34,020 matches
-
și de cozonac rumen. Cu mâna pe inimă, pot spune ca mama făcea (și încă mai face) cei mai buni cozonaci din lume. Nu neapărat pentru că e mama, dar sunt convinsă că și la asta trebuie să ai acel „ceva” secret, care să le desăvârșească gustul. Așteptam întotdeauna cu nerăbdare prima zi de sărbătoare, atunci când mama tăia pentru fiecare, feliile generoase. Recunosc, eu obișnuiam să mai ciupesc pe ascuns, în ajun, din cel mai mic, gândind că nu se va observa
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
-o prima oară. Poate că citind-o și tu, ai să înțelegi cum m-am format ca un iremediabil romantic. Din... revoltă. Îți mai trimit ceva. Un lucru mic, minuscul, păstrat peste 40 de ani, printre amintirile din pachetul meu secret. Tot de la mama. Știu că, deși n-ai avut prilejul s-o cunoști, ai iubit-o. Și, în fine, eu. Eu... nu mai sunt. Am devenit o amintire chiar și pentru mine. Dar în fiecare zi, mai scriu ceva din
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
să fi înțeles pe Boancă, artistul în fața căruia mă aplec cu respect și sfială când îi înțeleg mesajul - de cele mai multe ori - și chiar atunci când acest mesaj al lui Boancă este scris în culori și cu linii care cer cunoașterea alfabetului secret al artistului. De la autoportrete și până la compozițiile sale, care au puritatea copilăriei, Boancă ne prezintă lumea lui, o lume altfel construită decât aceea a tuturor. Se crede și este mândru, pe bună dreptate, că face parte din categoria „naivilor” artiști
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
NOICA ȘI MIȘCAREA LEGIONARĂ Autorul acestei cărți știe că nu e cale mai sigură de a-ți atrage oprobrii din toate direcțiile decât să scrii o carte despre legionari în cuprinsul căreia vrei să încerci, fără prejudecăți și fără polițe secrete de plătit, să dai răspuns unei probleme căreia nimeni până acum nu i-a putut găsi o lămurire potrivită. Problema cu pricina poate fi înfățișată printr o suită de trei întrebări: 1. Cum s-a putut ca atâția oameni de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
în lumină și ceară așteptând ca cerbii apa de izvoară. Rugăciune sau ca o tăgadă te apasă cu ființa ei de zăpadă? Ilustrata a venit târziu, mi-a rănit gândul și inima și nu mai știu! Fără muzică, fără linii secrete redarea directă sună a pustiu. Îi lipsește furtuna și largul, malul abrupt și catargul chemând întâmplarea lacrima și marea. Legenda cu versul ei mut nu te mai aștepta grăbită ca la început, să-ți mai povestească de vârsta ei firească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
șaptesprezece ani, lângă o stea. Am râs, am dansat, m-am reprezentat, mi-am strivit semnele înainte de somn să nu mai adorm cu ele apăsată de vise. Puritatea dulce din copilărie am prefăcut-o fără să știe într-o lume secretă, atât de discretă, încât am trăit fără ispite, fără căinți, lăsate în margini de dorinți. Ritual așezat într-o altă lume a credinței mele. Aproape de cer am strâns amintiri inelate; în al doilea joc din loc în loc schimbate, din carul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
trupul, îi pândește reacțiile, îi trăiește cu intensitate satisfacțiile. Din asemenea atitudini de dăruire tâșneste o exaltare lirică a fiziologicului. Sunt cântate mângâierile mării, sărutul nisipului, îmbrățișarea copacilor, plânsul ploii și fluturii ce devin mesageri ai iubirii. Manuela trăiește voluptăți secrete autocontemplându-și gesturile ascunse altor priviri: scoaterea ciorapilor de culoare neagră, alegerea bijuteriilor, pieptănăturii sau parfumului, îmbrățișarea așternutului sau a apei băii. Descriem martori indiscreți ai dialogurilor între femei, Alina și Manuela discută despre dragoste și despre bărbați ; lumea e abordată
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
anilor 1965-1989 au fost scrise mai multe cărți, mai ales în ultimii zece ani. Titluri ale unor astfel de lucrări, consultate de această lucrare, sunt: „Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu” de Gail Kligman, „Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel” de Radu Ioanid, „Distrugerea trecutului României” de Dinu C. Giurescu și „Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârșit de sistem”, care conține comunicările prezentate în cadrul manifestărilor organizate la Sighet, în iulie 2002. Această lucrare nu urmărește decontextualizarea problemelor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de dolari în Banca Israelului. Vânzarea de evrei români era de-acum integrată în balanța comercială dintre cele două țări. Odată ajuns la putere, Nicolae Ceaușescu a aplicat politica „evrei contra valută”. Acordurile dintre România și Israel, purtate prin intermediul serviciilor secrete, umpleau trezoreria statului român, întrucât plățile erau de cel puțin 2.000 dolari SUA, putând ajunge în anumite cazuri până la 50.000 dolari SUA. Pe măsură ce dificultățile economice ale României creșteau, prețul cerut pentru fiecare emigrant evreu se mărea în funcție de vârstă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
plece în Israel, cerând sume mai mari de persoană. Astfel, în acel an, 941 de evrei români au plecat din țară, Israelul plătind pentru ei 2,2 milioane dolari SUA. În general sumele de bani încasate intrau în diferite conturi secrete ale lui Ceaușescu și ale Securității, conturi deschise la diferite bănci din străinătate. Sistemul comunist din România nu și-a vândut doar evreii. Încurajat de succesul trocului cu Israelul, Nicolae Ceaușescu a inițiat o operațiune similară cu etnicii germani, vânzarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
înfieze” o comună din România. Scopul primar al operației era să se jeneze așa-zisa „sistematizare” a satelor, adică dărâmarea și înlocuirea lor cu ansamble semiurbane cu confort scăzut și supraveghere optimă a populației. Lista satelor cuprinse în proiect era secretă, dar se considera că o bună parte din cele șapte mii și ceva de sate ale țării erau menite sistematizării. Cadența, ordinea distrugerilor era necunoscută. Prin „înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
modernilor” din prima jumătate a veacului al XX-lea, P.H.Lippa se avîntă cu mult curaj asupra subiectului. La un moment își pune personajul, „un domn avînd în cont vreo 1112 luștri”, să facă „serioase eforturi” pentru a înțelege dinamica secretă a sufletului feminin. Teodora îl surprinde într-o zi cu un protest ce nu seamănă deloc a cochetărie: „Dar nici eu nu mai sunt tânără! Am copii! 16 Am o experiență ce nu îmi permite să mă joc cu sentimentele
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
este pudicul poet pe seama căruia se făceau glume. Profesorul o uimește pe Teodora cu voluptăți de limbaj greu de acceptat sub „pana” bătrânului scriitor basarabean. După îndelungi tatonări, asortate cu „aluzii fine”, „eschive glumețe”, „propuneri disimulate”, ea acceptă o „întâlnire secretă”. Iată-l dezbrăcând-o nerăbdător, precipitându-se în căutarea sânilor, a abdomenului ușor încordat, cu pielea întinsă. Atinge cu obrazul vegetația ce îi protejează floarea roz, încă închisă sub răcoarea trecutelor nopți de așteptare... Profesorul se dedă tuturor gesturilor de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
atrage spre lectură este faptul de viață, „transfigurat” prin scris, prin literatură. Jurnalul său a fost păstrat de cineva apropiat, poate chiar de iubita necunoscută descrisă în text. Îl va fi fost acceptat ca pe un document al legăturii lor secrete, ce îi va îngădui să retrăiască mai târziu clipele minunate de odinioară... Sau... poate nu! 3 mai 2006 Reiau lectura în timp ce ascult muzică pe un cd-player portabil, în tren, în drum spre Iași, undeva pe lîngă Pașcani, ora 21,45
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nu înțelegea prin artă mai mult decât meșteșug sau tehnică? Adică, un fel de sublimare a instinctului, transfigurarea organicului în fericirea dăruirii generoase până la identificarea cu ființa morală (și fizică!) a partenerului. Dincolo de trăirea strict personală a senzației, a plăcerii secrete ce inundă cele două trupuri îmbrățișate, petrecerea în doi „se justi 25 fică” prin consistența umană a relației, a comunicării, a gândului ce caută gândul pereche. P.H.L. se străduiește să definească acel capital sufletesc care susține soliditatea fericirii trăite în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe un model cultural indus de familie, școală etc. Înainte de a muri dorea să afle, în fine, cine este el, cel adevărat, fidel naturii sale profunde, de care nu a avut timp să se ocupe. În mod sigur, preocuparea aceasta secretă debutase ceva mai devreme: în veghea lungilor și geroaselor nopți siberiene, după ce încerca să se încălzească cu supa aceea din coji de cartofi adunate de la groapa de gunoi a comandamentului lagărului. Dus la un moment în biroul comandantului, pentru un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
întreg după teribilele bombardamente lansate asupra orașului de către armata sovietică în primăvara anului 1944. Teodora nu-și face timp prea mult ca să viseze. Responsabilitatea de mamă o absoarbe aproape cu totul. Revederile lor devin „evenimente”, întâmplări înscrise într-un calendar secret, cu o frecvență imprevizibilă. Săptămâni, uneori chiar luni (!) trec fără a trăi acele ore de visare în doi sau, cum mai glumește Domnul R., „ore de navigare sub tropic”, duși de alizeul fierbinte scăpat din „tolba lui Eros” (nu a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nici el nu este un tinerel gata să o facă pe cocoșul, să braveze, să se dea în spectacol!” Scriitorul basarabean, cu sensibilitatea sa de romantic venind parcă din secolul al XIX-lea, nu se avântă în descrierea primei întâlniri secrete a eroilor săi. Ar putea fi vorba, crede el, doar de un „joc”: o tânără femeie urmărește, „din simplă distracție”, să-și verifice capacitatea de a „trezi” un „bătrân”, de a-l scoate din inerția specifică vârstei. Poate vrea să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fruntea copilului, ori înverzind pe frunzele de pătrunjel; absorbind cu degetele-rădăcini sângele alb al cartofului și laptele vital al bulbilor de ceapă: statuie vegetală a mamei eterne. Sub arcuirea dragilor sprâncene să mă cufund în noaptea ochilor tăi ca să aud secreta bătaie de aripi ale tuturor grijilor: pentru părinții căzuți în neputința vârstei și bolii, pentru școlarul tău traversând strada sau luptând cu mulțimile abstracte din pagina cărții... Bucuria din glasul tău evocând tihna cuibului în care dorm puii ori își
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și eroii săi. Domnul R. este vădit impresionat de farmecul Teodorei. Oare ce îl atrage mai mult la ea? Mai precis, care ipostază a persoanei: - Femeia tânără și frumoasă, în ochii căreia i se pare că se ascunde un mesaj secret... Dar care? - Mama grijulie și iubitoare, pe al cărui chip se ghicesc urmele nopților de veghe, dar și lumina bucuriei de a avea alături două vlăstare pe cale să înflorească, să rodească... - Soția decentă, care evită (cel puțin pentru o vreme
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ta desfrunzită, Ochii închizându-și petalele, Fruntea pălind în lumină. Lasă-te în voia vântului cosmic De ne înalță, de ne coboară, Dar numai amândoi, amândoi... Nu doar umila carne... Nu doar umila carne se-adapă-n oaza ta, adâncul cald-răcoritor, izvor secret de prezumtive vieți. Nu doar umila carne îți cată umbra arborilor zvelți: sub ei cu primitivă însetare să sorb până la fund uitarea clipei. Ci glasul ferm al unui om străvechi îmi dă porunci cu însăși șoapta mea să te iubesc
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
știut că îl va avea s-a transformat total, chipul îi iradia acum o lumină specială, pe care Profesorul R. nu o mai văzuse. Până atunci se părea că amândoi respiră concomitent aceeași liniște și mulțumire date de întâlnirile lor secrete, abandonându-se într-o iubire intensă, copleșitoare. Cu mintea ferecată de această vrajă, Domnul R. nu a gândit vreodată foarte serios la acel eveniment, ce ar putea schimba total cursul „relației” sale cu Teodora. Cum va răspunde acestei noi și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nu bănuiesc nimic. Care dintre ei l-ar aproba? „Nu vor ști nimic, niciodată!” - conchide Profesorul. Teodora îl aproba, aruncându-i însă o privire neîncrezătoare. Intuiția feminină îi spunea altceva: pînă la urmă, orice lucru ascuns se dezvăluie. Orice dragoste secretă capătă pe neașteptate „chip de om”. Ca în cazul lor... Teodora își continuă gândul: „Și ar mai fi posibil ca tu însuți să te regăsești în altul - înțeleptul împăcat cu lumea și cu viața, privind din nou spre viitor. Nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mai clar conformația unui trup uman. I-a fost dat femeii să trăiască prin și pentru cealaltă ființă, încă nenăscută, dar plămădită dintr un întreg existențial, din dorințe ce capătă realitate în substanța corporală a omulețului din pântec. Creșterea lui secretă până la exodul din „paradisul amniotic” vine să completeze misterul uman pe care doar viitoarea mamă îl poate percepe la dimensiunea lui cea mai adevărată. Profesorul acceptă spusele Teodorei: deși are „calitatea de autor”, bărbatul nu știe ce înseamnă minunea apariției
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
miră Profesorul. Dar ce pretenții ar putea avea, când fiul lor este ca și „dispărut”? Teodora s-a hotărât în fine să-i dea amănunte. După nașterea copiilor, soțul s-a înstrăinat de ea, a început să aibă o viață secretă, venind pe acasă tot mai rar. Ca să-i potolească pe cei excesiv de curioși, a trebuit să inventeze un răspuns ad hoc: s-a angajat pe un vas de croazieră grecesc, ca bucătar de lux (învățase meseria în armată, la Marele
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]