3,006 matches
-
pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele slave cu care ne-a obișnuit povestirea până în acest punct. Vizitând doi schimnici aparținători de schitul Dălhăuți, dar care locuiau ceva mai departe de restul comunității, în izolare, personajul descrie prima dată un peisaj aflat „peste munte, într-o vale adâncă între munți, într-o poiană mică, dar frumoasă. Aveau hrana trebuincioasă semănând acolo păpușoi și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
întinse și pline de zăpezi, cu munții străbătuți de drumeaguri, râurile învolburate și pline de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu foarte departe de schit”. Pomii roditori sunt prezenți pretutindeni, chiar și în jurul bisericii. La umbra lor, în apropierea bisericii, în toate zilele de sărbătoare, starețul locului se așează pe iarba verde
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pline de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu foarte departe de schit”. Pomii roditori sunt prezenți pretutindeni, chiar și în jurul bisericii. La umbra lor, în apropierea bisericii, în toate zilele de sărbătoare, starețul locului se așează pe iarba verde și, având în jurul său pe ceilalți călugări, începe să le povestească despre oameni
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
finală a tuturor tensiunilor traversate până la acel moment, și de descoperire prin uimire. Personajul principal explorează o lume nouă pentru el, de care nu încetează să se uimească. Sugestiv este în acest sens și episodul în care este evocată via schitului, „aflată puțin mai sus de acesta, pe un loc neted”. Fiind rânduit la paza viei, Platon primește permisiunea starețului de a mânca oricât de mulți struguri va voi. El se uimește de bogăția de roadă a viei, pe care o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și eu câtiva,(...).”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.190. footnote> Ba chiar, mâncând atât de mulți în fiecare zi, el ajunge petrecându-și mult timp în via schitului de la Trăisteni, să-i cunoască și să le deosebească gradul de dulceață în gust, după dispunerea boabelor pe ciorchine. Își amintește de pildă, că strugurii care aveau o mică distanță între boabe, erau cu mult mai dulci decât cei cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
decât cei cu boabele foarte dese și lipite între ele. Desigur, este un amănunt autentic, dus până la granițele cele mai îndepărtate ale memoriei. Nu ne putem abține însă să nu recontextualizăm imaginea, dat fiind că ne aflăm în via unui schit, iar via este din cele mai vechi timpuri creștine un element foarte important în hermeneutica imagologică religioasă; putem spune, că undeva în subsidiarul textului, există și o lectură imagologică purtătoare de valențe creștine, în care abundența rodului viei duce cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
hermeneutica imagologică religioasă; putem spune, că undeva în subsidiarul textului, există și o lectură imagologică purtătoare de valențe creștine, în care abundența rodului viei duce cu gândul la o viață spirituală bogată și o trăire religioasă plenară, având loc în interiorul schitului, ca o structură imagotipică repetabilă oriunde, pe teritoriul românesc. Un al treilea interval descriptiv inserat în text este dedicat schitului Cârnu, ctitorit de voievodul Țării Românești Mircea al II-lea Ciobanul (1543-1554, 1558-1559) și restaurat de Matei Basarab (1632-1654). Drumul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care abundența rodului viei duce cu gândul la o viață spirituală bogată și o trăire religioasă plenară, având loc în interiorul schitului, ca o structură imagotipică repetabilă oriunde, pe teritoriul românesc. Un al treilea interval descriptiv inserat în text este dedicat schitului Cârnu, ctitorit de voievodul Țării Românești Mircea al II-lea Ciobanul (1543-1554, 1558-1559) și restaurat de Matei Basarab (1632-1654). Drumul însuși de la Trăisteni la Cârnu, anunță, prin pitorescul său, apropierea de un spațiu al armoniei și frumuseții ieșite din comun
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prin pitorescul său, apropierea de un spațiu al armoniei și frumuseții ieșite din comun. Grupul de călugări călători străbate așadar, mergând spre Cârnu „păduri foarte mari” și trece pe lângă „munți înalți foarte frumoși”. Odată ajunși la destinație, iau cunoștință cu schitul și împrejurimile lui, iar tânărul Platon se minunează și aici, de prospețimea aerului, a apei de izvor, de frumusețea livezilor și roada bogată a pomilor fructiferi. El își amintește: „Aerul de la schitul acesta este foarte sănătos, apele de asemenea foarte
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
frumoși”. Odată ajunși la destinație, iau cunoștință cu schitul și împrejurimile lui, iar tânărul Platon se minunează și aici, de prospețimea aerului, a apei de izvor, de frumusețea livezilor și roada bogată a pomilor fructiferi. El își amintește: „Aerul de la schitul acesta este foarte sănătos, apele de asemenea foarte sănătoase și ușoare, un izvor mare curgând în apropiere, iar alte câteva izvoare mai mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și o livadă cu meri, până la cincisprezece soiuri mari și diferite
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
amintește cu exactitate chiar și de diferitele soiuri de mere, ca și de gustul bun și dulce al prunelor. În plus, superlativul absolut guvernează fiecare trăsătură a descrierii, sugerând dimensiunile unei adevărate grădini edenice ascunse între munții Buzăului: aerul de la schit este nu doar sănătos, ci foarte sănătos, apele foarte sănătoase și ele, izvorul din apropiere este mare, iar izvoarele mici au apă din belșug, merele sunt mari, mulțimea de pruni nemăsurată, prunele, mari și dulci, nucile, și ele mari, iar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pentru a-și face provizii de hrană, a usca tot felul de fructe și legume care să le ajungă pentru celelalte opt luni ale anului, când pe vârf de munte nu mai ajunge nici un vizitator și nici un alt frate de la schiturile din vale. În ciuda pauzelor descriptive care sunt presărate peste tot în această ultimă porțiune a Autobiografiei, într-o serie cu adevărat picturală, valea adâncă dintre munți și poiana frumoasă de la Dălhăuți, pajiștea verde de sub copacii roditori și via schitului Trăisteni
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de la schiturile din vale. În ciuda pauzelor descriptive care sunt presărate peste tot în această ultimă porțiune a Autobiografiei, într-o serie cu adevărat picturală, valea adâncă dintre munți și poiana frumoasă de la Dălhăuți, pajiștea verde de sub copacii roditori și via schitului Trăisteni, și în sfârșit, izvoarele repezi și bogatele livezi de la Cârnu, textul se încheie cu un fel de dare de seamă despre gospodărirea schitului Cârnu, în apropierea iernii. Registrul sare brusc de la poezia amintirilor despre pustnicul Onufrie și convorbirile cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
valea adâncă dintre munți și poiana frumoasă de la Dălhăuți, pajiștea verde de sub copacii roditori și via schitului Trăisteni, și în sfârșit, izvoarele repezi și bogatele livezi de la Cârnu, textul se încheie cu un fel de dare de seamă despre gospodărirea schitului Cârnu, în apropierea iernii. Registrul sare brusc de la poezia amintirilor despre pustnicul Onufrie și convorbirile cu el din vârf de munte, la prozaicul unor imagini, în care călugării de la Cârnu culeg fasolea, bobul și ceapa semănate pe pământurile schitului, culeg
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
gospodărirea schitului Cârnu, în apropierea iernii. Registrul sare brusc de la poezia amintirilor despre pustnicul Onufrie și convorbirile cu el din vârf de munte, la prozaicul unor imagini, în care călugării de la Cârnu culeg fasolea, bobul și ceapa semănate pe pământurile schitului, culeg merele, prunele și nucile, fac ulei de nuci și se pregătesc pentru iarnă împărțind tuturor trăitorilor din obște în mod egal din toate și vânzând țăranilor din satele din apropiere din merele și prunele în surplus. Autorul notează chiar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sa extraordinară) dar și prin importanța pe care autorul o acordă unor astfel de amănunte, într-un text menit a spune povestea vieții sale. Pusă alături de pauzele descriptive din pasajele anterioare ale textului, această adevărată dare de seamă privind proviziile schitului pentru iarnă, pare literalmente scrisă de o altă persoană. Totuși, dacă ne gândim că una dintre primele ascultări pe care le-a primit Paisie în mănăstirile pe unde a umblat a fost la cămară și la bucătărie, iar la momentul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ni le dă textul despre personajul principal sunt mai întâi că, între timp învățase ca rucodelie, cioplitul lingurilor, iar după trecerea iernii, s-a hotărât pentru o nouă plecare odată cu sosirea timpului frumos. „După ce am petrecut și iarna în acest schit, când a venit vara, cu binecuvântarea părintelui întâi-stătător, am plecat ...”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.198. footnote> Nu știm dacă este vorba despre plecarea la muntele Athos
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ecaterina a II-a merge și mai departe cu politica antimonastică, secularizând averile mănăstirești în totalitate, printr-un decret dat în 1764. Vorbim astfel de aproape un secol, din 1682, când s-a interzis pentru prima dată întemeierea de noi schituri în Rusia și până către anul 1780, când se semnalează o timidă tendință de renaștere a vieții monahale ruse sub oblăduirea mitropolitului Gavriil Petrov al Novgorodului și Petersburgului, un secol de serioasă decădere pentru monahismul rus, în care numeroase mănăstiri
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Rusia și până către anul 1780, când se semnalează o timidă tendință de renaștere a vieții monahale ruse sub oblăduirea mitropolitului Gavriil Petrov al Novgorodului și Petersburgului, un secol de serioasă decădere pentru monahismul rus, în care numeroase mănăstiri și schituri se închid (din 1200 existente în anul 1700, supraviețuiesc doar 452, până la sfârșitul secolului) iar o întreagă populație de monahi, de la egumeni instruiți și până la frați abia intrați în ascultare și neștiutori de carte, iau drumul exilului către Muntele Athos
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și neștiutori de carte, iau drumul exilului către Muntele Athos și mai cu seamă către Țările Române. Unul dintre cei mai cunoscuți dintre acești autoexilați rămâne în istorie starețul Vasile, ucrainean născut la 1692, care după o perioadă petrecută la schiturile din Munții Moșenski, trece și el în Țara Românească și întemeiază, în 1733, schitul de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și o comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
către Țările Române. Unul dintre cei mai cunoscuți dintre acești autoexilați rămâne în istorie starețul Vasile, ucrainean născut la 1692, care după o perioadă petrecută la schiturile din Munții Moșenski, trece și el în Țara Românească și întemeiază, în 1733, schitul de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și o comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în istorie starețul Vasile, ucrainean născut la 1692, care după o perioadă petrecută la schiturile din Munții Moșenski, trece și el în Țara Românească și întemeiază, în 1733, schitul de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și o comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o perioadă petrecută la schiturile din Munții Moșenski, trece și el în Țara Românească și întemeiază, în 1733, schitul de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și o comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și o comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul celor patru ani petrecuți de acesta în Muntenia. De altfel, starețul Vasile de la Poiana Mărului, sau Vasilie schimonahul, cum
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
-i asociat pretutindeni în text, și sugerând direct o conotație sărbătorească indusă de prezența sa în mediul care îl găzduiește. În afară de starețul Vasilie, autorul se orientează mai mult spre zugrăvirea unor portrete de călugări, care deși membri ai obștii acestor schituri, trăiau totuși în chilii izolate, departe de ceilalți frați, gospodărinduse complet singuri și coborând la schit, pentru participarea la slujbă, doar Duminicile sau la sărbătorile mari de peste an. Personajul pricipal, Platon, pare fascinat de putera psihică a acestor oameni, capabili
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]