2,113 matches
-
programul de consiliere, demarând cea de a doua etapă a proiectului. Rezultatele obținute în urma aplicării instrumentelor de iden tificare a elevilor cu abilități înalte au fost prelucrate cu ajutorul programului informatic SPSS 10.0 for Windows de către Loredana Stiuj și Liliana Secară și prezentate într-o întâlnire de proiect or ganizată la Școala „Ștefan Bârsănescu”, la care au participat re prezentanți din școlile partenere, precum și de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. Întreaga populație școlară, timp de doi ani. Au fost
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată la 1470 m ce prezintă mușchi (Sphagnum), bumbăcăriță, rogoz și sălcii pitice. Începând cu anul 2003, toate aceste rezervații a fost incluse în Parcul Național
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de afaceri personale, în Evenimentul Zilei, 11 martie 2004. Analizele noastre, în acest sens, pe baza Anuarului de Statistică nu sunt concludente, probabil din cauza importurilor semnificative de cereale, a faptului că în Anuar sunt trecute în aceeași categorie grâul și secara sau poate pentru că țăranii nu mai declară producția, „statistica pătulului” nefiind inclusă în Anuar. Însă observațiile noastre din teren arată o puternică nemulțumire a țăranilor, dar și a întreprinzătorilor locali, în ceea ce privește preluarea grâului și a porumbului de către companiile de depozitare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
În comuna Stănișești, de lângă Burdusaci, unde aceștia locuiau. La 29 aprilie 1953, am ajuns În lagărul de muncă forțată de la Onești, unde comandant era căpitanul Timofte, un torționar de temut, ajutat de alți doi criminali și anume plutonierii Mihăilă și Secara. De la 19 aprilie 1953, până la 26 ianuarie 1954, am fost deținut În Închisoarea de la Gherla, unde director se află căpitanul Goiciu Petru, fost hamal În portul Galați, care bătea până ce omora pe deținuții care ajungeau În mâinile (labele) lui. Pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ajuta elevii săraci. Activitatea lui Bobancu a fost amplă. Ținea conferințe pe teme de istorie sau georgrafie în amfiteatrul Gimnaziului real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca voluntar, dar din cauza vârstei este
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
puternic toată pădurea; a acoperit pășunea și munții cu verdeață; pentru ape, a ales un albastru strălucitor, transparent; în copaci a pus podoabe, mere, pere, cireșe; pe sub copaci a pus felurite ciuperci; a acoperit cu aur spicele de grâu și secară; a venit vara în caleașca-i poleită cu aur și sa instalat pe un ținut de basm. Despre vis: vis sălbatic; vis splendid; vis superb; vis durabil; vis spulberător; vis înspăimântător; Despre vreme: vreme blândă; vreme aprigă; zilele babei; nopțile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Atunci Vasia lăsă mâna să-i cadă și spuse cu temutul său glas: „Davai!” Porniră în trap mărunt, trecând pârâul ce trecea pe lângă sat. De ani buni nu mai organizase atamanul nici o prădăciune. Stând între femei, mereu cu rachiul de secară în mână, bărbații se moleșiseră, erau mai mult prin șanțuri. Chiar el, atamanul, se îngrășase oleacă, iar alaltăieri cu plosca-n pivniță, simțise o împunsătură adâncă în coșul pieptului. „Nu-i a bună, își zise bătrânul. Trebuie mișcare”. Și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
simțise o împunsătură adâncă în coșul pieptului. „Nu-i a bună, își zise bătrânul. Trebuie mișcare”. Și chiar a doua zi adună cazacii și hotărâră să calce câteva sate de pe malul drept al Nistrului, mai ales că era secetă și secara crescuse ca vai de ea. în plus, la anii lui, peste șaizeci, știa că va fi ultima plecare și trebuia să-l învețe pe Petka, fiul și urmașul lui, cum se dă unui sat foc din trei părți, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
difuzării naționale a „Suplimentului de cultură“ Dieta, cu majusculă: Mic dejun (8.00): 3 felii de mușchi filé sau șuncă de pui (50 g); o felie de brânză Mozzarella sau caș (50 g); roșie, castravete; o felie de pâine de secară; cafea, numai cu zahăr brun; Gustare (10.00): mere sau kiwi sau mandarine sau grapefruit sau portocale sau căpșuni sau cireșe (250 g); Prânz (13.00-14.00): pui la grătar sau la cuptor (150 g); salată de varză, roșii, castraveți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
sau mandarine sau grapefruit sau portocale sau căpșuni sau cireșe (250 g); Prânz (13.00-14.00): pui la grătar sau la cuptor (150 g); salată de varză, roșii, castraveți cu lămâie și ulei de măsline; o felie de pâine de secară; ceai de plante; Gustare (16.00): mere sau mandarine sau grapefruit sau portocale sau căpșuni (250 g); Cină (18.30-19.00): vită la grătar sau la cuptor (150 g); salată verde, roșii, castraveți cu lămâie și ulei de măsline; iaurt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
apă plată, ceai de plante (ceai verde), cafea (fără zahăr). Lichide interzise (vai!): cele alcoolice. Dieta aceasta durează trei săptămâni și e făcută pentru cei care sunt, așa, mai carnivori (mai există una pentru fanii lactatelor). În afară de penibila pâine de secară, pe care am reușit s-o înlocuiesc cu un graham mai prietenos, și cu excepția micului vertij încercat, într-un restaurant, la vederea unor cupe de înghețată cu care altădată m-aș fi războit până la victoria finală, n-am avut probleme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
G. De vorbă cu G. Pallady, în, Scrisul nostru, l, nr. 11, - mai 1939, p. 4—6. NEAGU, I. C. Cercuri literare și publicistica bârlădeană (sec. XIX și etapa „Academiei bârlădene"), în: Școala bârlădeană, /Vol. l/, Bârlad, 1969, p. 92—94. SECARĂ, Ștefan. Un mare animator cultural (George Tutoveanu), în: Coordonate bârlădene. (Culegere literară). Bârlad, 1972, p. 43—45. TUTOVEANU, George. Academia Bârlădeană, în: Graiul nostru, l, nr. 9—10—11, mai 1925, p. 113—114. URSU, Gheorghe. Istoria literară a Bârladului
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
hanseatice, cele din Germania, din Franța și din Italia. La „periferie”, cele din restul Europei dominate de mari proprietari funciari. „Inima” și „mediul” trimit „periferiei” și imperiilor vin, pânzeturi, argint, sticlă și bijuterii; primesc în schimb grâu, lemn, blănuri și secară. în marile regate, nimeni nu acordă nici cea mai mică importanță agitației din aceste orașe. în Asia, unde se află în continuare partea cea mai importantă a bogățiilor lumii, continuă „hora” imperiilor: mongolul Genghis Han, apoi turcul Tamerlan edifică imperii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
lași de fumat și altele de felul \sta. Mai avem și câteva articole de papetărie lângă casa de marcat: pixuri, creioane, caiete. Asta-i tot. Nu tu Război și pace, nici Ființe sexuale 1 sau De veghe în lanul de secară. Așa arată librăria Kobayashi. Ce naiba e de invidiat aici? Tu mă invidiezi? — Îmi imaginez cum arată. — E așa cum ți-am spus. Cei din apropiere vin la noi și cumpără, la cerere le transportăm acasă, avem clienți vechi, așa că ne descurcăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ochi păreau că se adâncesc când mă ațintea cu privirea. — E ceva tare ciudat în felul tău de a vorbi, zise Reiko. Să nu-mi spui că vrei să-l imiți pe protagonistul din romanul De veghe în lanul de secară! Nici vorbă! am zis eu, zâmbind. Reiko mi-a zâmbit și ea, cu țigara în gură. — Pari băiat de treabă, totuși. Eu citesc omul imediat. Nici nu-i de mirare, după șapte ani, timp în care am văzut o mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
la nu mai puțin de patruzeci de organe simultane sonetul În Betleem și apoi, continuând bombardamentul, decimele Moralizez. Aceeași soartă au avut-o, n-ai să-mi crezi, și silva intitulată Covorul de smarald și un ovillejo intitulat Pâine de secară. Această aventură nespus de stranie au urmărit-o, cu simpatic suspans, autoritățile și personalul oficiului nostru poștal, care s-au grăbit să o popularizeze. Rezultanta a fost previzibilă: doctorul Palau m-a numit, cu podoabe și miez, dacă ele există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
funcție civilă vreme de aproape un an, apoi m-au concediat. Am fost, mai ales, imparțial. Nimic, apreciatul meu Bustos, nu-mi sperie conștiința la ore târzii. Dacă am dat naștere vreodată fiului muzei mele - un ovillejo intitulat Pâine de secară, care a dezlănțuit o persistentă campanie de petiții și anonime - am făcut-o sub binevenitul pseudonim Micimanul Nemo, ca o aluzie, pe care nu au observat-o toți, la Jules Verne. Dar nu numai pentru asta mi-au arătat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
opintire. Un rotaș, în cap cu un sac de iută care-i ferea fața, scotea faguri de aur din stupi, cu mănuși încleiate de miere, fără teamă de roiul albinelor răzbunătoare. În interior plutea un miros de pâine caldă de secară. Soarele blajin scălda cu alb încăperea orânduită gospodărește, cu mașina de cusut la colțul dinspre fereastră, cu poze mari vânătorești înrămate în stinghii netede și negre, prinse de pereții zugrăviți cu flori și clopoței albaștri, pe fondul de culoarea oului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
scrutat. — Destul pe dracu’ a zis În cele din urmă Amory. Azi n-am băut nimic. Fața lui Wilson exprima neîncrederea. — Bei ceva sau nu? a strigat nepoliticos Amory. Au pornit amândoi În căutarea barului. — Un highball cu whisky de secară. — Eu mă mulțumesc cu un cocteil Bronx. Wilson a mai băut un cocteil; Amory a dat de dușcă mai multe pahare. Au hotărât să stea undeva jos. La ora zece pe Wilson l-a Înlocuit Carling, din promoția 1915. Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
imagine după imagine, dar, dincolo de dorința irepresibilă de a râde, nu avea nici o reacție pe deplin conștientă. A Întins mâna după telefonul de lângă pat. — ’Elo... ce hotel i-aici? ’Knickerbocker? Bine, trimiteți-mi În cameră două highballs cu whisky de secară. A zăcut o vreme pe spate, Întrebându-se leneș dacă-i vor trimite o sticlă Întreagă sau numai două containere minuscule de sticlă. Apoi, cu un efort, s-a smuls din pat și s-a dus, cu pași mărunți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este un fungus psihotrop care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis, numit ergot sau Claviceps purpurea. În cadrul medicinei populare, cornul-secarei era folosit în scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De altfel, în 1943
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altfel, în 1943, chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat din Claviceps purpurea un drog psihedelic și halucinogen extrem de puternic : LSD-25 (dietilamida acidului lisergic). Îndeobște însă, această ciupercă psihotropă era ingerată involuntar. Ignorând urmările, țăranii mâncau pâinea făcută din făină de secară infestată (Secale cornutum). Faptul i-a făcut pe unii etnologi să considere că epidemiile de coree religioasă care au avut loc în secolul al XVIII-lea în Țările de Jos, dar și în alte părți ale Europei (Polonia, Spania ș.a.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
considere că epidemiile de coree religioasă care au avut loc în secolul al XVIII-lea în Țările de Jos, dar și în alte părți ale Europei (Polonia, Spania ș.a.), se explică prin consumarea de către țărani a pâinii infestate cu cornul- secarei. „De câțiva ani încoace - scria ironic Culianu în 1981 -, recoltele de secară infestată de Claviceps purpurea nu mai apar pe piață, fiind destinate doar cercetătorilor : junkies începuseră să le cumpere en gros” (50, p. 55 ; 51, pp. 332-333). Intoxicarea involuntară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al XVIII-lea în Țările de Jos, dar și în alte părți ale Europei (Polonia, Spania ș.a.), se explică prin consumarea de către țărani a pâinii infestate cu cornul- secarei. „De câțiva ani încoace - scria ironic Culianu în 1981 -, recoltele de secară infestată de Claviceps purpurea nu mai apar pe piață, fiind destinate doar cercetătorilor : junkies începuseră să le cumpere en gros” (50, p. 55 ; 51, pp. 332-333). Intoxicarea involuntară tindea să devină voluntară... Intoxicarea prelungită cu alcaloizii conținuți de cornul-secarei, prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu mai apar pe piață, fiind destinate doar cercetătorilor : junkies începuseră să le cumpere en gros” (50, p. 55 ; 51, pp. 332-333). Intoxicarea involuntară tindea să devină voluntară... Intoxicarea prelungită cu alcaloizii conținuți de cornul-secarei, prin consumarea pâinii preparate din secară infestată cu ergot, a provocat îmbolnăvirea în masă a unor întregi comunități din Europa Centrală. Consemnată în secolele XV-XVIII, boala s-a numit ergotism sau Focul Sfântului Anton (sau ignis sacer), iar protectorul bolnavilor a fost desemnat Sf. Anton cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]