2,270 matches
-
adîncul secolelor, care îl împinge pe scena politică pentru a salva independența țării sale, pentru a reaprinde flacăra unității și prestigiului de odinioară, ca un ultim apărător al unei societăți pe cale să se banalizeze. Vehement și vi zionar, inspirat și seducător, locuit de o vocație implacabilă, a pronunțat, în calitate de ministru de externe, cel mai frumos discurs francez din al doilea mandat chiraquian, în fața Națiunilor Unite. Un discurs de independență față de americani, un text mîndru și ambițios, un simț al punerii în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
literari. Doar că niciodată nu a dus-o mai bine... Niciodată nu s-au publicat atîtea romane, niciodată nu a fost mai limpede supremația unui gen, care și-a permis să spargă toate frontierele și să aspire în magma-i seducătoare deopotrivă teorii științifice, anchete jurnalistice, fapte diverse, viziuni poetice, pasaje diariste, elemente de psihanaliză, sociologie, economie, politică, amestecînd cu voioșie stiluri și mărci pentru a satisface, pînă la urmă, un dat imuabil al naturii umane nevoia de fabulație. Periodic, între
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ei complicată, țesătura integratoare a aspirației către totalitate. Pășind mai întîi pe urmele lui Husserl și Heidegger, autoarea ne demonstrează că Lévinas nu s-a mulțumit cu o asimilare a noțiunilor de pentru sine și dezapropriere de sine, oricît de seducătoare ar fi, ci merge mai adînc, spre acel a-topos unde Infinitul poate investi chipul orizontal pentru a-i conferi verticalitate spiritual:. Faptul de a se întreba și a se interoga nu suprimă răsucita îngemănare a Aceluiași și a Altuia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
șefi" de generație în măsura în care acest apelativ, precum și cel încă mai aberant, de "roman generațional" cu care a fost înzestrat Les Particules élémentaires, au vreun sens pe care însă nu-i despart decît vreo zece ani. Și totuși, iată-l pe seducătorul Orsenna (de fapt, Erik Arnoult, împrumutîndu-și pseudonimul literar de la citadela mitică din Rivage des Syrtes al lui Julien Gracq), bucurîndu-se de toate onorurile terestre raportor la Consiliul de Stat, președinte al Școlii naționale superioare de peisaj, ex-emineță cenușie a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
într-un coșmar violent și imprevizibil. Sukkwan Island e o poveste aproape insuportabilă, antrenîndu-ne vertiginos în adîncurile tulburi ale sufletului omenesc. Angoasa veninoasă ce se dezvoltă într-un adevărat infern mental are ceva pe cît de întunecat pe atît de seducător. Natura miraculoasă îl încîntă, la început, pe micul Roy, care cedează însă repede în fața acumulării de inconveniente și disconfort, pentru care tatăl său pare la fel de puțin pregătit ca el. Figura lui Jim e centrală, de altfel ; un ins iresponsabil ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
capitala sovietică, dar nu e mulțumit de această glorie subterană. Se visează bogat și celebru, adulat de o lume întreagă. În primăvara lui 1974 odată cu Soljenițîn, care fusese alungat din țară părăsește Moscova cu destinația New York, însoțit de preafrumoasa Elena. Seducător frenetic, veșnic îndrăgostit, romantic incurabil, înconjurat de femei, mai puțin în perioada în care, pentru a supraviețui în America, a trebuit să facă favoruri unor negri, Limonov cultivă o anume fidelitate față de origini și un soi de compasiune barbară, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Jean Harlow. Prin urmare, devine blondă (peroxidîndu-se cu o asemenea înverșunare și frecvență, încît, după cîțiva ani, rămîne fără podoabă capilară, fiind silită să recurgă la peruci extravagante) și începe să cultive la rîndul ei acea imagine de bimbo prostuță, seducătoare și frivolă, ce prindea (ba chiar încă mai prinde) atît de bine la populația admirativ masculină a cinefililor. Liberati nu face concesii, dimpotrivă, își ia sacrosancta dis tanță ironică față de obiectul interesului său, pe care îl tratează cu toate nuanțele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
furnicar, capitală a simulacrului și a copiei, creuzet efervescent în care milionarii, mafioții, clasa de mijloc și nenumărații săraci își trăiesc fiecare pasiunile, crizele, rătăcirile. Peste toate aceste traficuri, frămîntări sociale și melancolii particulare tronează Lan, misteriosul magnat manipulator și seducător, ce ascunde în turnul hotelului său un secret imens. La propriu... Cu acea energie inspiratoare și evocatoare care frapează de la primele fraze, și care a devenit label-ul său, Patrick Grainville creează și desface o lume senzuală și haotică, un flux
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Pe lîngă el (căci avem uneori impresia ca Yersin își imprimă ritmul narațiunii și nu Deville este cel care ține hățurile), scriitorul nu-și permite prea multe divagații lirice. Totul este esențializat, într-o frazare vie, alertă, precisă, elegantă și seducătoare, nu lipsită de fulgurări pline de umor, dar liberă și pură precum cugetul savantului care, în ciuda tentațiilor și presiunilor, a reușit mereu să evite scufundarea în mizeria politicii, urmîndu-și pînă la capăt vocația de cercetător. Deville izbutește să-și transmită
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
El e mai degrabă o combinație între Johnny Halliday și Bret Easton Ellis (pe care îl admiră, desigur), un scriitor rock, considerat moștenitor al generației Beat în Franța, poate cel mai citit si mai contestat în același timp, urît și seducător, veșnic îmbrăcat cu un bluzon de piele, deși, dacă stai să-l asculți, e mult mai cuminte și așezat decît pare. Iubește aceeași femeie de 21 de ani, cu care are trei copii. În ce privește scrisul, interesant e că a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
specialiștii notorii în opera lui Mallarmé despre "decodificarea" propusă de Meillassoux? De pildă, Bertrand Marchal, profesor la Sorbona și editor al Operelor complete ale poetului în Pléiade consideră că avem de a face cu "o carte diabolic de inteligentă și seducătoare", ce are meritul uriaș de a încerca o comprehensiune globală, nu o simplă descifrare poetico-numerică a textului mallarmean, sau o speculație filosofică. În plus, acest poem e privit în continuitatea unei aventuri intelectuale ce debutase cu treizeci de ani înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a scăpărărilor sale ironice, în pasi unea sa pentru formulele corozive și paradoxale, în arta sa de a întreține echivocul, pe fond de incurabilă nostalgie a apropierii de divinitate. Pîrîul impetuos al munților transilvani s-a preschimbat în canal rafinat, seducător și ucigaș, însă cruzimea temperată de fer voarea anatemelor, enormitățile exasperante, contradicțiile vitale și salturile spectaculoase sunt tot acolo, sensibile sub suprafața netedă a perfecțiunii verbale. În România, la fel ca în Franța, Cioran a trăit dureros con fruntarea între
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
caracteristic societății contemporane, Cioran îi opune nonșalanta indiferență a unui codaș fin-de-siècle, clădindu-și un mic discurs de disuasiune și derută binefăcătoare, descărcîndu-se de responsabilitatea proprie printr-o ironică punere sub acuzație a truditorilor, totul măiestru țesut într-o rețea seducătoare de ambiguități: Pentru a nu insulta credințele sau munca celorlalți, pentru a nu fi acuzat nici de uscăciune, nici de trîndăvie, m-am aruncat în Confuzie pînă la a face din ea forma mea de pietate. (SA) Bibliografie selectivă Texte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a fost frecvent și sever manifestat. Și-a protejat dreptul la orice libertate prin auto-poziționarea marginală față de curentul dominant, explicație suficientă pentru "stilul său provocator, eclectic, ludic, apocaliptic", cel care îl practică fiind, tocmai de aceea, inconturnabil, inclasabil, stilul său "seducător", recunoscut chiar și de unii din cei mai necruțători critici ai săi, asigurându-i impactul care îi aduce adeziunea unui public, adică a factorului care, finalmente, este cel ce-i hotărăște succesul. Pentru Camelia Grădinaru, importanța acestui filosof este "de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au fost destul de contestate; S. Connor observă ierarhia evaluativă implicită a schemei tabelare a lui Hassan, în care modernismul devine eticheta unui trecut obtuz, dominat de ideea totalitaristă a puterii absolute, în timp ce postmodernismul este descris numai prin trăsături dezirabile și seducătoare. Linda Hutcheon remarcă aceeași preferință explicită a lui Hassan pentru postmodernism, dar arată că "această gândire de tipul "ori/ori" sugerează o rezolvare pentru ceea ce văd ca fiind contradicții nerezolvabile din interiorul postmodernismului. De exemplu, eu l-aș vedea mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai funcționeze, "opera lui Baudrillard pare să fie în mod perpetuu preocupată de predominarea ordinii lucrurilor, [...] cu prezentarea unui discurs care corespunde cumva modalității în care lumea s-a schimbat. Așa cum Morris a sugerat, opera lui Baudrillard invită în mod seducător cititorul să răspundă da, "chiar așa stau lucrurile în realitate""484 (s. a.). Putem cataloga această lectură ca fiind deconstructivă, deoarece descoperă intenții ascunse în subtext, contrare celor manifeste și constant subliniate de Baudrillard (mai ales că filosoful francez a criticat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anticipare a lucrurilor viitoare (de altfel, despre Baudrillard ca patafizician s-au scris numeroase studii). O singură caracteristică este cu adevărat constitutivă teoriei aceea de a se constitui în "semn fatal", în exagerare a realității ea poate să fie mai seducătoare și chiar mai ironică decât realul iar această proprietate este considerată o șansă de a reinventa iluzia, care cunoaște un moment de criză sub presiunea multiplelor tipuri de simulări caracteristice epocii contemporane. Dacă pentru un timp simulacrul a fost "o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
regula fundamentală a schimbului simbolic, căci întotdeauna trebuie să înapoiezi "cu dobândă" ceea ce ai primit și, prin asociere, regula absolută a gândirii cere să redăm lucrurile mai neinteligibile și mai enigmatice decât sunt ele în realitate, cu alte cuvinte, mai seducătoare. Exemplul favorit de limbaj este cel poetic, deoarece presupune consumarea întregului material lingvistic pus în joc, la fel cum ilustrarea principală a intuiției unui limbaj primar, care nu se axa pe sens, este oferită de către Ferdinand de Saussure. Baudrillard compară
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îl va conduce pe Baudrillard, în De la séduction, la discutarea termenului de seducție pe trei paliere distincte: primul, conturat de stadiul ritual al seducției, în care aceasta are caracteristicile dualității, magiei și agon-ului; al doilea, stadiul estetic, caracterizat de strategia seducătorului kierkegaardian, apropiindu-se de ironie, diabolic, relații interumane și dialectica lor; al treilea, cuprinzând trăsăturile etapei politice, în care seducția se pierde în simulare, în solicitare și schimb. În Stategiile fatale, Baudrillard adaugă o lume a patra, a transpoliticului, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fascina. Metafora în sine este elementul dominant al acestei etape pentru că ea poate face trimiteri la altceva decât cunoscutul, vizibilul, raționalul. 6.2.2. Etapa estetică a seducției. Seducție și provocare Faza estetică a seducției aduce în prim plan figura Seducătorului, relațiile interumane, latura psihologică, în general, prin intermediul unei întâlniri extrem de rodnice între concepțiile lui Baudrillard și cele ale lui Kierkegaard. Filosoful francez consideră că în cazul viziunii kierkegaardiene este prezentă o "seducție puternică", plină de sfidare și ironie, ce se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
contrar, ele conduc spre amalgamul afectiv ce poate fi folosit în cazurile de manipulare. De altfel, Alex Muchielli introduce seducția în categoria manipulării relațiilor datorită capacității sale de a crea relații pozitive sau identități favorabile celui sedus. După acest autor, seducătorul, ca și vânzătorul, manipulează relația cu interlocutorul prin intermediul unei adevărate arte de adaptare la caracteristicile acestuia din urmă, artă care trebuie să rămână de ordinul implicitului și al inobservabilului. Bazându-se pe aparențe și pe strategia de a le conferi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
seduce înseamnă a produce un limbaj eficace" (seduire c'est produire un langage heureux)546, întreaga retorică a seducției putând fi rezumată la enunțul performativ "prin excelență": promit. Ocupându-se în principal de demonstrarea "donjuanismului" lui Austin, autoarea explică succesul seducătorului prin faptul că "dialogul dintre Don Juan și ceilalți este un dialog între două categorii care, în realitate, nu comunică: categoria actului și cea a sensului, registrul plăcerii și acela al cunoașterii. Replicând "promit" la "trebuie să știu adevărul", strategia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin faptul că "dialogul dintre Don Juan și ceilalți este un dialog între două categorii care, în realitate, nu comunică: categoria actului și cea a sensului, registrul plăcerii și acela al cunoașterii. Replicând "promit" la "trebuie să știu adevărul", strategia seducătorului este de a crea, paradoxal, într-un spațiu lingvistic pe care îl controlează, un dialog al surzilor. Căci, săvârșind acte de limbaj, Don Juan scapă literalmente capturii adevărului. Deși nu are nici cea mai mică intenție de a-și ține
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de a crea, paradoxal, într-un spațiu lingvistic pe care îl controlează, un dialog al surzilor. Căci, săvârșind acte de limbaj, Don Juan scapă literalmente capturii adevărului. Deși nu are nici cea mai mică intenție de a-și ține promisiunile, seducătorul, în mod riguros, nu minte, pentru că nu face decât să se joace cu proprietatea autoreferențială a acestor enunțuri performative"547. Astfel, strategiile seducției se țes în jurul limbajului și al complexei problematici a referențialității, "scandalul seducției" fiind dat de abilitatea seducătorului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
seducătorul, în mod riguros, nu minte, pentru că nu face decât să se joace cu proprietatea autoreferențială a acestor enunțuri performative"547. Astfel, strategiile seducției se țes în jurul limbajului și al complexei problematici a referențialității, "scandalul seducției" fiind dat de abilitatea seducătorului de a le exploata cu succes. 6.3.2. Seducție și minciună În general, minciuna este văzută ca o acțiune voită de deformare a adevărului, domeniile în care se poate manifesta fiind numeroase (ontologic având conotațiile de a iluziona, a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]