2,609 matches
-
G. Călinescu depășește stereotipia personajelor feminine din proza românească, contribuind la ascensiunea spectaculoasă a unor eroine moderne în primplanul romanului interbelic. - VARIANTA 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Virgil Mazilescu, prefață) 1. sinonime neologice: vechea - perimata, vetusta, inactuala; ademenesc - tentează, seduc. 2. Absența majusculelor în textul citat este o formă emblematică a distanțării de poetica tradițională, motivată de intenția de a înlocui vechile convenții (genul liric semnalat prin convenționala majusculă la începutul fiecărui vers, prin paginarea speci fică a textului, distribuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arată și analiza victoriei Blocului Național din 1919: noua Cameră numită "Orizontul albastru" cuprindea un mare număr de deputați catolici, dar împărțiți între grupurile parlamentare de dreapta și de centru, tot atît de numeroase pe cît de diferite. El era sedus de propunerile conservatoare ale Federației Republicane condusă de Louis Marin sau de formulele autoritare, veșnic neîncrezătoare în Republică, situîndu-se pe poziții de apărare a religiei în fața societății laice: Federația Națională Catolică a generalului Castelnau număra în 1930 între 2,5
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
insuficient pregătit intelectual pentru a face față încercărilor naziste. Prin natura sa ostil nazismului, el îi subestima pericolul și forța. Rolul jucat de cancelarul Franz von Papen, proprietarul cotidianului partidului, Germania, este reprezentativ pentru o mare parte a catolicismului german, sedus de tezele populiste și naționaliste, crezînd că-l poate controla pe Hitler, a cărui încoronare a favorizat-o la 30 ianuarie 1933. Zentrum a mers pînă la a-i facilita instaurarea dictaturii, votînd la 23 martie puteri depline și autodizolvîndu-se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pînă la președinția Consiliului Național după Jean Moulin, este un exemplu din acest punct de vedere. Bine informați asupra realităților nazismului dinainte de război, ei nu au fost tentați să cadă la învoială cu un Stat supus Vichy-ului, deși Revoluția națională seducea ierarhia catolică. Dintre cei care se opuneau guvernului de la Vichy și luptau împotriva ocupanților, mulți dintre ei au contribuit ulterior la înflorirea MRP-ului. Cei mai mulți proveneau din organizații creștin-democrate sau din mișcările Acțiunii Catolice: Maurice Schumann, purtătorul de cuvînt al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rândul lor, configurează mizeria poetului. Apropierea desăvârșită de cuvântul năzuit și regăsirea cuvântului pierdut solicită, în fapt, inventarea unui "limbaj în limbaj" (dezideratul lui Paul Valéry și al lui Michel Foucault), prag semantic spre iluminări și fulguranțe. Ilarie Voronca era sedus de imprevizibilul ficțiunii: "E extraordinară lovirea cuvintelor într-un poem; sunetul pe care-l fac e asemeni aceluia al atomilor ciocnindu-se între ei în substanța lucrurilor; e zgomotul planetelor pe pleoapa cerului" (Despre poem și antologie, 1926). Drumul spre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în filigran i se suprapune tipic un surâs, un rictus ironic, un fel distinct de luciditate. Până și în ipostază erotică, euforia se destramă repede deposedată, atomizată. Sub masca unui comediant zglobiu, se manifestă un privitor angajat, un creator subtil sedus de aventuri interioare, un personaj dispus să dezarticuleze mecanismele depășite. Nonconformismul lui franc, organic, avea altă motivație decât la revoltații interbelicului pe sfârșite; deși inclus ulterior într-o antologie a avangardei, Geo Dumitrescu respingând absconzitățile și ermetismul dă revoltei o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de mine însumi plâns / ca-n vremea când puneam un ochi albastru la idee". Excepțională este imaginația lui metaforică; spectaculos sistemul său de semne, de repere configurând viziuni șocante; fluxul ideatic bătând spre fantastic, sprijinindu-se pe joncțiuni insolite, a sedus pe mulți. Poetul a avut și are imitatori. Sintagme stănesciene aparent carnavalești, propunând o nouă gramatică a textului, pot fi semnalate la unii dintre contemporani, nu lipsiți de har. Nu o dată, totuși, valurile de enumerări insignifiante cad în gol; redundanța
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și din naivitate nici nu știam / că o mulțime de lume se gândise / mai înainte la asta". Candide Proiecte primăvăratice denunță fondul himeric, fantast al celui care abandonându-se halucinației, invocând harfa, clavecinul, viola și cornul, se confruntă cu teluricul. Sedus de orizonturi sans rivages, Mihai Ursachi practică programatic aventura (intelectuală, etică, metafizică); iscoditorul se proiectează repetat în oglinzi deformante opunând sordidului, profanului și rutinei o detașare specifică, travestită în surâs. Două poeme cu același titlu, Missa solemnis, și un al
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rusă, franceză, spaniolă, italiană, neogreacă. O prelucrare "după Anaxagoras", altă dată un text în latină, Novissima verba, sunt simple încercări de diversificare. La maturitate, luciditatea se suprapune progresiv sugestiilor lirice. Fantastul care se imagina Poet al uriașilor (1993), cutezătorul imoderat sedus de Energia visului (1977), vitalistul care continuă să reverse Lavă (1994) caută perseverent jaloane spirituale verificate. Se angajează pe teritorii mitice, apropiindu-se de Ulysse, de Dyonissos și Apollon ori de atrăgătoarea Euridice, cărora le țin companie figuri istorice, reale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la întâmplare. Persistau în refuzul credinței că urmau o cale greșită. Am trăit o epocă a absurdului, în care politici de stat au marcat tragic existența noastră. Peste omenire, s-a așternut lin și tăcut bezna totalitarismului. A reușit să seducă și să manevreze mase de oameni pe care le-a cuprins și învelit cu viclenie. Cu greu și târziu, societatea umană a tresărit, adaptându-și simțurile pentru a reacționa. A trăit din plin groaza acestei nopți sinistre, percepând intens orice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lume. Foarte multe fonduri au venit din Taiwan și Hong-Kong, investiții ce nu sunt, de fapt, foarte străine. Toți acești bani au fost transformați rapid în profit și în progres economic și social, așa cum am arătat. 3.7. CÎND INDIA SEDUCE LUMEA India visează din nou. De la Vede și Upanișade la rezultatele excelenților săi cercetători, ale modernelor sale laboratoare din domeniile informației, comunicațiilor, biotehnologi-ilor și geneticii e o întreagă vîrstă budică a înțelepciunii. În ultimii ani, ,,continentul purpuriu" (Guy Deleury) și-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
inclusiv prin acordarea de drepturi sporite castelor inferioare pe scena politică și socială, ceea ce creează un nou mediu social, benefic unei democratizări în profunzime a țării și unei puteri sporite de afirmare internațională. Încă o dată, se poate spune că India seduce lumea. 3.7.1. ASCENSIUNEA UNEI SUPERPUTERI "India este o idee pentru care vremurile sunt acum propice." (Ashwani Kumar) Enigmatică și contradictorie încă, India calcă apăsat pe urmele Chinei din punctul de vedere al dezvoltării economice și demografice. În ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și dirijism, de dorit cît mai inteligente și cît mai bine adaptate fiecărei conjuncturi spațio-temporale. "A treia cale" este regula, doar proporțiile diferă și aici putem întîl-ni, de asemenea, o anumită ciclicitate. Cu toate acestea, noi continuăm să analizăm extremele, seduși de un Smith, Hayek sau Keynes, fără să ținem seama de realitate. Altă sintagmă utilizată inadecvat, reducționist, de către economiștii noștri cantitativiști, este cea de "capital uman", vorbindu-se chiar în termeni de "stocuri de capital uman" și "capital social". În
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
atunci naivă: Totuși, de ce e nevoie de bănci? De ce e nevoie de dobîndă sau camătă, interzisă explicit atît în Biblie, cît și în Coran? Recunosc faptul că pot fi subiectiv, deoarece am contractat și eu un împrumut, în franci elvețieni, sedus de dobînda mică, iar acum plătesc lunar serviciul datoriei cu 20 % mai mult decît ratele inițiale. Cam mult, totuși. Altfel, de unde atîtea sedii sfidător de luxoase, salarii mari și fete frumoase? Diferența dintre dobînda activă și cea pasivă este prea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Laden 166 3.3. McCain versus McAbel 169 3.4. Nevoia de America 172 3.5. SUA U.E. 175 3.6. Hard-power China 179 3.6.1. Secolul chinezesc 202 3.6.2. Secretele Chinei 206 3.7. Cînd India seduce lumea 211 3.7.1. Ascensiunea unei superputeri 217 3.8. Far East 222 3.9. Balșoi problema 225 3.10. Noua "Noua Rusie" 228 3.10.1. Dasvidania, d-le Putin! 238 3.10.2. Moscova și lumea 241
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vânzător, ci în marcă, garantarea și calitatea mărfii fiind transferate pe seama fabricantului. Rupând cu vechea relație comercială dominată de negustor, faza I îl transformă pe clientul tradițional în consumator modern, în consumator de mărci susceptibil de a fi educat și sedus îndeosebi prin publicitate. Odată cu tripla invenție a mărcii, a ambalajului și a publicității, apare și consumatorul timpurilor moderne, cel care cumpără produsul fără intermedierea obligatorie a negustorului și care îl apreciază mai curând după nume decât după textură, cumpărând astfel
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
exaltă valorile și la o viziune care pune accentul pe spectaculos, pe emoție, pe un al doilea grad, în orice caz, pe semnificații care depășesc realitatea obiectivă a produselor. Pe piețele de mare consum, unde produsele sunt slab diferențiate, ceea ce seduce și favorizează vânzarea este „a părea”, aparența, imaginea creativă a mărcii. Astfel, anumite mărci au reușit să dobândească o notorietate mondială „vorbind” de orice în afară de produsul lor (Benetton). Nume, logo, design, slogan, sponsorizare, magazin, totul trebuie mobilizat, redefinit, rearanjat astfel încât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
prezent structurală, raporturile lui cu plăcerea nu sunt mai puțin structurale, în măsura în care, așa cum scria Freud, „noutatea constituie întotdeauna condiția plăcerii 12”. Nu cumva exact această forță de atracție a noului constituie și unul dintre marile resorturi ale consumului? Ce ne seduce în actul cumpărării de produse mai puțin curente dacă nu, cel puțin în parte, emoția noutății, fie ea și minimă, care însoțește achiziționarea unui lucru oarecare? E la fel pentru lucruri, ca și pentru concedii: așa cum cel mai important lucru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
angajat pe calea segmentării și o nouă abordare a pieței, ce ține cont de criteriile de vârstă și de factorii socioculturali, și-a făcut apariția încă din anii 1950. Începând de atunci, marile mărci nu s-au mai străduit să seducă toate segmentele sociale, ci, tot mai mult, categorii particulare de consumatori: marketingului de masă în vigoare din anii 1880 îi succedă un marketing de segmentare 5. Dacă transformările specificate de Tedlow sunt puțin îndoielnice, nu-i mai puțin adevărat că
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumuri mai emoționale și mai labile. Pentru a stimula consumul, actorii ofertei nu mai încearcă să producă articole de proastă calitate: ei își înnoiesc mai repede modelele, le „demodează” propunând versiuni mai performante sau ușor diferite. Este vorba de a seduce prin factorul noutate, de a reacționa înaintea concurenților, de a accelera procesul de lansare a produselor, de a reduce timpul conceperii și al aducerii pe piață a noilor produse. De prin 1990, majoritatea factorilor de decizie din lumea industrială declară
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ipostază perfectă a individului hiperconsumator, eliberat de imperativul muncii, absorbit doar de preocupările legate de trup și de sănătate, de ieșirile în oraș și de călătorii, de plăcerile private și familiale. Chiar și cu riduri, Narcis rămâne Narcis, preocupat să seducă, să trăiască plenar prezentul, chiar dacă rămâne pradă tradițională angoaselor specifice sfârșitului vieții. De-acum înainte, Narcis senior caută în consum rețeta conservării formei fizice și a sănătății, dar și modalitatea de a participa la dinamica vieții sociale, „de a rămâne
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
manualele care ne învață cum să trăim mai bine proliferează, televiziunea și ziarele împart în dreapta și în stânga sfaturi cu privire la sănătate și la frumusețe, psihologii ajută cuplurile și părinții în dificultate, numeroși guru promit împlinirea. A te alimenta, a dormi, a seduce, a te destinde, a face dragoste, a ști să comunici cu copiii, a-ți păstra tonusul: există oare vreo sferă care să scape de rețetele fericirii? S-a trecut de la o lume închisă la universul infinit al cheilor fericirii: e
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de putere. Dar umbrele acestea ascund și capcane, amăgiri care fac ca unele priviri ce par a fi ale unui îndrăgostit să-și exercite din plin și nestingherite înșelătoarea vrajă. În Noaptea regilor, Viola, deghizată în paj, încearcă să o seducă pe Olivia prin cântecele ei. În realitate, o va cuceri cu o privire. Căci, în timp ce Olivia își descoperă chipul, iar Viola îi admiră frumusețea, Olivia este aceea care, în schimbul de priviri dintre ele, se lasă prinsă în mreje și târâtă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
privit pe furiș de Venus, ascunsă printre trestii. Și totuși Shakespeare își amintește de textul poetului latin, ceea ce introduce în tablou presentimentul evenimentului dramatic ce avea să urmeze. Adonis e ca și prins în capcană. Iar împreună cu Io, surprinsă și sedusă de cel mai puternic zeu al Olimpului, și mai ales cu Dafne, ce cutreieră prin păduri zgâriată de crengile copacilor, nu își fac deja simțită prezența „sângele și lacrimile”? (Io, supravegheată clipă de clipă de cei o sută de ochi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
păsările de mare, fac din ea o ființă de pretutindeni și de nicăieri, aidoma acelor marinari deseori asemuiți cu păsările călătoare (precum căpitanul Horster din Un dușman al poporului). Iată de ce regăsim în Ellida același amestec de putere de a seduce și, totodată, de a înfricoșa pe care îl întâlnim și la Străinul fără nume de care își legase odinioară soarta. Atracția față de acesta nu e lipsită de un sentiment de spaimă, „o spaimă atât de îngrozitoare, cum numai marea o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]