5,553 matches
-
să condamne fărădelegea. Unii cred că tentația răului în sine este mai puternică decât dorința de a face un serviciu aproapelui sau o bucurie celui aflat la nevoie. Trăim vremurile în care oamenii învățați fac mai mult rău decât bine semenilor lor. Pregătesc cei de sus redeschiderea caselor de toleranță? Ei da, pe subiectul acesta se poate conta în majorarea tirajului. Dar să încerci să deschizi ochii oamenilor că nu facem altceva decât să săpăm la rădăcina matriței neamului, cu asta
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
concretă și evoluată, care își bazează devenirile speciei (civilizațiile succesive) pe lucrarea harurilor care i-au fost dăruite la naștere de către Divinitate. (Aceasta înseamnă că nimeni dintre oameni, niciodată și sub nici un motiv nu are legitimitatea să manipuleze întratât decăderea semenului din genomul primar încât să-l dezumanizeze pe acesta până la stadiul de subom, (de animal), motiv pentru care manipulatorii elitiști să poată decide împotriva Divinității pieirea speciei create de Ea și scoaterea omului natural din istorie, din existența care i-
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
felul acesta îl conceptualizăm ca Părinte Unic al hominizilor din toate orizonturile vieții și singurul liant capabil să-și salveze specia periclitată (prin unirea ei și solidarizarea în aceleași țeluri și idealuri ale familiei umane), ce este acum asaltată de semenii luciferi ci, adepți ai globalismului. Și, pentru a reuși să împlinim acest imperativ de salvgradare a neamului (omenesc) trebuie să ne folosim intensiv de harurile date, de virtuțile liberului-arbitru și să devenim mai conștienți de necesitatea contracarării urgente a ofensivei
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
cioplit; fii decent, fii smerit, fii respectuos; - Să nu trădezi; să nu mărturisești strâmb; fii onest, fii corect, fii just; - Onorează Duminica, socializând între prieteni, neamuri și colegi, comunitate; - Cultivă nediscriminat valoarea umană prin virtuozii ei reprezentanți; nu-ți umili semenii nedreptățindu-i și supunându-i la suferințe; - Nu râvni la bunul altuia, dar nu-ți face nici un obicei din a da pomană, oferindu-i zilnic un bănuț cerșetorului nărăvit să ți-l ceară; numai astfel îl lecuiești să mai fie
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
falsuri în jur, avem atâtea imagini penibile, atâtea "caricaturi" de Dumnezeu. În Occident, în loc de "CHRIST MAS", care înseamnă popasul sau sărbătoarea lui Cristos, este tot mai prezent un jalnic și răutăcios surogat, si anume: "X MAS"... Dacă pentru unii dintre semenii noștri Cristos este un "X", un "nimeni", si ei vor fi odată un "nimeni" pentru Cristos, când El le va spune: "Plecați de la Mine, căci nu va cunosc !" Dar, la crăciun nu este vorba despre mancare, despre brad, despre lumini
SARBATOAREA LUMINII de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351442_a_352771]
-
omului în lume. Nu putem vorbi despre Hristos independent de om și istoria lui, independent de prezența lui istorică concretă și problemele lui. „Dumnezeu nu se abordează în ceruri, ci în cadrul existenței înseși ale omului și în relațiile lui cu semenii săi. De aceea și conținutul lecției nu trebuie să se limiteze la noțiuni și idei, ci să se extindă la persoane și lucruri, la sfinți și la viața lor, la tradiții și obiceiuri locale și ale vieții religioase și sociale
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
pare, Doamne... Dar cel mai vinovat ești Tu, cel care nu mi-ai dat putere. Care mi-ai luat puterile, când artiștii ca mine trebuia să-i naști eterni. Să-i naști nemuritori, Doamne, ca să dea cât mai mult oamenilor, semenilor lor. (se gândește câteva minute) Aș fi sculptat în munții de deasupra Gorjului istoria poporului român. Ce minunăție ar fi ieșit! (după câteva clipe) Sau aș fi sculptat istoria lumii de la începuturile ei. (mică pauză) He he he he he
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
cotele maxime, pentru ca astăzi să se afle în absolutul căderii libere. Nu e vorba de vreo confuzie de terminologie din pricina sintagmei care, direct, nu are legătură cu modul creștin de a înțelege democrația ci doar cu anumite precepte privind persoana „semenului” sau a „aproapelui”. Oamenii știau asta încă de atunci, din anii nouăzeci și făceau diferența între o doctrină politică și marea instituție cu caracter național. Dar putem spune că, pe căi separate, oamenii căutau atât instituții naționale de tradiție în
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350773_a_352102]
-
evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu ai o istorie a Bisericii, și atunci, ești doar o simplă adunare, un grup de oameni, o apariție meteoritică, stelară pe scena istoriei și a teologiei. Trebuie să iei aminte, la fel
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
poate face uneori, mai mult decât cuvântul rostit, căci gâdilă auzul omului și așa pătrund mai ușor ereziile sale în sufletul credinciosului, pe mulți rătăcindu-i de la dreapta credință. De dragul de a vorbi, omul folosește cuvântul ca să-i judece pe semenii săi. Judecarea aproapelui este o adevărată cruzime putând duce până la dezbinarea unor familii, distrugerea unor orașe și chiar țări, cu ajutorul războaielor și a conflictelor armate. Această uneltire diavolească poate duce la crimă, la sinucidere. Cineva poate să spună că altcineva
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
că este menit a-i da consistență și conținut și a o face în acest fel, comunicabilă. A se conforma esenței și menirii limbajului înseamnă, în ultimă instanță, a face din cuvânt un instrument al comuniunii cu Dumnezeu și cu semenii. Iar cuvintele nu-și pot împlini menirea lor în asumarea și exprimarea acestei comuniuni numai dacă formulează clar și limpede gândirea celui care le rostește și dacă se întrupează în experiențe concrete și autentice de viață. „Se știe că în
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
un cuvânt curat și sincer, care să nu facă loc interpretărilor și alunecărilor în cursele de tot felul!... De aceea, gândirea, vorbirea și săvârșirea faptei sunt elemente definitorii ale personalității umane, dând seama împreună despre raportul omului cu Dumnezeu, cu semenii și cu propria sa conștiință. Ceea ce definește înțelesul propriu al unui cuvânt este corespondența lui cu adevărul lucrurilor și a fenomenelor lumii acesteia, cu gândurile și sentimentele celor care comunică și împărtășesc impresii ori stări; este faptul că acel cuvânt
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
formale, ci semnificația profundă, încărcătura de viață pe care o poartă în structurile sale sonore, adică adevărul pe care îl conține și îl comunică atunci când este rostit. Acest fapt implică o responsabilitate imensă față de cuvintele pe care cineva le adresează semenilor săi ori le spune despre aceștia. De aici nevoia unui permanent exercițiu ascetic al graiului, ceea ce înseamnă activarea permanentă a vigilenței și a prudenței spirituale față de acest dar dumnezeiesc. Creștinul este conștient că Judecata finală va fi deopotrivă o evaluare
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
luciditate și înțelepciune. Acordând cuvintelor ce bat la poarta inimii noastre un credit nelimitat, riscăm să fim înșelați, manipulați ori antrenați în ipostaza de agenți ai minciunii și fărădelegii. Desigur, nu este vorba de a suspecta fiecare cuvânt prin care semenii își exprimă gândurile, intențiile sau dorințele, ci de a fi înțelepți, de a ține seama de limitele oricărei ființe umane, cu ajutorul criteriilor axiologice (și) exigente ale selectivității. Cu privire la vindecarea inimii atinsă de boala minciunii, dar și îndreptarea răului cauzat prin
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic fiind foarte respectuos, accesibil și deschis toate acestea descoperind, în persoana sa, o generozitate și o etică a bunului simț pe care le-a cultivat de-a lungul întregii
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
juridice pe care el le-a primit ori și le-a asumat, nicidecum pe cele morale sau ontologice. Omul își pierde sensul vertical al referințelor sale și se rezumă în primul rând la cele de pe orizontală, puse la dispoziție de către semen ori instituții, ambele prin intermediul societății, ale cărei amprente sunt tot mai necreștine...” Așadar „postmodernitatea și, împreună cu ea, secularizarea, îi solicită creștinului o conștiință aparte prin lucrarea căreia se afirmă accentuarea lucrării responsabilităților, de la modul în care sunt receptate până la îndeplinirea
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
lui Iisus Hristos, omul redevine el însuși, revine la el însuși, la frații săi, ceilalți oameni, își găsește natura, ființa sa, existența și viața autentice, ipostaza sa veridică, relația sa adevărată și comuniunea cu Dumnezeu, cu el însuși și cu semenii săi. „Ceilalți” pentru om, în Biserica Slavei și a bucuriei în Hristos, nu sunt „infernul”, ci bucuria, dragostea și pradisul său, dar și viața sa, după cum mărturisește Avva Apollo în „Patericul Egiptean”: „Ți-ai văzut fratele - L-ai văzut pe
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
oamenii...”: „am boabe de rouă pe acoperișul inimii / din trup adânci crestături / supurează viață, // cu firul înțelepciunii / îmi cos umerii / prea mici să ducă / balanța judecătorului...” E bine că nu și-a pierdut nădejdea și încă mai poate dărui iubire semenilor săi. Aceasta este o dovadă de creștinism autentic. Micul univers domestic, familia - este centrul inspirației sale și spre ea se revarsă toate gândurile și sentimentele. Din curcubeul sufletesc al poetei, nu lipsește nici o culoare, nici măcar o nuanță subsumată unui sentiment
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
altă natură, garantate prin Constituție sau legi.” Ori, acordarea post-mortem lui Valeriu Gafencu a titlului de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna, s-a făcut nu pentru apartenența să la o mișcare politică, ci pentru comportamentul lui excepțional față de semenii săi din închisoare, mergând până acolo încât și-a iertat sincer torționarii care l-au dus la moarte. Va facem cunoscută pe această cale și mărturia mai multor foști deținuți politici care au împărțit suferință în închisorile politice comuniste cu
SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU de FUNDAŢIA „ION GAVRILĂ OGORANU” în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351600_a_352929]
-
nu crede flămândului. Tot așa, cu rare excepții, bogatul nu crede săracului. Ba cel mai adesea, cu cât cineva are mai mult, cu atât devine mai hapsân și mai fără inimă, iar nobile sentimente ca mila, iertarea, altruismul și iubirea semenilor, niciodată nu fac casă bună cu apucăturile celui pus pe căpătuială... Urcarea pe scara civilizației în decursul istoriei sale, nu l-a învățat pe om să devină mai uman. Dimpotrivă, gradul de civilizație și fondul sentimentelor atotumane sunt în majoritatea
MILA – VALOROS SENTIMENT CREŞTIN SI ATOTUMAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351678_a_353007]
-
altora și se va jena de propriile sentimente! Creștinismul, prin exemplele și învățăturile Mântuitorului Iisus, ne ajută să fim mereu aproape de săraci (inclusiv de cei săraci cu duhul), de bolnavi și nefericiți și ne îndeamnă stăruitor să nu ne disprețuim semenii, ci să ne fie milă de bogați și să-i ajutăm să se smerească, doar în acest chip ei având șansa să-și depășească trufia și suficiența. Adică, prin sentimentele de iubire și milă, sentimente care curăță inimile și le
MILA – VALOROS SENTIMENT CREŞTIN SI ATOTUMAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351678_a_353007]
-
Glogova, Izverna și toată valea Cernei iorgovane. Asemeni balaurului urmărit de viteazul Iovan Iorgovan, romanul lui Cornel Boteanu se strecoară sinuos de livresc și tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană și semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valențe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice și legendare, cu creneluri lexicale baladești, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
adânc și parcă ești tentat să cuprinzi totul o dată, și de-abia după, mai că-ți vine să reiei anumite pasaje care te-au lăsat uneori suspendat de un fir... Iată un exemplu: „De ce oare avem tendința să ne clasificăm semenii în diferite categorii”- se întreabă autoarea, și după ce parcurge tipologia umană în diferite ipostaze se încăpățânează și conchide, în stilu-i caracteristic: „Ei, bine, nu! Refuz să cred că putem fi atât de lineari și previzibili precum ne învață analiza tradițională
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
unde și cum trebuie să ne rugăm, totodată și câteva cuvinte despre rugăciunea isihastă - Interviu cu Î.P.S. Acad. Prof. Univ. Dr. Irineu Popa - Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei... Pentru orice creștin, rugăciunea înseamnă convorbire, comuniune cu Dumnezeu și cu semenii. Ne rugăm pentru noi, pentru familia noastră, pentru prietenii noștri, chiar și pentru dușmanii noștri, cerând de la Dumnezeu anumite binefaceri sau mulțumind pentru cele primite. Însă, cei mai mulți dintre noi suntem victimele unei societăți care ne încleștează în ritmul infernal al
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
miluiește-mă pe mine păcătosul”. Se pare, așadar, că prin aceasta ne interesăm doar de noi înșine. Dar în măsura în care mă consider păcătos, în mod sigur mă gândesc la toate păcatele pe care le-am săvârșit față de Dumnezeu și față de frații (semenii) mei, deci mă rog, în virtutea dorinței de realizare a comuniunii, și pentru relații mai bune cu aceștia sau pentru ca ei să nu rămână pentru totdeauna afectați de nedreptățile mele față de ei. În acest sens, Sfântul Isaac Sirul spune: „Cel care
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]