2,120 matches
-
modernității, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Dunlap, Knight, "The development and function of clothing", în Journal of General Psychology, 1, 1928, pp. 64-78. Dunnell, Collin R, "Style and function: A fundamental dichotomy", în American Antiquity, 43, 1970, pp. 192202. Durac, Livia, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Institutul European, Iași, 2009. Durkheim, Émile, Regulile metodei sociologice, taducere de C. Sudețeanu, Editura Antet XX Press, Prahova, 2008. Eckman, Molly, "Attractiveness of men's suit: the effect of aesthetic attributes and consumer characteristics", în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Umberto (ed.), Istoria frumuseții, traducere de O. Sălișteanu, Editura Enciclopedia Rao, București, 2005. Eco, Umberto, Apocaliptici și integrați. Comunicații de masă și teorii ale culturii de masă, traducere de Ș. Mincu, Editura Polirom, Iași, 2008. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, București, 2008. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. 1 și vol. 2, traducere de M.-M. Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. Enăchescu, Constantin, Tratat de psihologie diferențială, Editura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reliefarea valorii stilistice a prezumtivului trecut și a viitorului anterior, LL, 4, 1972, 745-756. [41] OROS, VALERIU, Instruirea programată în limba română [de Ștefan Rădulescu, București, 1971, 261 p.], RPed, 21, nr. 8, 1972, 118-119. [42] PAVEL, ELENA, Aspecte ale semioticii și comunicării pedagogice [cu bibl.], CatedraArad, 1972, p. 127 142. [43] POPESCU, ION, Curs de limba română. (Cours de la langue roumaine), Vol.II (Deuxième volume) [Versiunea în limba franceză de Aurel Tita], București, EDP, 359 p.+1 disc de 33
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Limbi și literaturi străine, v. 1, 1998, p. 103-104. [80] DOROBĂȚ, ANA, O experiență de predare în Coreea de Sud/ Une expérience d'enseignement en Corée du Sud, AUILLS. l, 1998. 103-104. [81] DOSPINESCU, VASILE, Semiotică și discurs didactic. Cu un cuvânt înainte de de Joseph Courtés și o prefață de Maria Carpov. București, EDP, 1998, 412 p. [82] DOSPINESCU, VASILE, Semne și cunoaștere în discursul didactic. Cu un cuvânt inainte de Maria Carpov. Iași, Editura Junimea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Române. București. EFRM = Editura Fundației “România de Mâine”. București. EIC = Editura “Ion Creangă”. București. EIV = Editura Imprimeria de Vest. Timișoara. Eî = Educație - învățămînt. Predarea limbii materne și a limbilor străine. București. EL = Educație și limbaj. Universitatea din București. Laboratorul de semiotică. Coord. Sorin Stati. București, EDP, 1972, 244 p. EOL = Editura Orientul Latin. Brașov. EPF = Editura Porto-Franco. Galați. EPLAG. = Editura pentru Literatura și Artă “Geneze”. Galați. EPN = Editura Presa Națională. București. EPUC = Editura Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca. ERAI = Editura Regiei Autonome
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu modificarea statutului imaginii dinspre cel care, precum am spus, Închide În reprezentare un parcurs al creației arhitecturale finalizat În construire, către cel care dimpotrivă, articulează programatic această finalizare cu posibile și ulterioare demersuri de concepție arhitecturală generate prin recodările semiotice ale realității deja edificate (vizibilă și non-vizibilă). O calitate promițătoare a realismului esențial și a ieșirii din realismul aparent, este eliberarea de constrângerile unui unic spațiu și moment temporal al efectuării fotografiei „clasice―, potențialul instrument imagistic putând aborda, cel puțin
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
în ritualul liturgic ce se asemăna cu o comuniune cu zeii. Acest început al inițierii asemănătoare misterelor determina o interacțiune cu divinitatea. Ea se desfășura însoțită de cântec și dans ritual akashic 599. Dar ceea ce este semnificativ acelor timpuri este semiotica, exprimarea gândirii și informației prin imagini și sunete, așa cum am descris în prelegerile mele anterioare. De aceea pictogramele și hieroglifele păreau a transmite secretele, cultura artei regale. Cum am mai spus timpul nu poate fi definit ca trecut, prezent și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cuvântului este infinit mai bogată decât suntem noi capabili să traducem sau să exprimăm prin cuvinte, de unde și expansiunea de manifestare a ideației în artă dansul, muzica, artele plastice etc. și în același timp de sinteză pentru a realiza exprimarea semiotică a cât mai multă informație prin cât mai puțin. Din antichitatea cunoscută și raportând-o la cea necunoscută sau uitată, matematica, astrologia, arhitectura au fost tributare geometriei vizibile și invizibile a divinului Creator în sensul destinic al conștientizării factorilor din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Abydossului. 62 Ravindra Kumar și Jytte Kumar Larsen, Kundalini, DAO PSI, 2006. 63 Edmond S. Bordeaux, L'evangile essenien, ed. Soleil, Geneva, 1988. 64 Constantin Bălăceanu Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, 1995. 65 Solomon Marcus, Semiotica matematică a artelor vizuale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. 66 după Flinders Petrie și Stukeley. 67 Dumitru Daba, Adevărul Brâncuși. 68 Selecție din prelegerile susținute la Simpozionul Centrului Academic de Studii Hemeneutice, Hunedoara 2007. 69 E. Douglas Van Buren
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
atât în latura lui normală cât și patologică, include influențe și modalități de tehnică psihologică, pedagogică, fiziologică, medicală, de foniatrică, fonetică etc., ceea ce conturează dinamica disciplinelor noastre și perspectiva programului ei. Logopedia are în vedere reabilitarea funcției de comunicare, funcției semiotice a limbajului ca funcție simbolică, care este comună tuturor disciplinelor care studiază limbajul. Precizăm însă că ne preocupă acel aspect bipolar al limbajului, din comunicare și înțelegere, adică interdependența dintre cele două procese interioare, gândirea și limbajul, căci gândirea pune
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
potențialului pe care se fundamentează recuperarea. Este bine cunoscut că limbajul, pe lângă caracterul său social, este în același timp un fenomen individual prin mecanismele sale neuro psihofiziologice, prin conținutul său cognitiv și prin forma sa lingvistică. Cunoscând importanța și funcția semiotică a limbajului, mijloc de comunicare și de cunoaștere, apariția tulburărilor de limbaj constituie un obstacol, mai ales în perioada de formare și consolidare a limbajului. Tulburările limbajului duc la modificarea personalității și a întregului comportament al copilului și adolescentului, căci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
materne și încep și ei să le folosească, la început la unison, apoi câte puțin se va organiza un adevărat dialog. Începând cu gânguritul și continuând cu lalalizarea, cu legarea cuvintelor de obiectele pe care le desemnează, cu apariția funcției semiotice, cu trecerea de la cuvinte fraze la limbajul telegrafic, va ajunge treptat la diferențierea elementelor sintagmatice concomitent cu perceperea relațiilor din realitate, astfel că în jurul vârstei de 3 ani vorbirea copilului va fi tot mai mult un mijloc de comunicare, copilul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afla în contact cu mediul înconjurător, atât prin comunicare verbală, cât și prin citi scris este o deficiență specifică și dureroasă a acestor bolnavi. Comunicarea prin limbajul vorbit și scris reprezintă principalul domeniu în care se manifestă funcția de simbolizare (semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare măsură de ritmul achiziției lexicale, de deficiența motrică și fonetică, de auzul fonematic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Făt-Frumos etc.; artistic, termeni denumind personaje literare: Dionis, Mara, Stănică Rațiu etc., social-politic, termeni denumind sărbători naționale sau internaționale: Ziua Victoriei, Unirea Principatelor etc. Cele două clase de substantive prezintă trăsături distinctive sub aspect semiotic, semantic, morfologic și sintactic. Deosebiri semiotice Substantivele comune se caracterizează prin înscrierea în structura și funcționarea generală a semnului lingvistic în interiorul raportului realitate extralingvistică-gândire-limbă; sensul lor rezultă din dinamica permanentă, din interiorul semnificatului, între reprezentarea individuală a unui obiect și conceptul rezultând din situarea obiectului într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
referențial se realizează în două variante principale: • predicat narativ • predicat descriptiv, corespunzător opoziției dinamic-static, din interpretarea dată de B. Tomașevski, din perspectiva raportului motiv-predicat-propoziție, în poetica prozei artistice, sau dinamism-statism, în termenii lui Greimas (Sémantique structurale, Paris, 1966), din perspectivă semiotică: „Trebuie introdusă o diviziune în clasa predicatelor, postulând o nouă categorie clasematică, cea care realizează opoziția dinamism-statism; sememele predicative sunt în măsură să informeze, fie despre stările, fie despre procesele circumscrise actanților.” De predicat narativ și predicat descriptiv vorbește, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
europeană un fundament conceptual imposibil de eludat pentru omul contemporan asupra căruia se răsfrâng tensiuni ca globalizarea intelectuală versus tradiție națională. Miturile, care dintotdeauna i-au preocupat pe filosofi, fac obiectul unor cercetări ce și-au asumat diferite metode (structuralism/semiotică, antropologie culturală, psihanaliză) și continuă să fie declanșatoare de text artistic. Pentru a identifica sensul originar al termenului mythos în Grecia antică ar trebui să se ia în considerație etimologia acestuia, având în vedere concepția platonică. Termenul mythos trebuie pus
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reflectarea existenței și a vieții și au dogmatizat și absolutizat elementele ideologice de bază reflectate de artist în conținut. “<footnote Marian Vasile, M. Bahtin discursul dialogic, Editura Atos, Bucuresti, 2001, p. 14 footnote> M. Bahtin introduce o metodă nouă, dincolo de semiotică, descoperind particularitațile și formele materialului ideologic ca material semnificant, deosebind utilizarea cuvântului în poezie, de aceea termenul a fost folosit pragmatic. Pornind de la cunoștințele filozofice legate de filozofia lui I. Kant, Bahtin sugerează că metoda filozofică a înțelegerii imaginarului literar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
analizei discursului. Este exact ceea ce distinge cartea de față de alte două cărți din colecția "Cursus" cu obiective aparent apropiate. Analyse textuelle (Analiza texuală) a lui J.-F. Jeandillou (1997) se prezintă ca o sinteză a noțiunilor provenind din poetică, din semiotica literară și din gramatica textului. Manualul nu prezintă o teorie unificatoare originală, ci liniile generale ale unui demers abolut eclectic. Mai restrînsă din punct de vedere al disciplinelor de referință, La construction du texte (1998) de J. Gardes Tamine și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
neapărată nevoie de o teorie a acestui obiect și a relațiilor sale cu domeniul mai vast al discursului în general, pentru a da împrumutului de concepte din diferite științe ale limbajului un cadru nou și o coerență indispensabilă. În raport cu ambițioasa "semiotică a culturii" dezvoltată de F. Rastier (2001), această lucrare își dorește doar să furnizeze, în cadrul științelor limbajului, instrumente de lectură a producțiilor discursive umane. Lingvistica nu (mai) este "știința pilot" a științelor omului și a societății, ci mai are încă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
expresie este discursul. Avem de-a face, într-adevăr, cu două universuri diferite, deși referitoare la aceeași realitate, care generează două lingvistici diferite, deși drumurile li se intersectează în permanență". (2000: 123) Benveniste distinge între o lingvistică a limbii-sistem sau "semiotică", care semnifică, a cărei funcționare este paradigmatică, și a cărei unitate este semnul, și o lingvistică a discursului, sau "semantică" care comunică și a cărei unitate este fraza 5. Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
depind atît structura, cît și funcționarea limbii. Această depășire se va face pe două căi: - în analiza intra-lingvistică, prin deschiderea unei noi dimensiuni de semnificanță, cea a discursului, pe care o numim semantică, distinctă de cea legată de semn, semiotică; - în analiza translingvistică a textelor, operelor, prin elaborarea unei meta-semantici care se va construi pornind de la semantica enunțării. Va apărea o semiologie de "a doua generație", ale cărei instrumente și metodă vor putea contribui la dezvoltarea celorlalte ramuri ale semiologiei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cea de a treia dimensiune a semnificației pentru a-și înscrie poetica în rîndul "translingvisticii operelor" (1997: 323-324): Pornind de la Benveniste, putem distinge mai ușor opoziția și interacțiunea între scriitură și literatură. Căci scriitura este mai aproape de semantică decît de semiotică, dar ea creează la rîndul ei semiotică, producînd ceva ce devine literatură, ceea ce ea n-a fost întotdeauna. Domeniul care se deschide spre cunoașterea scriiturii este unul specific, "translingvistic", care s-a ivit din "elaborarea unei metasemantici ce se va
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pentru a-și înscrie poetica în rîndul "translingvisticii operelor" (1997: 323-324): Pornind de la Benveniste, putem distinge mai ușor opoziția și interacțiunea între scriitură și literatură. Căci scriitura este mai aproape de semantică decît de semiotică, dar ea creează la rîndul ei semiotică, producînd ceva ce devine literatură, ceea ce ea n-a fost întotdeauna. Domeniul care se deschide spre cunoașterea scriiturii este unul specific, "translingvistic", care s-a ivit din "elaborarea unei metasemantici ce se va construi pe semantica enunțării". Ea va beneficia
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Recevski. București, Univers: 252-363. - Roland BARTHES: "Introduction à l'analyse structurale des récits", Œuvres complètes II, Paris, Seuil, (1966) 2002: 828-865. - Roland BARTHES: "La linguistique du discours" (1970), Œuvres complètes III, Paris, Seuil, 2002: 611-616. - Émile BENVENISTE: "Sémiologie de la langue", Semiotica II, La Haye, Mouton, 1969; reluat în probleme de lingvistică generală II [1974] 2000, trad. Lucia Magdalena Dumitru, București, Teora. - Simon BOUQUET: Introduction à la lecture de Saussure, Paris, Payot-Rivages, 1997. - Pierre FONTANIER [1818] 1977: Figurile limbajului,. trad. Antonia Constantinescu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
VON HUMBOLDT: Sur le caractère national des langues et autres écrits sur le langage, traduction et mise en recueil par Denis Thouard, Seuil, coll. Points 425, 2000. - Julia KRISTEVA: "Sémanalyse: conditions d'une sémiotique scientifique", entretien avec J.-C. Coquet, Semiotica, V-4, La Haye, Mouton, 1972: 324-349. - Julia KRISTEVA: "Le texte et sa science", Séméiotiké, Recherches pour une sémanalyse, Paris, Seuil, coll. Points 96, 1969: 9-28. - Henri MESCHONNIC: Pour la poétique II, Paris, Gallimard, 1973. - Henri MESCHONNIC: "Benveniste: sémantique sans
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]