1,859 matches
-
și conținutul lor." O afirmație asemănătoare apare un deceniu mai târziu: "toate funcțiile limbajului - în afara funcțiilor fonologice, care, referindu-se strict la structura expresiei, nu sunt decât indirect - sunt "semantice": ele sunt modi significandi, "modalități" ale semnificației" (Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 200). 216 Idem, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 85. 217 Idem, "Pour et contre l'analyse sémique" [1983], în L'homme et son langage, p. 355. 218 Începând cu sfârșitul deceniului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
las categorías verbales ("partes de la oración")" [1972], în Gramática, semántica, universales. Estudios de lingüística funcional, segunda edición revisada, Gredos, Madrid, 1987, pp. 50-79. 237 Idem, "Creația metaforică în limbaj", în Omul și limbajul său, p. 180. 238 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
et son langage, p. 240. 245 Ibidem. 246 "Faptele de structură se referă la opozițiile dintre termeni în interiorul unei limbi funcționale (sistem lingvistic); faptele de arhitectură se referă la opozițiile dintre limbi funcționale în interiorul aceleiași limbi istorice." (Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 199) 247 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 241. 248 Ibidem, pp. 244-247. 249 Idem, "L'étude fonctionnelle du vocabulaire. Précis de lexématique
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
250 Ibidem, pp. 344-348. 251 Ibidem, p. 348. 252 Idem, "Les structures lexématiques" [1968], în L'homme et son langage, p. 320. 253 Ibidem, p. 329. 254 Ibidem, p. 320. 255 Ibidem, p. 321. 256 Ibidem. 257 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 217. 258 "Numai prin existența opozițiilor distinctive "configurația semantică" a unui câmp devine o adevărată "structură lingvistică". Trebuie deci să presupunem că fiecare câmp conceptual are un conținut (o "valoare") unitară și că acest conținut este subîmpărțit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
111). Insistăm, totuși, asupra faptului că semnificatul pe care îl avem în vedere nu se situează în planul vorbirii individuale (nivelul III al tabelelor reproduse în capitolul II al volumului de față), ci, asemenea celorlalte cinci tipuri de semnificat din "semantica structurală" coșeriană, (tot) în planul "idiomatic" al limbilor "istorice" (nivelul II al tabelelor). Din acest motiv, am optat în cele din urmă pentru denumirea de "semnificat idiomatic", ca tip de semnificat derivat/metaforic atribuit "lexemelor" - de fapt, culturemelor - în cadrul textemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
motiv, am optat în cele din urmă pentru denumirea de "semnificat idiomatic", ca tip de semnificat derivat/metaforic atribuit "lexemelor" - de fapt, culturemelor - în cadrul textemelor și, prin urmare, ca fenomen lingvistic (nu doar cognitiv!) ținând de sfera de studiu a semanticii "idiomatice" (i.e., a disciplinei care își asumă sarcina de a investiga modalitățile de organizare a "conținutului" în planul limbilor "istorice"). 351 Eugeniu Coșeriu, "Tenir Dieu par les pieds". 352 V., în acest sens, chiar mărturia lui Eugeniu Coșeriu, care a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbajului și a semnificației", în Omul și limbajul său, p. 12. 380 Idem, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 302. 381 Mircea Borcilă, Mircea, "Noi orizonturi în poetica americană". Idem, "Probleme actuale ale analizei discursului". Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii". 382 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. 383 Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, București, 2001. 384 Liviu Groza, Dinamica unităților frazeologice în limba română contemporană. 385 Eugeniu Coșeriu, "Creația metaforică în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
supra, II.6.1. 398 Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga, p. 1. 399 Textele cele mai semnificative pentru această concepție sunt: Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga; Idem, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice"; Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii"; Idem, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga"; Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic"; Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii"; Idem, "Repere pentru o situare a poeticii culturii". Idem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
posibile, sofisticarea morală, competența lingvistică, conștiința valorii" (apud V.N.). Studentul e preferabil să aibă acces la un program/canon de predare cît mai larg, cu acces prioritar și generos la literatura universală, sporindu-i interesul estetic dar și preocuparea pentru semantica spirituală și universul moral. În esență, pentru marile probleme ale omului și ale universului. Literatura a fost și este un excelent vehicul pentru spiritualitatea religioasă, spiritualitate promovată, în general, implicit, fără un accent special, fiind astfel benefică pentru ambele. Sub
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conceptului de "întemeiere". Consider interesant faptul că Stich abordează aici o problemă de natură atât logică, cât și semiotică, însă evită o perspectivă semiotică. La rândul său, atunci când se referă la Goodman, White formulează considerații de natură logică, semiotică și semantică 27. Potrivit primei perspective, Stich arată că asemenea altor adevăruri conceptuale, afirmația de mai sus ar trebui să fie cu necesitate adevărată și aprioric cognoscibilă. Din această perspectivă, "statutul afirmației că echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere ar fi asemănător
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sunt mai degrabă reformulări ale problemelor morfologice și sintactice tratate în gramaticile mai vechi. (a) Analiza operei literare are de rezolvat probleme similare în cazul unităților semantice și a organizării lor specifice în scopuri estetice. 204 Probleme ea acelea ale semanticii, elocuțiunii și imaginilor poetice sunt reintroduse într-o enunțare nouă și mai îngrijită. Unitățile semantice, propozițiile și sistemele de propoziții se referă la obiecte, construiesc realități imaginative ca, de exemplu, peisaje, interioare, personaje, acțiuni sau idei. Acestea pot fi și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe de o parte din impasul cercetărilor de laborator, iar pe de altă parte din subiectivismul pur al metricii muzicale. Multe puncte continuă să fie obscure și controversate ; dar metrica a restabilit în prezent contactul necesar cu lingvistica și cu semantica literară. Se recunoaște acum că sunetul și metrul nu trebuie să fie izolate de sens, și că se cuvin a fi studiate ca elemente ale ansamblului operei literare. 230 <titlu> 14. Stilul și stilistica Limba este, în cel mai strict
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
istoria metrului și rimei, cercetă torul modern al literaturii nu va avea prilejul să folosească morfologia sau fonologia istorică sau chiar fonetica experimentală. Va avea în schimb nevoie de alte ramuri ale lingvisticii - în primul rând, de lexicologie și de semantică atât sincronică cât și diacronică. Dacă vrea să înțeleagă corect sensul multor cuvinte mai vechi, cercetătorul poeziei engleze timpurii nu se va putea lipsi de Oxford English Dictionary.* El va avea nevoie chiar și de etimologie ca să înțeleagă vocabularul latinizat
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și sumbru. Ca și cuvântul "imagine", cuvântul "simbol" a dat și el numele unei anumite mișcări literare. *9 Ca și cuvântul "imagine", el continuă să apară în contexte și cu sensuri foarte diferite. El apare ca noțiune în logică, matematică, semantică, semiotică și epistemologie; el are, de asemenea, o îndelungată tradiție în domeniul teologiei ("simbol" este sinonim cu "crez"), al liturgicii, al artelor frumoase și al poeziei. Elementul comun în toate aceste accepțiuni curente îl constituie probabil ideea unui element care
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ulterior, în mediul cultural italian, având alți maeștri (după cum o recunoaște frecvent). Judecând lucrurile din perspectiva teoriei limbajului, puținele trimiteri pe care Coșeriu le face la Hașdeu nu prezintă o însemnătate deosebită. Astfel, într-un studiu privitor la lingvistică și semantica lui Bréal (vezi Coseriu, 2000a), găsim o referire la Hașdeu doar într-o notă de subsol (și aceea, indirectă) legată de o analiză dedicată semasiologiei lui Șăineanu (însă asupra acestui aspect voi reveni în studiul introductiv). În altă parte, într-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mâna") de la Lazăr Șăineanu, care, preocupat de "locul semasiologiei în sfera științelor filologice", prezentase, prin intermediul unor citate, clasificarea făcută de profesorul sau (vezi Șăineanu, 1887/1999, pp. 8-9). 3.2.4.1. Într-adevăr, într-o lucrare dedicată lingvisticii și semanticii lui Bréal, iată ce spune Coșeriu într-o notă de subsol (simțind nevoia, totuși, de a lămuri, fie și în treacăt, ce este noematologia): "Así, en Rumanía, B. P. Hașdeu, al discutir el modelo de Schleicher, propone un modelo con
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
figurilor de stil). În al doilea rând, trebuie semnalat că pornind de la Hașdeu, si nu de la Bréal Dragomirescu încearcă să aplice conceptul de "idee latentă" la cercetările de stilistica în felul următor: "Unitățile lexicale ale limbii conserva în structura lor semantica ecoul tuturor propozițiilor care le-au generat; ba putem spune, cum se știe, ca orice cuvânt, în primul rând autosemantic, a fost, la origine, o propoziție. "După cum o formă gramaticala [flexionara] nu este decât o construcție sintactica condensata, tot așa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
două principii primitive oarecum fluide, al căror contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și forma gramaticala, dând astfel naștere cuvântului", spune Hașdeu. Cuvintele pline (autosemantice), având, în sfera lor semantica, grupate în jurul nucleului semnificativ, o serie de semnificații (din ce in ce mai) periferice, acestea joacă rolul, în orice context, de elemente de rezonanță ale nucleului semnificativ însuși, dar, în același timp, si de elemente "sinonimice" sau de afinitate în raport cu nucleul altor cuvinte. Cuvântul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ale limbii, la Hașdeu ni se prezintă distincția dintre "domenii de limbă definite fizico-psihic" și altele "definite psihico-fizic", ceea ce înseamnă că factorii psihici sunt prezenți la Hașdeu, gradual, în toate domeniile limbii, acțiunea lor fiind privită că dominantă însă în semantica și în sintaxa" (H. Frisch, op. cît., p. 176). În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au mai apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Consensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
seminții care s-au perindat prin acele locuri și s-au prăsit prin încrucișări mai mult decît deocheate. În limba română cuvîntul fariseu are sensul de lichea, ipocrit, mincinos, fățarnic și voi arăta mai încolo de ce are la noi această semantică. După descoperirea manuscriselor de la Qumran, s-a făcut multă lumină în ceea ce privește rolul acestui centru, istoria lui și ce aer se respira aici după ce zeloții au devenit stăpîni. În Regulile comunității coloana lll, turbații zeloți lămuresc toată posteritatea privind credințele lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ultimă fază de dezvoltare a desenului copilului, acesta se apropie ca structură generală de desenul adultului, cu Îmbunătățiri semnificative În redarea adecvată a imaginii, În redarea perspectivei și a cromaticii (Luquet 1991: 75). Astfel grafismul copilului reprezintă, Înainte de toate, „o semantică deschisă―, În care fiecare semn se combină cu un altul Într-un mod tot mai complex. În universul copilăriei sale, copilul se simte un mic demiurg și se comportă ca atare. Viziunea sa despre spațiu nu depășește orizontul vizibil și
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
cum se petrec lucrurile în gîndirea heideggeriană. Dar metaforele coabitează, la Blaga, cu conceptul. Aproape orice concept ascunde discret o metaforă, iar în orice metaforă transpare, tot discret, un concept. Printr-o astfel de coexistență, Blaga pare să instituie o semantică aparte: prin metaforă (prin "a fi ca"), el reface sensurile originare și face legătura cu matca sensibilului. Prin concept, se poate trece în metafizic și se poate accede la idee. Prin toate acestea, Blaga atinge vrea să atingă o performanță
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a diferitelor aspecte ale naturii, într-o mare măsură de matematică. Să trecem, acum la cel de-al doilea sens al întrebării "ce sunt teoriile științifice?". În filosofia științei găsim două răspunsuri care s-au impus: viziunea sintactica și viziunea semantica. Conform viziunii sintactice, teoriile științifice sunt cel mai bine înțelese ca fiind sistema axiomatice în care termenii teoretici primesc o interpretare parțială observațională. Ele sunt identificate cu o anumită formulare lingvistică și pot fi luate, astfel, ca fiind entități lingvistice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice a realismului structural, structurile sunt tot ceea ce exista, iar la cunoașterea lor ajungem prin intermediul cercetărilor științifice. Ca trăsături principale ale acestei forme de realism structural avem apelul la o viziune semantica asupra teoriilor științifice, precum și o accentuare pe autonomia ontologică a structurilor. Susținătorii formei ontologice a realismului structural resping viziunea sintactică asupra teoriilor. Aceasta doctrină realistă propune o înlocuire a angajamentului față de întreaga ontologie postulata de teorie, cu un angajament față de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]