2,483 matches
-
agățat de braț), ci mai degrabă după mersul lor alert, de oameni având un scop precis de îndeplinit. Urmează un prim contact cu ceea ce am putea numi „pelerinajul ca resursă economică”. O femeie propune celor interesați diferite modele de pieptene sculptat în os, o adevărată raritate astăzi. Nu departe de gară, pelerinii sunt abordați de doi tineri corect îmbrăcați, costum, cravată. Extrem de politicoși. După ce-și spun numele, ne cer să participăm la un „sondaj de opinie”. Sunt studenți la Facultatea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nici măcar acum, la pelerinaje. Vreau să mă odihnesc puțin, să-mi limpezesc privirea, așa că aleg să intru în Librăria Bizantină, plasată chiar în intersecția alăturată. Librărie șic, cu nuanțe de ortodoxie intelectuală, cărți alese bob cu bob, multe obiecte frumoase, sculptate din lemn, modelate în lut, icoane pe sticlă, adică tot ceea ce rămâne din Tradiție, când aceasta este suferindă sau chiar pe moarte. Înăuntru miroase frumos, sofisticat aș spune, ceva între arome de tămâie și ceai de scorțișoară, este cald, iar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
capacității sale de autoreglare. Mai multe femei stau în genunchi lângă estrada unde se află expusă racla și se roagă intens, ridicând capetele și mâinile către cer. O adolescentă handicapată, cu o boală neurologică gravă ce pare că i-a sculptat fața, dorește să ajungă aproape de raclă, tremură din toate încheieturile, seamănă cu o păpușă stricată ce se încăpățânează să mai aducă încă bucurie unor copii sărmani. Persoanele aflate în imediata apropiere a raclei nu știu ce atitudine să adopte față de ea, dar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și buclișoare ce-i cad deasupra urechilor. Nu pot să nu mă întreb cum de rezistă o asemenea arhitectură capilară în aerul umed al băii. „Haideți să mergem într-un loc mai liniștit”, spune doamna Dana, cu o voce profund sculptată de țigară, măsurându-mă cu un ochi expert, de „băieșiță” obișnuită cu tainele corpului și ale sufletului deopotrivă. Dialogul nostru are loc în sala de gimnastică a băii, o cameră de mici dimensiuni, plină cu aparate de fitness de ultimă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
față de anul trecut : o mai bună acoperire media, mai multe televiziuni prezente (un loc ideal pentru transmisie în direct, în inima orașului, cuplat cu ideea sărbătorilor de iarnă). Mâna- relicvariu din argint a devenit o raclă în toată regula, masivă, sculptată în lemn de stejar. Este tolerat și alt tip de comerț cu obiecte religioase în afara celui aparținând nemijlocit de parohie. Au rămas la fel : serviciile de pază și ordine (locale), lipsa gardurilor de protecție, atmosfera relaxată din rând și din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
așteptare redus, rezonabil, vremea este frumoasă, răcoarea dimineții se face simțită. Mă uit cu atenție în jurul meu : parcă nicăieri până acum nu am participat la un pelerinaj atât de „rural”, al oamenilor săraci, plini de nevoi, prost îmbrăcați, cu chipul sculptat de suferință. Pelerini veniți preponderent din Bucovina și Maramureș, însăși imaginea sfârșitului unei lumi rurale, sparte în bucăți de 20 de ani de modernizare accelerată. Un amic din Iași pe care l-am întâlnit puțin mai târziu lângă scena unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vânt. Mama o atinge grațios de raclă, un odor de mare preț, doar al ei și al sfinților, nimic în plus nu mai există în jur. Nu-mi pot dezlipi de pe retină, nici chiar acum când scriu aceste rânduri, fața sculptată de suferință a mamei, dar și ochii ei plini de speranță. Iarăși plâng de emoție, oare a câta oară în decursul acestor patru ani de pelerinaje. Plânge și jandarmul care i-a dat drumul să se apropie de raclă, îl
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
notă aparte în atmosfera generală, destul de tristă și mohorâtă, din acest moment. Nu prea este mare lucru de văzut în jurul celebrei „Mănăstiri a Argeșului”, în așteptarea momentului în care racla cu moaștele Sfintei Filofteia va fi plasată în chioșcul, frumos sculptat în piatră, din fața mănăstirii. Aleg așadar să testăm comerțul din jurul zidurilor împrejmuitoare, deja consolidat, pe poziții la acea oră. Apuc totuși să mai văd cum, dintr-un camion mare, negru, sunt descărcate celebrele garduri ale Jandarmeriei, iar în fața Catedralei Episcopale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șindrili ușoare !” Nu departe de locul unde-și frângea zborul legendarul constructor al mănăstirii și-a întins produsele de lemn sculptat, traforat, însemnat cu fierul roșu unul dintre ultimii lucrători în lemn din zonă. Cumpăr de la el boluri din lemn sculptat de esență moale (tei, salcie, plop), sunt frumoase, rezistente, utile, îmi place să văd urmele de daltă în carnea moale a lemnului. Mai vinde linguri de lemn, de diferite mărimi, umerașe pentru haine, donițe de lapte și, surpriză, văd și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și-mi spune că „încă se mai dau, rar, dar se mai dau. Mai ales oamenii de la țară, dar sunt din ce în ce mai puțini, îmi spune, chiar și aici la pelerinaj”. Se oprește brusc, nu prea are chef de vorbă, începe să sculpteze chiar acolo, pe trotuar, la un mic bol din lemn. O manieră de a mai face să treacă timpul și de a atrage potențialii clienți, fără nicio îndoială. Nu departe mă întâlnesc cu bătrânul de acum doi ani, cel care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a celor Patru Sfinți Încoronați (Quatuor Coronati). Aceștia din urmă erau patroni ai constructorilor care îmbinau legende ce circulau la acea vreme încă din creștinismul timpuriu. Patru martiri au fost condamnați în 285 A.D. de către împăratul Dioclețian pentru că refuzaseră să sculpteze imaginea împăratului și fuseseră turnați în plumb topit și aruncați în mare după doi ani de încarcerare. Ei erau sărbătoriți pe 8 noiembrie (Carpofor, Sever, Severin și Victorin soldați romani care trecuseră la creștinism); companionii le-au atribuit uneltele lor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
însăși descrie omul ca fiind îmbrăcat de lumea vegetală și dependent de aceasta, dacă ar fi și numai prin copacul cunoașterii. Originea cosmosului nu poate fi desprinsă de copacul vieții. Motivele florale sau frunzele, abstracte sau stilizate sunt pictate ori sculptate în toate templele și pe monumentele funerare. Plantele și copacii, care reprezintă simbolic izbânda vieții asupra morții și bucuria raiului, sunt elemente sacre în toate civilizațiile. Habitatul unui zeu poate fi un arbore și fiind asociat cu un ordin divin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întreaga viață misticismului, dat fiind că dobândise certitudinea că scopul vieții era dobândirea perfecțiunii sufletului prin intermediul încarnărilor. Odată legământul făcut, acesta primea cele mai esoterice învățături pe care le poate primi un muritor. O mică parte a acelor învățături era sculptată pe pereții templelor sau era menționată în câteva papirusuri, dar majoritatea învățăturilor era transmisă pe cale orală. Aceste școli de mistere s-au transformat în timp în adevărate centre de învățare. Faraonul Tutmes al III-lea, care a domnit între anii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ne înconjoară și care continuă și după ce am dat la o parte unele din faldurile grele ale vălului lui Isis. Chiar dansul, țâșnit dintre umbre, e aprig și frânt. Scurt, gestul în aerul dens, ca-ntr-un bloc s-a sculptat. Cad stelele, cad și se-mplântă-n pământ. Pământul e ars și-i ca sticla, sonor și curat. Pământul viril se purifică-n ploaia de stele, și cerul puternic spre care mă uit cu nesaț. Merg tânăr pe căile drepte-ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că din 1928, când elevii d-lui Virgil Tempeanu, pe atunci director al Școlii Normale din 62 Film pentru care Paul Călinescu a luat un mare premiu la Bienala din Veneția, în 1939. 50 Fălticeni au făcut grilajul și au sculptat crucea în lemn de stejar, nimeni nu a mai reparat nimic, încât mormântul se părăginise rău. Acum arată decent, mărturie a unei intervenții recente, cu sprijinul oficialităților. Aștept cu nerăbdare să citesc Amintirile Dv., după ce le veți dactilografia. Vă anunț
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-și arate uniformele, să se ungă cu paprică și să facă o baie rece, că prea li s-a urcat la cap. Până atunci, ar fi bine ca într-o stâncă a Apusenilor, care se zărește de la Budapesta, să fie sculptat chipul Iancului și al prefecților lui. Deocamdată, obrazul românilor a fost salvat de o contramanifestație la Cluj căreia i s-a găsit imediat un cusur: e făcută de Noua Dreaptă. Acolo nu era numai Noua Dreaptă, însă atât a vrut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
doua arestare (1964) a lucrat alte „porți împărătești” la unele Biserici din București. Sculele (dălțile) au fost confecționate de nea Doncea. Lucrarea s-a realizat discret, piesă cu piesă, timp în care lângă Anghel Papacioc mulți camarazi au învățat să sculpteze, realizând candele din lemn de nuc, cu încrustări din os sculptat. S-au lucrat icoane pirogravate, cruci și troițe în miniatură, cruciulițe din os și medalioane, casete. Aiudul devenise un atelier artizanal în care munca se îmbina cu fantezia. Fiecare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
angajase mai mult în treburi administrative, lăsând numai subdirectorului răspunderea, și nici acesta nu era bucuros să se ocupe cu așa ceva. Aurel Obreja și grupul lui fuseseră elevi ai Liceului industrial Polizu, fosta Școală de Arte și Meserii din București. Sculptau în lenm de nuc și în os foarte frumos, medalioane creștine și cruciulițe. Prin milițieni ajungeau la director și subdirector, care le admirau și tăceau, în loc să interzică activitatea. Directorul i-a comandat lui Aurel un bust 1/1, în civil
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a văzut minunea vindecării și eliberării lui, a rămas între cei ce nu s-au întors la picioarele lui Hristos să-I mulțumească. După eliberare Ion Ianolide, grav bolnav, îngrijit de părinți și de soția lui, a lucrat tot timpul, sculptând în os medalioane și cruciulițe pe care le distribuia celor din jur. Nea Doncea, unul dintre muncitorii legionari bucureșteni arestat și eliberat de mai multe ori de-a lungul anilor, a luat parte la înmormântarea lui. Ne-a spus că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne întoarcem la biserică, în preajma ei se găsește un cimetičre marin, care aduce mărturia unui trecut mult mai îndelungat decât ai fi presupus că se întinde îndărătul acestui sat de un cal putere. Pe multe dintre pietrele de mormânt sunt sculptate corăbii, ancore decorative și niște ciudat de grăitoare balene. Să fi pornit oare oamenii de pe aici la vânătoarea de balene? O anume piatră mă atrage în mod deosebit. E gravată cu o frumoasă ancoră încâlcită și cu simpla inscripție „Mutulică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sunt formați din toate tipurile de roci, îmbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce dă imaginea unui mozaic petrografic. În Carpați există creste ascuțite la peste 2000 m înălțime, culmi rotunjite și netezite (adevărate platouri), circuri și văi glaciare sculptate de ghețari în urmă cu 10 000 - 300 000 ani, când o mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de gheață, iar în munți se dezvoltau ghețari la peste 1 800 m. În culmile și platourile calcaroase
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează în lemn. în Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu Gheorghe, Bojian Eugen, Axinte Dumitru, Adam Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în primul rând prelucrarea lemnului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de duhurile rele. Pe stâlpii porților poate fi recunoscut chipul uman în forme geometrizate, alături de imagine ale discului solar. Reprezentările antropomorfe din județul Vaslui au culminat cu ansamblul de la Șișcani, comuna Hoceni. Aici, un veteran al războiului de la 1877 a sculptat în lemn, pe stâlpii gardului care înconjura gospodăria, chipurile luptătorilor din plutonul său. Din păcate, acest ansamblu deosebit de original a fost distrus, din nepăsarea urmașilor și dezinteresul autorităților, Paul Petrescu surprinzând ultimele vestigii. Rosturilor magice, devenite încifrate, le-au urmat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sat, lângă proprietatea mănăstirii Râșca. O lucrează un călugăr, părintele Atanasie. Facem o plimbare până la dânsul, ca să vedeți o raritate. Și ne continuăm drumul, discutând despre locuri și oameni. — Neculai Istrati de la Rotopănești, locuind într-un castel străjuit de lei sculptați în piatră și înconjurat de un parc splendid, era un visător cu idei progresiste, care vo ia să facă din sat — oraș. Avea o galerie de tablouri aduse din st răinătate, a făcut cu țăranii cor dirijat de Petru Mez
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]