119,853 matches
-
patronul finanțărilor europene din Dâmbovița” citim în ziarul condus de P.M. Băcanu. Cronicarul ar vrea să creadă, dar se cam îndoiește că acesta ar fi fost motivul excluderii lui Aurel Cucu din PSD. Dacă partidul de guvernămînt ar fi ținut seamă de dezvăluirile presei pe lista exclușilor s-ar fi aflat încă cel puțin 20 de baroni locali și cîțiva miniștri. Același ziar își anunță cititorii despre „Un gest rarisim în România. Chestorul Ion Stoica, șeful Direcției Pașapoarte, și-a dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
certitudine, drept izvor pentru tipărire, Octoihul de la Păuliș, din 1530. În lumina acestor repere ale valorificării moștenirii noastre culturale, cercetarea istoriei tipăriturilor coresiene, pune în evidență mai pregnant personalitatea acestui adevărat ctitor de cultură, făcând din Coresi un reprezentant de seamă al umanismului românesc, care a “instituționalizat actul de cultură” (Traian Vedinaș, Coresi, Ed. Albatros, București, 1985, p. 178).
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
ploaia și neavând umbrela la mine, punga de cafea s-a udat, s-a rupt și boabele verzi, - era neprăjită,- s-au risipit pe jos chiar în tramvaiul 19 în care apucasem să mă urc. Cei dinăuntru și-au dat seama numaidecât de situație. Și, cum nu mai schițasem nici un gest de aplecare și de culegere, renunțând, enervat, și cum cineva a exclamat vesel în vagonul mai mult gol la ora aceea, Cafea!... cei dinăuntru se repeziră să o culeagă de pe
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
găsiseră sediul Hemingway, Ezra Pound, Scott Fitzgerald, John Dos Passos, antrenați în dispute de idei înfierbântate, în întreceri sportive de amatori, examene de virilitate, în beții fără sfârșit. În răgazul interbelic, la Viena și la Berlin, artiști și scriitori de seamă puteau fi găsiți în aceleași puncte fixe (Stammtisch), preocupați din ce în ce mai mult de agravarea unei primejdii, isteria fascistă. Excelente portrete de romancieri, poeți, pictori, clienți permanenți în aceste localuri, pot fi desprinse din amintirile lui Elias Canetti, al doilea volum (1930-1940
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Marius Chivu Cărțile despre care scriu săptămâna aceasta pare că s-au așteptat una pe alta. Le-am primit pe rând și când am intrat, absolut întâmplător, și în posesia celei de-a treia, mi-am dat seama că trebuie să scriu neapărat despre ele și, mai ales, împreuna. Deși sunt foarte diferite, toate trei produc aceeași impresie și vorbesc, în fond, despre același lucru. Elegantă discreției Anca Pedvis nu este un nume tocmai cunoscut. După debutul cu
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
indiferență se manifestă nu numai extern cât și intern: alegătorul nu dorește să sprijine doar principii și idealuri, ci și interese sale mărunte, în această din urmă nedeosebindu-se de cei aleși. Măcar de ochii lumii, politicianul trebue să țină seama de alegătorul comun, parte din “talpă țării', “grassroots” în engleză. Supt George W. Bush am sprijinit decade partidul republican din SUA atât financiar cât și moral. Cele ce urmeaza pot fi urmărite în portalul acestuia FrontPage Magazine din Septembrie 11
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
existențiale, unele par fragmente desprinse din prelegerile rostite în fața studenților, altele satire la adresa unor manifestări megalomane ale unor inși ce-și uită cu totul trecutul, și în sfârșit unele, cele mai frumoase sunt adevărate poeme în proză. Acestea, de bună seamă, vor surprinde plăcut, chiar pe cei care au citit cărțile de până acum ale lui Aurel Sasu. Să exemplificăm. Autorul vorbește adesea studenților de violența (nu numai de limbaj) a românilor de după 1989, despre degradarea civic-morală a unui popor ce
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
să mă consum din pricina clienților în trecere care vorbeau tare dimineața cînd se sculau, și nu încetam cu bombănitul pentru că păsările de noapte își tot aduceau la ele în cameră cete întregi de marinari de apă dulce. Astăzi îmi dau seama că alura mea de vagabond nu se datora nici sărăciei și nici faptului că eram poet, ci fiindcă îmi îndreptam toată energia, cu înverșunare, spre a învăța să scriu. Îndată ce am zărit drumul cel bun mi-am părăsit camera din
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
rezervasem trei pagini la “Crónica” pentru un articol de ultimă oră făcuse infarct. Numai cînd mi-am corectat șpalturile povestirii am descoperit că era tot o dramă statică dintre cele pe care ajunsesem să le scriu fără să-mi dau seama. Această surpriză neplăcută mi-a adîncit remușcările de a fi trezit un prieten cu puțin înainte de miezul nopții pentru a-mi scrie articolul în mai puțin de trei ceasuri. Cu această stare sufletească de penitent am scris povestirea exact în
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Am fost nevoit să accept aceasta interpretînd-o ca un fel de strategie mai milostivă decît indiferența sau respingerea, și mă mulțumeam să mă văd cu tatăl ei și cu prietenii în cîrciuma de peste drum. Dacă el nu și-a dat seama de intențiile mele în vacanța aceea plină de nerăbdare, a fost numai pentru că era secretul cel mai bine păstrat în primele douăzeci de veacuri după Cristos. În mai multe rînduri s-a lăudat la Al Treilea Bărbat cu fraza menționată
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
însemna că, pe baza acestei cifre fatidice, o forță anti-senatorială, poate chiar antiparlamentară, acționa subtil pentru anihilarea psihică și biologică a capacității intelectual-decizionale a senatorilor. Speram din toată inima ca, pentru diminuarea și anularea acestui efect distrugător, să se țină seama ca, pe fiecare calculator per cap de senator, cu care va fi dotat fiecare scaun (pseudonimul fotoliului!) să fie instalat și câte un program de jocuri (dar nu prea complicate!), iar “internetul” să nu aibă acces la chestii tip Gregorian
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
de mare răspundere civic-legislativă, auzeam vocea lui Haralampy scandând: Superb! Superb! Superb! Până m-am enervat și i-am zis: -Mai dă naibii cu patefonul ăla de perete și privește la televizor! Sigur că e superb, da’ tu îți dai seama ce încovrigături financiare, diplomatice și administrative a trebuit să facă ai noștri pentru inducerea în eroare a monitorizanților țării? Vezi în reportaj marmura aia? Știi că în mod intenționat nu s-a folosit marmură de Rușchița, ci a fost adusă
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
plîngeri pe unde s-au priceput mai bine, asta n-a impresionat decît presa. Dar chiar și atunci cînd presa însăși a produs dovezi despre ceea ce se întîmpla în sînul mișcării lui Bivolaru, aceste dovezi n-au fost luate în seamă. Ba chiar, potrivit unui cotidian de mare tiraj, Adevărul, „Ani de zile. Activitatea sectei lui Bivolaru - protejată de judecători, polițiști și ofițeri din serviciile secrete”. Potrivit aceluiași ziar aflăm că mișcarea lui Bivolaru n-a fost luată la cercetări din cauză că
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
evidentă, printre însăilături, ironia răutăcioasă. Dacă și la subsolul nostru “obscur”, ca și la nivelul înalt și strălucitor al domnului Șușară, sic se traduce la fel, răspund: exact așa! Toate calificativele injurioase pe care mi le atribuie le trec în seama mirării ca o repulsie pe care i-am provocat-o criticului când mi-am arogat dreptul de a vorbi și eu sau tocmai eu. Limitat cum sunt, accept că așa este polemica și, mai ales, unui om care are anvergura
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
fi că modelul este Bacovia, poetul sarcasmelor organic asimilat de Ileana Mălăncioiu (despre un vers al lui ne spune că i-a intrat „pur și simplu în sânge“), parte constitutivă a lumii ei interioare, încă înainte de a-și fi dat seama de acest lucru: „undeva, în creierul meu, rămăseseră întipărite foarte multe versuri ale sale spuse pe un ton alb, ușor sacadat, care făceau parte din universul meu, chiar dacă nu eram conștientă de lucrul ăsta“. Destule au fost împrejurările propriei vieți
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
memorie cu mult invocatele răscoale țărănești? Mi se pare destul de surprinzător să nu găsim prea multe referințe la drama socială ce a izbucnit atunci, fie din lipsa de interes al criticului pentru eveniment (ceea ce este cel puțin ciudat dacă ținem seama de orientarea criticului spre literatura de inspirație rurală), fie dintr-o mai generală inapetență a lui pentru politic (ceea ce ar fi iarăși ciudat pentru cineva care vine din Ardealul oprimat și își exprimă clar opțiunea pentru poezia politică, a cărei
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers. Tot legat de perspectiva literară imediată asupra vieții rurale, Ilarie Chendi semnalează bizarul roman Amăgiții de un oarecare D. St. Aristide pe tema conflictului dintre arendași și
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
moartea lui Stalin, în martie 1953, denunțarea de către Hrusciov, în 1956, a «cultului personalității», revoluția maghiară și multe alte capitole din istoria secolului al douăzecilea și a leninismului internaționalist constituiau amintiri personale. Mi-am demarat cercetările fără să-mi dau seama de acest lucru și mi-am adunat informațiile mai degrabă ca pe un hobby naiv, decât ca pe-un proiect serios și, în condițiile date, cu accente de răzvrătire. Mai târziu, după ce m-am stabilit în Occident, am ajuns la
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
mi-am spus că, probabil, sunetul glasului ei, hipnoticul suiș și coborâș al melodiosului ei glas mă predispunea la somn. „Vedeți“ a reînceput însă ea, „vedeți ce dificile sunt premisele părăsirii țării. Abia când cineva vrea să plece, își dă seama ce mulți sunt cei care au profitat de prezența lui și de aceea nici nu voiau să-l lase să plece. După ce cei doi băieți simpatici, cărora înainte de a ne despărți le-am mai turnat două sticle de bere, au
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
binevoitor, a descuiat poarta și mi-a arătat-o amănunțit. Până la urmă, mi-a spus chiar să mă sui în ataș și, la fel ca odinioară unchiul Karl, a făcut cu mine un tur al orășelului. Cred că vă dați seama ce-am simțit. Imaginați-vă ce-ați simți dumneavoastră dacă ați fi lăsat să atingeți un oscior de fildeș, ornat cu rubine și safire, al piciorului sfintei Faustina. Sau o pagină din ediția princeps a incunabilului La danse macabre tipărit
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
formula verbală ori scrisă în care el, evenimentul, se înfige, precum și imaginea prin care eu pot să traduc formula, sunt chiar atât de deosebite de actele obișnuite ale existenței ?... Ianuarie 2004. Abia acum, parcurgând notele acestui caiet jerpelit, îmi dau seama de travaliul interior neîntrerupt nici măcar de întâmplările teribile ale epocii ce aveau să schimbe gîndirea a generații întregi. Unii au retractat. Alții, puțini, au tăcut. Kant spune că a retracta este o trădare, pe cînd a tăcea în fața autorității, poate
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
pe mulți să-și păstreze în sinea lor nealterată gândirea. De sărăcie, greșeala de a intra în partid în 1945, ca să pot să fiu primit ca student la căminul Pache și să pot studia, condiție fără de care, nu... Dându-mi seama de eroarea făcută, în 1949, la Verificări, am provocat cu bună știință excluderea mea, despre care am mai scris. Repet, spre a întări ideea, că pentru mine Cartea, Cultura cu majuscule contau mai mult decât realitatea și că ele m-
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
cu acei catecumeni cultivați - n.m.), trebuie vorbit pe scurt, fără a se insista în mod supărător asupra celor deja știute de ei, ci abordând subiectul cu măsură, astfel încât să le dăm de înțeles că suntem convinși că ei cunosc o seamă de lucruri”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61-63. footnote>. Limbajul nu este decât un sistem de semne, e util și necesar, de bună seamă, pentru a comunica gândurile și cunoștințele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
suntem convinși că ei cunosc o seamă de lucruri”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61-63. footnote>. Limbajul nu este decât un sistem de semne, e util și necesar, de bună seamă, pentru a comunica gândurile și cunoștințele, nu mai mult de atât. Limbajul și cultura creștine sunt altfel; cultura de tip creștin, cel puțin în primele secole, se opune estetismului literaților și curiozității erudite. Dar nu curiozitatea în ansamblu o condamnă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
loc de tot aspru, este intransigent. Să nu-l judecăm însă în afara timpului și spațiului în care s-a pronunțat. Are un imens avantaj: a văzut și a trăit prăbușirea Romei. El este printre cei dintâi care și-au dat seama ce înseamnă decadența, „primul care a văzut și a simțit profunda decrepitudine a lumii antice, primul care a înțeles că de la ea nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]