4,646 matches
-
conform gradelor în care se aseamănă sau nu cu aceasta. La fel cum lumea vizibilă imită, după posibilități, creatorul, lumea inteligibilă, și orânduirile politice sunt generate de către cea mai bună dintre ele. Concepția istorică pe care Platon o îmbrățișează este schițată după același sistem. Această concepție este exact opusul celei moderne, unde trecerea timpului aduce cu sine progres, la Platon fiind vorba de apariția în timp a degenerării și regresului. Situația factuală în istoria contemporană lui Platon îl îndreptățea să adopte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre care, așa cum vom vedea, cea mai importantă ni se pare a porni din identitatea atributelor ahileice cu descrierea divinității din Republica pe care am amintit-o. Dar, înainte de a căuta să identificăm cuplul de concepte pe care l-am schițat în viziunea Republicii, să îl urmărim într-un dialog unde cercetarea filosofică primește nume proprii, dincolo de simboluri sau de alegoria mitului și a personajelor literare. Este binecunoscut faptul că în dialogul Sofistul Platon reușește o admirabilă întemeiere a negației, pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care nici nu putea produce un efect real în istoria gândirii și, din acest motiv, nici nu poate condiționa faptul de a reflecta asupra tradiției culturale din care facem parte, constatăm doar faptul că o problemă a dialogurilor de tinerețe, schițată de noi în rândurile de mai sus, traversează o parte a operei lui Platon, se îmbogățește conceptual și ia nume noi. Iar în acest parcurs intelectual platonician intervine la un moment dat redactarea dialogului Republica, conglomerat de teze etice, politice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
platonică (în special prin cel mai consacrat text al acesteia, Republica) drept fundament al „proiectului Europa”, Patočka nu riscă să eludeze problematica pe care o pusese în evidență în textul despre Antigona? Căci, în bună măsură, proiectul Cetății, așa cum îl schițează Socrate, pare a reprezenta realizarea efectivă a rațiunii de Stat pe care o anunța Creon în drama lui Sofocle. Pe de altă parte, așa cum știm cu toții, sfârșitul lui Socrate e comparabil cu cel al Antigonei: dreptul e judecat și condamnat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
anamneză; însă interpretările sale sunt reducționiste, oferind explicații numai prin prisma unor conflicte de natură sexuală. Au existat și alte încercări de valorificare a datelor anamnezei, însă un model sistematic de interpretare este realizat de profesorul german H. Thomae. Acesta schițează 29 de categorii care pot fi utilizate în analiza materialului biografic, printre care: categorii formale (referitoare la forma exterioară a comportamentului), categorii cognitive (care se referă la modul de percepere a lumii), tematici ale existenței (care se referă la direcțiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înregistrează dacă răspunsurile la excitanți sunt sau nu adecvate. Dacă nu sunt, el nu le acceptă și comandă alte încercări. Organul acesta cu funcții de control și reglare l-a denumit „acceptorul acțiunii”. Sintetizând și alte cercetări, fiziologul rus a schițat o schemă mult mai complicată privind reflexul condiționat. Se are în vedere că excitanții nu stimulează un singur centru senzorial, întrucât organismul ține cont de întreaga ambianță. E vorba deci de o „sinteză aferentă”. Apoi animalul înlocuiește o reacție cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
procedeu foarte productiv. 4. Etapele procesului de creațietc "4. Etapele procesului de creație" Munca de creație parcurge mai multe etape: a. Perioada de preparare, când se adună informații, se fac observații, se delimitează problema (în artă Ă scopul urmărit), se schițează o ipoteză (ori un proiect general). b. Incubația este răstimpul eforturilor, încercărilor sterile. Nu se găsește soluția. Concretizarea proiectului inițial nu e satisfăcătoare. Incubația poate dura foarte mult, chiar ani de zile. c. Iluminarea este momentul fericit când apare soluția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În acest caz, să ținem seama de remarca unui renumit psiholog elvețian, Éduard Claparède, partizan al școlii active, care observa că și o lecție bazată pe expunerea profesorului poate fi activă, dacă ea se vrea un răspuns la o problemă schițată la începutul orei. Asemenea lecții pot fi un model de gândire foarte important pentru elevi. În încheiere la problemele educării gândirii, să adăugăm o observație: școlarii depun eforturi pentru a fi evaluați pozitiv, pentru a promova o școală. Încât ei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ului" Literatura de specialitate este generoasă în a semnala și chiar prezenta o serie întreagă de forme sub care se poate manifesta feed-back-ul. Nu există însă, în literatura românească a temei, o sinteză a acestora, de unde tentativa de a o schița în paginile următoare. Pe lângă temeiul teoretic, un sinoptic al tipurilor de (fb) este util oricărui profesionist al școlii pentru a-l sensibiliza asupra complexității și diversității actului comunicativ în care este implicat. Această taxonomie de lucru, desigur perfectibilă, permite o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
model diferit de schematizare a gândirii sale într-o etapă anterioară a cercetării sale, în căutarea unei teorii valide despre evoluție. În Caietul B, primul în care scris despre evoluție, la începutul paginii 36, el consemnează: „Eu cred”, iar dedesubt schițează celebra schemă a sistemului ramificat prin care explică natura evoluției (figura 5.2). Cazul lui Darwin este unul dintre puținele cazuri în care beneficiem de o înregistrare secvențială a procesului de gândire al individului. Spre avantajul nostru, deși nu a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cristalizarea creativității excepționale (Simonton, 1984c). Cu alte cuvinte, acești factori definesc mediul în care se dezvoltă tânărul talent și definitivează caracterul și nivelul performanțelor creative ale viitorului adult. Concluzie Privirea de ansamblu asupra literaturii istoriometrice a avut rolul de a schița contribuția impresionantă a acestei abordări la studiul științific al creativității. Uneori, aceste contribuții reprezintă coroborarea rezultatelor empirice descoperite prin metode mai consacrate. Un bun exemplu constă în convergența investigațiilor istoriometrice și psihometrice în ce privește legătura dintre psihopatologie și geniul creativ. În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai degrabă la caracteristicile antropometrice decât la factorii de mediu social, cum ar fi alfabetismul sau ocupația. Problemele legate de educație sau de economie Îl interesau doar În măsura În care erau legate de caracteristicile ereditare. Făcăoaru a folosit aceste cercetări pentru a schița portretul individului normal autentic de etnie română, astfel Încât să poată separa această populație de celelalte, „impure”, care trăiau În România. Accentul pe care Făcăoaru Îl punea pe puritate și pe „curățarea” populației românești de grupurile și indivizii inferiori ce slăbeau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vedere, Banu pare mai preocupat de conformitatea lucrărilor sale personale și a publicației pe care o conducea cu standardele europene ale stilului academic. Cel mai mare succes al său a fost publicarea În 1939 a unui studiu care detalia ideile schițate În articolul din 1936. Cartea a fost publicată la București și Paris, cu titlul L’Hygiène de la race: Etude de biologie héréditaire et de normalisation de la race. Banu a conceput studiul ca pe o cercetare academică, guvernată „strict de spiritul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care reușise În trecut să ofere siguranță. Dimpotrivă, principiul interesului prioritar al comunității În raport cu actorii individuali avea să constituie fundamentul unei noi ierarhii a meritelor care, În opinia eugeniștilor, reflecta mai bine nevoile și problemele specifice epocii moderne. Ierarhiile sociale schițate de adepții eugeniei din România erau, În general, mai complexe decât de cele elaborate de alte mișcări eugeniste 1. Ne propunem să examinăm În continuare complexitățile, dar și inconsistențele conținute de modelul ierarhiei sociale eugeniste, pentru a Înțelege mai bine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a unui trecut al oprimării Într-o avuție biologică și o promisiune de dezvoltare În viitor. Ideile lor despre țărănime Încercau să creeze nu doar un sentiment de mândrie, ci și o responsabilitate mai mare În rândul noii elite. Perspectiva schițată În rândurile de mai sus era Însă În cel mai bun caz idealistă și În cel mai rău naivă. Crearea unei imagini a țăranilor ca participanți inocenți la transformările istorice sau ca sursă de vitalitate pură era În vogă În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 3). Evident că o definiție de acest gen nu face decât să producă din nou o confuzie pe care încerca s-o depășească și nu contribuie deloc la clarificarea chestiunilor teoretice și metodologice care apar. Diversele încercări de a schița o tipologie și lucrările empirice referitoare la obiecte scrupulos delimitate vizează risipirea impresiei de complexitate de nedepășit lăsată de teoriile cu finalitate generală. Elita: un obiect socialmente preconstruit După cum notează Lewandowski (1974), este adevărat că „diversitatea fenomenală” a elitelor pare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nou-veniților trebuie puse în raport cu repartizarea reziduurilor în diferitele categorii ale populației. Pentru Pareto, „reziduurile nu sunt răspândite în mod egal și nici nu sunt la fel de puternice în diferitele pături ale aceleiași societăți” (Pareto, § 1723). În anumite momente ale istoriei, se schițează un fenomen de decadență, care amenință elita conducătoare din interior; „proporțiile de reziduuri” care au servit-o „să pună mâna pe putere și s-o păstreze” se modifică. Din acel moment, preeminența elitei în chestiune este supusă unei duble presiuni
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
într-adevăr două sau trei calități morale, virtuți cum ar fi credința și conștiința, sinceritatea și libertatea firii, precum și caracterul facil al deprinderilor, dar după lectura a primelor trei cărți ale acestei lucrări unice, rămâi cu un sentiment ciudat: Montaigne schițează portretul unui om care nu se cruță, nici la nivelul fizicului nici la acela al moralului. Masochist? Nu chiar, dar departe de a-și fi sieși cel mai bun prieten... Supărat pe sine însuși, el dă impresia că-și începe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate celelalte sunt doar variațiuni ale acestei perpetue note joase continue. Și foarte devreme, el face din ea, în cuprinsul cărții sale, ocazia arhitectonică a întregii existențe: ea este aceea care dă sens restului, colorează ansamblul, definitivează ceea ce viața a schițat doar în trăsături generale. Momentul ultim dă o coerență tuturor celor care îl preced. De unde și interesul filosofului de a muri... ca filosof, cum se obișnuiește să se spună despre cei care acceptă ultima lovitură a sorții fără să se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fost rezolvată. Dimpotrivă, stimulat cu și mai multă brutalitate de acest fapt divers, Montaigne întreprinde, cu cartea sa, o tentativă de rezolvare a problemei. Căci dacă nu-i așa, de ce a fost nevoie de atâtea pagini? Un portret rapid, dar schițat cu talent de către Stefan Zweig, Montaigne, PUF, Qvadrige. Este cartea la care lucra atunci când s-a sinucis, în Brazilia. Un Montaigne cosmopolit, umanist, tolerant - deci evreu, Teză împinsă până la extrem, până la ridicol, de către Sophie Jama, Povestea evreiască a lui Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
despoților. Soluția, măsura intermediară, se află în monarhie - puterea unui singur om, care pare mai ușor de făcut mai bun cu ajutorul filosofiei. Astfel, citindu-l pe Homer și reflectând la ceea ce-l poate defini pe cel mai bun cârmuitor, Philodemos schițează un portret și stabilește o listă de calități ale Regelui ideal -, dar și ale sfetnicului său, sub ale cărui trăsături îl recunoaștem... pe Cicero! Cea mai bună politică trebuie să permite practicarea unei etici epicuriene: Regele va încerca așadar să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o descriere minuțioasă a ravagiilor iubirii-pasiune. Anatomist riguros, mânuind scalpelul, necruțând nimic, criticând fără milă certitudinile mondene asupra acestei chestiuni, curățând abcesul până la os, filosoful zdruncină și neliniștește - în sens etimologic. Niciodată un astfel de portret acuzator n-a fost schițat cu atâta sinceritate și cruzime. Plecând de la aceste versuri, Ieronim însăilează o poveste abracadabrantă, dar care pare a corespunde realității textului: pentru a scrie cu atâta perspicacitate și pentru a scotoci în acest fel abisurile umane, trebuie neapărat să fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în anasamblul lor, scrie poetul îIV, 1446), pictura, sculptura, inteligența activată și perfecțiunea atinsă în progresul uman. Oare Rousseau scrie altceva atunci când schițează tabloul stării naturale înainte de a-și formula rechizitoriul împotriva civilizației? Epicurismul încearcă să regăsească această stare idilică, când oamenii se mulțumesc cu ce au și își reduc plăcerile la satisfacerea unor dorințe ușor de împlinit. Acumularea de bunuri corupe o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
socială fluidă, respectiv relocalizarea proceselor urbane. Toate acestea duc la o structură urbană fluidă și mai haotică decât afirmă membrii școlii din Chicago, numită de către Dear și Flutsy nonstructură. O descriere a orașului postmodern în comparație cu orașul modern rezultă din caracteristicile schițate în tabelul următor: Tabelul 1. Caracteristicile orașului modern și postmodern Caracteristicile orașului modern Caracteristicile orașului postmodern Megastructuri - străzi spațioase cu clădiri moderne, uriașe, de beton și sticlă. Clădiri originale, estetice Spații liniare și monotone - suburbii foarte ample și canioane urbane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
eliminarea disparităților regionale etc. În cele urmează, principiile care guvernează t. ca agent al dezvoltării, vor fi punctate evoluția istorică a t. în lume și în România, vor fi prezentate câteva aspecte legate de implementare, iar, în final, vor fi schițate câteva posibile scenarii pentru evoluția instrumentului respectiv. Premise Globalizarea implică, printre altele, o schimbare a sensului și modului în care comunică oamenii. Piețele globale, cultura globală au nevoie pentru a se dezvolta de un flux informațional rapid, care să nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]