1,944 matches
-
literelor din Río de la Plata, chiar dacă vreun Aristarh a avut câte ceva de obiectat Împotriva prețiozității stilului și a excesului de acrostihuri și digresiuni. În pofida virtuților pe care critica cea mai exigentă a revistei Marș le-a recunoscut acestor mărunte opere, scurte prin propria lor sorginte, ele nu puteau constitui acel magnum opus pe care Îl căuta curiozitatea noastră. Pe ultima pagină a nu știu cărui volum de Mallarmé, am dat de această adnotare a lui Nierenstein Souza: E curios că Mallarmé, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în membrana sensibilă începuse să vibreze respirația greoaie, strangulată a prințului, îl vedea aievea înroșindu-se, cu ochii placizi, ieșiți din orbite împăienjenindu-se, în acea clipă interveni "Excelență, aș dori să vă fac o vizită cît se poate de scurtă și de confidențială". La capătul celălalt al firului, Basarab Cantacuzino cîntărea lucrurile îndelung, după vechiul și bunul său obicei. "De acord, domnule Mihail. Ora șase vă convine?" Mai erau exact patruzeci de minute pînă la ora șase. Patruzeci de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fug peste șapte munți. Mai departe, umblând cu aceeași luare-aminte, Culi Ursake a văzut jderul, fulgerând pe zăpadă. Și-a însemnat locul, fără să se oprească. Acum stătea neclintit lângă un trunchi, cu capul puțin aplecat și cu urechea întoarsă. Scurta îi era desfăcută la piept, carabina atârnată de umărul stâng, cu țeava înainte și stratul sub cot. Se afla singur în pădurea rară și bătrână; o tăcere nemărginită apăsa brădeturile negre și albul orbitor. Liniștea pădurii îi țiui deodată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu olecuță de fast... festivist. Doar nu era vorba de un obiectiv oarecare, ci de unul de importanță strategică pentru urbe. Au fost de față, cum era și normal, și re- prezentanții Primăriei, s-a tăiat panglica, s-au rostit scurte cu- vântări, s-au pronunțat cuvinte de mulțumire și de felicitare. Tot tacâmul potrivit pentru aseme- nea ocazii. Importantă era sigu- ranța pe care o căpătau oame- nii, protecția ce li se promitea în caz de nevoie. Dar, așa cum se
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
comparate cu păpușile. Secole de-a rândul, obiectul râvnit al unui joc care o compunea imobilă și străvezie, frumusețea japoneză s-a întrupat, în zilele noastre, într-un ideal căruia, ca o concesie făcută modernității, i se putea, cel puțin, scurta de la an la an fusta: școlărița. Între școlărița reală de care dai la orice colț de stradă și colega ei ficțională, eroina benzilor de desene animate, erotice sau nu, japonezul aproape că nici nu are nevoie să mai facă vreo
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
adia cu o răcoare gravă. Ședeau pe banca de lemn cu stinghiile lustruite de foița de gheață, înghesuiți unul în altul, el în paltonul cadrilat ros la mâneci, cu mâinile înmănușate întinse pe pulpele picioarelor, cu capul descoperit, ea în scurta ei îmblănită, în pantaloni și cizmulițe, cu părul, vârfurile urechilor și fruntea vârâte în căciula din blană cu fir lung, moale și lucios, și un șal de lână portocalie înfășurat de două ori în jurul gâtului. În jurul lor pământul era înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și mic, ca un butoiaș de bere, din care ieșea un cap rotund, cu părul ondulat, cu nasul cârn, cu gura mare și buzată, cu fălcile umflate și mustața rasă. - E nostim! cugetai, cercetându-l cu de-amănuntul. Purta o scurtă îmblănită cu guler de Astrahan, pantaloni vărgați și picioarele încălțate cu niște ghete galbene, în galoși noi-nouți. Înțelegeam că vine pentru Laura și luam parte la întâlnirea lor, cu atitudinea binevoitoare a unei rude de aproape. În Dumineca următoare, observai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Scroafa grohăie mânjită de sânge până la ochi, în timp ce Johann Tzindl trage din pipa stinsă, scuipă în lături, și-mi vorbește de vaca lui: „Era prea mică și taurul căpățânos, îmi explică el cazul, cu mâna vârâtă între nasturii închiși ai scurtei. Fătase cu greu vițelul și totuși vaca n-avea liniște. Îl lingea de sânge, întinsă pe dușumeaua grajdului, însă izbea și cu picioarele. Mă uit sub coadă și văd altă căpățână, prea mare să iasă. S-a scremut vaca din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Până să ajungă pe Constantinopole Street, în taxi se instalase o tăcere ostilă, întreruptă doar când șoferul ceru plata. Pe când Ignatius se trudea furios să se extragă din taxi, o văzu venind pe stradă pe mama lui. Era îmbrăcată cu scurta ei roșie, iar pălărioara, tot roșie, îi cădea mereu peste un ochi făcând-o să semene cu o mică refugiată din filmul serial Golddiggers. Ignatius constată dezamăgit că își adăugase o pată de culoare prinzându-și o panseluță ofilită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-ntâmplat? A mers bine la repetiții. Așteaptă numai să pun la punct număru’. O să fie o adevărată bombă. — Să-ți spun drept, Darlene, mi-e frică de tine și de papagalu’ ăla. — Stai să-ți arăt, Lana. Darlene își scoase scurta și-i arătă patroanei niște inele mici prinse lateral cu ace de siguranță de pantalonii și bluza ei. Vezi astea? Astea fac număru’ grozav. Am exersat la mine-n apartament. E ceva nou. Trage de inele cu ciocul, și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
întorsese domnul Levy? Valva lui transmise un semnal de disperare care se comunică mâinilor. Scărpinându-și erupția de pe piele, se zgâi printre jaluzele, așteptându-se să vadă câteva brute hirsute de la spital. Afară, pe verandă, stătea Myrna, îmbrăcată într-o scurtă lălâie de catifea reiată, de un măsliniu șters. Părul ei negru era împletit într-o coadă care se încolăcea sub o ureche și îi cădea pe piept. De umăr îi atârna o chitară. Ignatius era gata să iasă printre jaluzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Își scoteau fețele la lumină și zâmbeau. Dar iarna Întregul oraș arăta ca și cum ar fi dat probe pentru filmul Deliverance. Logan se uita morocănos pe geam, la oamenii care Își târau picioarele de colo-colo. Nevastă. Nevastă cu copii. Individ În scurtă de molton cu o pălărie stupidă. Gunoierul cu lopata lui și cu căruciorul plin cu animale strivite de mașini, din cauza căruia se iscaseră atâtea polemici În consiliu. Copil cu sacoșă de plastic. Nevastă cu copil În cărucior. Bărbat În kilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un site de știri, de autorul unui blog care îți place, de un politician, un scriitor, un profesor sau orice altă persoană care ți-a reținut atenția într-un fel sau altul. Totuși, Facebook și-a păstrat, de-a lungul scurtei, dar bogatei sale istorii, caracterul mai degrabă exclusivist. Doi din trei utilizatori români de Facebook nu acceptă cereri de prietenie decât de la persoane pe care le cunosc, după cum relevă un studiu din august 2010 al DaedalusMillwardBrown.Doar 10% din utilizatori
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
om de vastă cultură. El are o cultură redusă la esențial, cristalizată în cadrul doctrinei catolice. Dar el cunoaște așa de aproape neajunsurile și nevoile reale ale țării, încât nu ține deloc să facă ideologie, nici măcar catolică". La 1 aprilie 1939 scurta funcție de ambasador la Lisabona se încheie - și, odată cu aceasta, și cariera diplomatică a lui Lucian Blaga. Peste ani, el își va aminti: "În anul 1938, și într-o parte a celui următor, mă găseam veghind pe coasta de vest a
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
un semn și Apărătorii săriră În șei. În clipa următoare văzduhul se umplu de sunetul lung al cornului de zimbru. Era unul din semnalele Apărătorilor. Un semnal care nu mai fusese auzit de multă vreme. Un sunet lung și două scurte. Mesajul se repetă. Pietro Își privi luptătorii. Tot ce se Întâmpla devenea incredibil. Semnalul se repetă a treia oară. Nu era nici o Îndoială. Semnificația lui era clară. Întregul detașament al Apărătorilor intră sub comanda directă a căpitanului Oană. - Tata... murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vreun temei real, neliniștitoare prin simplul fapt că noul său creier nu-și manifestase încă nici activitatea, nici reacțiile. Totuși, prin ecranul încețoșat al raționamentelor sale, speranța reușise să-și trimită sclipirile, conferindu-i, în momentele cele mai grele ale scurtei sale cariere, aroganța și forța unui potențial salvator al civilizației. Undeva în ființa sa, poate în întregul său sistem nervos, se născuse orgoliul că este ceva mai mult decât un om. Și acest sentiment rămăsese. Căci este omenesc să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
dietetice... și vin-Pelin, speciale pentru suferinzii pastiliști care își pot permite măcar o dată în viață luxul de a-și lua trombostopul cu Tămâioasă de Cotnari sau cu Muscat de Bucium. * * * Spiciurile celor doi miri au fost cât se poate de scurte. Domnul s-a rezumat la susținerea ideii că bărbatul se poate realiza plenar numai alături de o soție devotată și s-a lăudat că doamna lui i-a adus ca zestre un caracter frumos, o noblețe sufletească inegalabilă și siguranța unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
câmpii, aruncîndu-ne pe unii într-alții, ca pe niște mingii enorme, întocmai unui gigantic prestidigitator cu capricii umoristice și cu puteri nebănuite... Cineva trăsese semnalul de alarmă! Cine, însă, nu se știa și nici nu s-a putut afla în urma scurtei anchete întreprinse... Și totuși, sfoara de siguranță era ruptă la semnalul aflat în vagonul nostru. Aceasta, însă, nu mai era nici joacă, și nici măcar o glumă de prost gust; era o simplă nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit să plătească
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dar Ippolit nu găsi cuvântul potrivit ca s-o alinte, deși numai de alintat nu avea el chef. Înainte de-a ieși pe ușă, Subotin tocmai se bucurase În sinea lui că scăpase de „gheișă“. Bucuria i-a fost Însă scurtă... De data aceasta, fișicul de bancnote era ceva mai mic. Ippolit simțea cum grivele Îi ard În palmă și cum tâmplele Îi iau foc. Brigadierul transpiră din cap până-n picioare. Totuși, Într-o oarecare măsură, bancnotele Îl ispiteau. Făcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
scris Sburătorul. Tot așa absurditatea dicté-ului surarealist ajunge să prindă Pithiei interioare vorbe care, din când în când, miră. Dar domnul Arghezi mai datorește strofele bune unui lucru despre care mi-e totdeauna greu să-i pomenesc. Sunt bunuri ale scurtei sale experiențe monarhale. Chiar la cei mai orbiți disprețuitori contemptori ai Harului, aurul odăjdiilor dezbrăcate se amintește, posomorât numai. Inerțiile materiale ale acestei muze o coboară la adevărate pastișe eminesciene. " Mai mult, tu nu vei mai vedea Nimic, nici cer
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lăsat-o în grija birtașului, deoarece eram destul de amețit pentru a ajunge cu ea acasă. în rest, nu mai rețin nimic din ce mi s-a întâmplat. -De aceea, te rog să treci pe la mine pe acasă și sămi aduci scurta și fesul maro, iar pantofii... și atunci se înroși tot. -Am înțeles, Radu. îți aduc tot ce mi-ai cerut, ea înțelese că el nu mai avea alți pantofi și nici bani suficienți pentru a-și cumpăra alții. îți mulțumesc
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
bărbie două degete Îngălbenite care te făceau să presupui că avea o slăbiciune pentru țigările Celtas fără filtru. Am regretat că nu aveam la mine o cutiuță de tutun, pentru a mă băga pe sub pielea lui. Am scotocit prin buzunarele scurtei, căutînd ceva bun de oferit. — Cel puțin douăzeci, douășcinci de ani, și să tot fie mulți Înainte, zise portarul pe tonul plat și docil al celor condamnați să slujească sub bătaie. — Dumneavoastră sînteți aici de mult? Omulețul Încuviință. — Sluga ’mneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
sau de-a lungul coastei de sud a Australiei. Mulțumesc Nonei Mândrescu, pictorița înzestrată din Chișinău stabilită în Sydney, căreia îi datorez o colecție de gravuri de avangardă și sentimentul tonic al neatârnării. Mulțumesc Domnului George Petre, (Hornsby) Sydney pentru scurta dar călduroasa sa găzduire. Mulțumesc Liviei pentru generozitatea și prospețimea comportamentului său. Mulțumesc familiei Chiper (Paramata) Sydney, mai ales lui Carmen, feminista autentică, a cărei blândețe nu o să o uit niciodată. Mulțumesc Olimpiei Marina, gazda atâtor zile petrecute la Bonday
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la fugă. Dar știi ce a avut tupeul să-mi spună În timp ce fugea mâncând pământul? „Tâmpitule! Nu te pune cu japonezii!“ Îți dai seama? Poți să crezi așa ceva? Pe urmă a venit un tip gras și sobru, Îmbrăcat cu o scurtă din molton croită prost, cu ochii Înguști, care zicea că vrea să devină scriitor. Tocmai mă Întrebam ce legătură avea asta cu mine, când tipul Începe să-mi toarne niște vrăjeli ieftine: „Vreau să scriu un roman inspirat din viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cu toate ploile, cu toate razele ce i-au băut apa din frunză. Îmbrăcămintea lui Petru, sărăcăcioasă, inestetică, demodă, uzată. Două cămăși albastre, un pulover de lână, doi pantaloni de uniformă, o vestă, un training negru, un veston bleumarin, o scurtă bej, o pereche de bocanci soldățești, toate înghesuite într-o valiză. Ea îngerul său albastru, el conturul din care Dumnezeu a decupat cu foarfecele lumina în prima zi. O suferință comună nu implică neapărat o iubire comună. Suferința poate avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]