genckal - artist asociat. Proiectul va produce la Istanbul la teatrul İkincikat spectacolul „Privind prin Piele” / „Ten Rengi”, în regia Andreei Vălean.
Privind prin piele la Replika () [Corola-website/Science/296131_a_297460]
-
1939-1945, imaginea orașului vechi-Colmar este omogena și este renumită printre turiști. Zona străbătuta de canalele râului Lauch, este numită acum La Petite Venise, Mica Veneție. Imaginea urbană a Colmarului și a localității vecine lui - RIQUEWIHR - a servit ca model pentru scenografia filmului japonez de desene animate Mutarea Castelului Howl.
Colmar () [Corola-website/Science/297714_a_299043]
-
Arcadia s-a afirmat datorită producțiilor sale ca fiind una dintre cele mai de seamă instituții de profil din România, aici desfășurându-și activitatea mari creatori și artiști de talie internațională: regizorul artistic Kovacs Ildiko, Paul Fux (care a revoluționat scenografia spectacolelor destinate celor mai mici), Francisca Simionescu (creatoarea unor spectacole de respirație europeană), actorii Isabela Bombora, Mioara și Petru Diaconu, Ioan Moldovan, Magda Thalmainer, Seres Ludovic, etc. Clădirea în care funcționează teatrul datează din anul 1760 când aici era înaugurat
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
special cântecele din anii 1980. La acea dată, cântecele ironizau adesea caracteristici ale vieții sovietice și încercau să păstreze identitatea letonă. Ele au contribuit la coagularea protestelor împotriva URSS și au făcut ca popularitatea poeziei să crească. După independență, teatrul, scenografia, muzica corală și cea clasică au devenit cele mai importante ramuri ale culturii letone. În iulie 2014, Riga a găzduit a opta ediție a Jocurilor Corale Mondiale, găzduind peste 27.000 de coriști din peste 450 de coruri reprezentând peste
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
numită de termenul german „Sage”, deși cei doi termeni sunt înrudiți etimologic. Dacă legendele eroice sunt opere de mici dimensiuni ce tratează fapte ale unor protagoniști mitologici anistorici (eroi, zei, ființe supranaturale), având un număr redus de personaje și o scenografie restrânsă, saga ating în unele cazuri dimensiuni impresionante și tratează evenimente desfășurate de-a lungul mai multor generații și în decoruri răspândite în mai multe țări, cu precădere însă în Islanda. Unele saga au un număr considerabil de personaje care
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
româncă. Mama ei, Mia Prodan, era originară din Cluj și făcuse studii la Sorbona. Tatăl ei a fost un om de afaceri norvegian, Bjørn Bjørnson, al cărui bunic era dramaturgul câștigător al Premiului Nobel pentru literatură, Bjørnstjerne Bjørnson. a făcut scenografia pentru musicalul "Fantoma de la Operă", în regia lui Andrew Lloyd Weber pentru care a obținut, în 1988, două premii Tony, pentru costume și decoruri.
Maria Elena Bjornson () [Corola-website/Science/298200_a_299529]
-
Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra. A realizat scenografia a 125 de spectacole. Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești. A fost căsătorit cu
Liviu Ciulei () [Corola-website/Science/297517_a_298846]
-
Columbia University și New York University în New York City. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra. A realizat scenografia a 125 de spectacole. Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești. A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola, cu scenografa Ioana Gărdescu
Liviu Ciulei () [Corola-website/Science/297517_a_298846]
-
descifrată pe îndelete, îi duci dorul. Tematica amplă, legată de viața țăranului, natură, peisaje meditareneene sau de pitorescul urban, deschide tot atâtea " ferestre " de receptare a mesajului cuprins. Activitatea artistică a pictorului include și proiecte destinate amenajării de spații publice, scenografie de teatru și operă, machete de timbre, bancnote și medalii.
George Chirovici () [Corola-website/Science/317659_a_318988]
-
2010 este un eveniment coprodus în premieră de Televiziunea Română și ziarul Adevărul, din juriu au făcut parte reprezentanți ai ambelor instituții: Marina Almășan, coordonatoarea proiectului Eurovision 2010 și Alexandru Catalan, director de comunicare Adevărul Holding, alături de specialiști pe partea de scenografie, videografică, producție artistică și realizare de materiale promoționale. La concurs s-au înscris peste 300 de lucrări trimise de concurenți de toate vârstele (de la 7 la 64 de ani), din întreaga țară. După studierea atentă a tuturor lucrărillor, juriul a
Selecția Națională 2010 () [Corola-website/Science/318179_a_319508]
-
(n. 29 iunie 1945, Cistei, județul Albă) Studii: Studii: Institutul de Arte Plastice ,Nicolae Grigorescu” din București (secțiile pictură și scenografie), specializarea sculptură, promoția 1945. 1973-1977 - scenograf la Teatrul de păpuși Albă Iulia Din 1999 - Lector la Facultatea de Arte Vizuale Oradea. Doctorand al Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte Vizuale Membru al filialelor UAP din România, Arad și Oradea
Aurel Dumitru () [Corola-website/Science/315696_a_317025]
-
la expoziția organizată de Centrul Cultural Francez - Cluj cu titlul “VENT DE L’EST” ; 1992 VII. În urma solicitării s.c. Romanian Manufactures ș.a. Sebeș Albă sunt angajată în vederea realizării unei colecții de produse vestimentare. 1992 VI. Particip la expoziția de scenografie organizată de studenții anului III Design Vestimentar în holul Teatrului Național din Cluj cu costume pentru piesă “VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ” de W. Sheakespeare. 1992 V. Cu ocazia “Zilelor Lucian Blaga” organizate la Cluj-Napoca, particip alături de colegii de facultate
Lăcrimioara Ionescu-Cornea () [Corola-website/Science/315747_a_317076]
-
(n. 26 aprilie 1954, Timișoara) este un scenograf și pictor român. Studii: Institutul de Arte Plastice, “Nicolae Grigorescu” București, secția scenografie, promoția 1978. Membru al UAP din România, din 1990. Expoziții personale: 1983 “Peștii” Galeria ALFA Arad. Expoziții cu program: 1980 “Estetica Urbană”1, Galeria ALFA, Arad. 1981 “Copacul” 1, Galeria ALFA Arad. 1982 “Copacul “2, Galeria ALFA Arad. 1982 “Copacul
Doru Păcurar () [Corola-website/Science/315876_a_317205]
-
1, Galeria ALFA Arad. 1982 “Copacul “2, Galeria ALFA Arad. 1982 “Copacul” 2 la Galeria HELIOS, Timișoara. 1982 ”Medium” 1, Muzeul de Artă, Sf. Gheorghe. Expoziții republicane: 1982 Republicana de pictură și sculptură, Sala DALLES București. 1982 Trienala Națională de Scenografie, Sala DALLES București. 1984 Bienala Națională a Tineretului, Muzeul Unirii Alba Iulia. 1985 Trienala Națională de Scenografie, Sala DALLES București. 1987 Bienala Națională a Tineretului, Galeriile UAP, Baia Mare. 1995 Bienala Națională de Desen, Galeria Națională DELTA, Arad. 1995 Expoziția “Strângeri
Doru Păcurar () [Corola-website/Science/315876_a_317205]
-
1982 ”Medium” 1, Muzeul de Artă, Sf. Gheorghe. Expoziții republicane: 1982 Republicana de pictură și sculptură, Sala DALLES București. 1982 Trienala Națională de Scenografie, Sala DALLES București. 1984 Bienala Națională a Tineretului, Muzeul Unirii Alba Iulia. 1985 Trienala Națională de Scenografie, Sala DALLES București. 1987 Bienala Națională a Tineretului, Galeriile UAP, Baia Mare. 1995 Bienala Națională de Desen, Galeria Națională DELTA, Arad. 1995 Expoziția “Strângeri de mâini” Galeria Națională DELTA Arad. Expoziții de grup: din anul 1980 participă la majoritatea expozițiilor organizate
Doru Păcurar () [Corola-website/Science/315876_a_317205]
-
Stat Arad. Spectacole mai importante: “Noaptea încurcăturilor”, regia Ștefan Iordănescu, Teatrul de Stat Arad. “Omul nu-i supus mașinii”, regia Ștefan Iordănescu, Teatrul de Stat Arad. “Troilus și Cresida”, regia Ștefan Iordănescu, Teatrul Dramatic, Piatra Neamț. Premii: 1985, Premiul III pentru scenografie, faza republicană
Doru Păcurar () [Corola-website/Science/315876_a_317205]
-
martie 1994); președinte al societății private de consultață C&M Sistem Proconsult din Târgu Mureș (din martie 1994). Articole de presă și comunicări pe teme de comerț. Expoziție de pictură cu Mihai Olos la Muzeul de Artă din Baia Mare (1965); scenografie pentru un spectacol cu piesa "Monserat" in regia lui Dan Alexandrescu la Teatrul de Stat din Baia Mare (1987). Vicepreședinte al Institutului Lombard pentru Schimburi Sociale, Culturale și Economice Italo-Române (ILSIR din Milano); membru al Consiliului de conducere al Societății culturale
Cornel Ceuca () [Corola-website/Science/316563_a_317892]