5,267 matches
-
supraviețuirii în România devenise mai evidentă. Drama emigrantului român, care se confunda cu aceea a exilatului, nu era determinată numaidecât ori în primul rând de grija zilei de mâine, ci de imposibilitatea și apoi de refuzul de a suporta o servitute ideologică, mistificantă. între perspectiva de a renunța la propria identitate, agresată permanent și denaturată, și aceea de a o relua de la capăt, undeva, departe, unde totul îi era străin, deci de a-și însuși o identitate nouă, exilatul român se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
imprevizibil și halucinant, pentru că, așa cum recunoaște Alexandru Nemoianu, „ceea ce nu reușeam să depășesc erau spaima, starea de nesiguranță (condiția de om liber și răspunzător de faptele și deciziile lui îmi părea mult mai șubredă și mai «provizorie» decât cea de servitute socialistă. Și, măcar parțial, era adevărat) [sublinierea ne aparține] și criza de identitate. Mă frământă dorul de «casă», nu îmi venea să cred că tot trecutul meu a fost irelevant”. Dar, cum o întoarcere nu mai era posibilă, noua sa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ntr-o oarecare măsură aceste probleme este Daniel Barbu, `n Șapte teme de politică românească, Editura Antet, București, 1997. 25 Citat `n Pipes, Property..., ed. cit., p. 282. Tema lui Popper este o reminiscență a discuției lui Hayek din Drumul către servitute, ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 139-153, despre tensiunea dintre „Securitate și libertate”, `n care `l citează pe Benjamin Franklin: „Cei care vor renunța la libertatea esențială pentru a dob`ndi o făr`mă de siguranță pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
29 Ibidem, p. xii. 30 Ibidem, p. 63. 31 Pentru mai multe detalii despre Hayek, vezi prefața mea, „Viața și opera lui Hayek: o apreciere”, la F.A. Hayek, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 1998, pp. 5-19. 32Vezi Hayek, Drumul către servitute, ed. cit., și Hayek, Constituția libertății, ed. cit. 33 Richard A. Epstein, Principles for a Free Society: Reconciling Individual Liberty with the Common Good, Perseus Books, Reading, Massachusetts, 1998. 34 Richard A. Epstein, Simple Rules for a Complex World, Harvard
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exclusiv necesităților de ordin militar și apoi celor economice și comerciale de după război. Pentru transportul emigranților nu pot fi întrebuințate decât micile vase de coastă și de Dunăre, din categoria carcasse, fără nicio valoare și cari nu sunt supuse nici unei servituți militare. Organizarea transporturilor de emigranți să se facă, și în viitor, tot de către întreprinzătorii particulari. b/. Statul să aplice asupra veniturilor realizate de către organizatorii transporturilor un impozit excepțional, pe care Ministerul Finanțelor îl fixează la suma de 40.000 lei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
adunat câteva pagini dintr-o posibilă "carte neagră" a marxismului (Mizeria Utopiei. Criza ideologiei marxiste în Europa Răsăriteană)204 în care a încercat să analizeze "metamorfoza marxismului dintr-o teorie a unei pretinse emancipări umane totale într-o doctrină a servituții universale", considerând că este important să înțelegem "mecanismele iluziei ce a facilitat această depreciere" și să descoperim "te-meiurile involuției ca a însoțit-o, chiar în structura doctrinei socialiste"205. Premisa de la care pornește Vladimir Tismăneanu este că "nici o teorie
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de trai368. Libertății economice îi datorăm dezvoltarea economică, dar și explozia de cultură și civilizație care i-a urmat; pentru că nu trebuie să uităm că nu libertatea este faptul normal în istoria umană, ci ,,condiția tipică a omenirii este tirania, servitutea și mizeria. Secolul XIX și începutul secolului XX reprezintă în lumea occidentală excepții șocante, în raport cu tendința generală a dezvoltării istorice"369. De fiecare dată370 când mă gândesc la protestele intense care au însoțit, în foarte multe țări ale lumii, această
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un nor poartă în el furtuna". Michel Beaud, Istoria capitalismului, de la 1500-până în 2000, Editura Cartier, București, 2001, p. 192. 215 Mihai D. Ralea, Contribuții la știința societății, Editura Casei Școalelor, București, 1927, p. 106. 216 Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 166. 217 Aristotel vorbește în termenii următori despre proprietatea privată și despre alegerea omului pentru proprietate privată atunci când este vorba despre destinul său și pentru proprietate comună atunci când vine vorba despre destinul comun, al colectivității
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
definește dreptul internațional. Vorbesc în general despre un aspect opus în viața umană aspectului servil sau subordonat". Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, p. 11. 73 Bataille arată: ,,Ceea ce distinge suveranitatea este consumarea bogățiilor, în opoziție cu munca și cu servitutea care produc bogățiile fără să le consume. Suveranul consumă și nu muncește, în vreme ce la antipozii suveranității, sclavul, omul fără avere, muncește și își reduce consumul la strictul necesar...". Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, p. 12. 74 ,,Banii înșiși asigurau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asemănătoare care vin din străinătate și care sunt atât de nefolositoare vieții omenești, pentru a fi schimbate pe aur, ca și când spaniolii ar fi indieni". Contribuții la critica economiei politice, ESPLP, București, 1954, p. 135. 141 Friedrich A. Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 27-28. 142 Vezi Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 72. 143 Adam Smith vorbește în termenii următori despre Marea Mediterană: ,,Potrivit istoriei celei mai autentice, națiunile care par a fi fost
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sunt grupările de societăți, în timp ce istoria staționară - dacă ea există cu adevărat - ar fi marca unui mod inferior de viață, acela al societăților izolate". Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 72. 215 Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 28. 216 Eseu apărut sub titlul "Oligarhizarea universităților", în Revista Dilema Veche, nr. 544/17-23 iulie 2014. 217 ,,Iubirea-pasiune a apărut în Occident ca o repercusiune a creștinismului, asupra sufletelor în care subzista un păgânism
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
civilizație individualistă. Individualismul are astăzi o faimă proastă și termenul a ajuns să fie asociat cu egocentrismul și egoismul. Individualismul pe care-l opunem însă socialismului și tuturor celorlalte forme de colectivism nu are neapărat legătură cu egoismul". Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 27. 247 Friedrich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 64. 248 Fernand Braudel, vorbind despre libertate o definește ca fiind preocuparea majoră a Occidentului european pe parcursul a cel puțin 1000 de ani
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care unii oameni îi supun pe semenii lor este redusă, atât cât este posibil acest lucru în societate. Această stare va fi numită stare de libertate". Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 35. 254 Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 98. 255 ,,Cuvântul isonomie a fost importat de englezi din Italia la sfârșitul secolului al XVI-lea însemnând egalitatea legilor pentru toate felurile de persoane". Friedrich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
susținută și de următoarele elemente: - tipul și scopul licitației; - informații privind posibilitățile de asigurare a utilităților; - date privind încadrarea în planul urbanistic sau de amenajare a teritoriului, în baza certificatului de urbanism; - date privitoare la amplasament, zona seismică, zona climatică, servituți, elemente geotehnice și de nivelment; - durată de realizare a investiției; - alte elemente definitorii. Articolul 9.3. Instrucțiunile pentru ofertanți fac parte din documentele licitației și cuprind date și informații asupra organizării și desfășurării licitației, precum și precizări asupra modului de întocmire
HOTĂRÎREA nr. 727 din 18 decembrie 1993 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea proiectării investiţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109720_a_111049]
-
care ,purifică definitiv discursul de lestul aglutinărilor romantice", cărora, evident, le era tributar Luceafărul. Cu un pas înapoi se pare, Arghezi ar întruchipa doar ,starea de încercare și tatonare, datorită imposibilității instanței enunțătoare de a se separa de toate acele servituți specifice conceperii tradiționale a discursului ca emanație transcendentală; eul nu reușește să se întrevadă decît uneori, ca voce difuză, hibridată în interstițiile unei alte voci impersonale ce aparține instanței transcendente". Cu Ion Barbu ar avea loc ,o bruscă mutație anticipatoare
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
admite chiar Marin Mincu necesara bipolaritate, aplaudînd eul bacovian pentru că ,se situează simultan în existență și scriitură, asumate coparticipativ ca existență a scriiturii și ca scriitură a existenței"? De unde rezultă că eul poetic nu poate fi epurat de ,aglutinările", de ,servituțile specifice" ale vieții tout court ce-i dă naștere și îl întreține, că prezumțiosul ,discurs pur" nu e capabil a aboli ,orice urmă a realului", pentru a se nutri ,nastratinesc" numai și numai ,cu ceea ce s-ar putea chema realitatea
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
independenți: nici revoluționari, nici obedienți, ci Ťsuspendațiť în intervalul unei carențe a ideologiei oficiale. Într-o perioadă foarte scurtă s-a întîmplat ceva dacă nu imposibil de explicat, greu de admis astăzi: trăiam cu sentimentul viu al emancipării de orice servituți conjuncturale". Vorbind despre Echinox, Petru Poantă vorbește de fapt despre formarea sa și a generației sale (a celorlalți echinoxiști); în pagină intră întîmplări, anecdote sau întîlniri memorabile, e povestea unor destine (eroii) și a unor cărți: "această forfotă duminicală de
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
numitor comun tocmai eliminarea, programatică, a spațiilor de libertate, în care tradiția "burgheză" își putea afla un teritoriu de refugiu. Bilanțul întocmit, în spiritul rapoartelor la plenarele de partid, indică până la ce punct emanciparea maselor populare este o strategie deceptivă: servitutea comunistă se întemeiază pe această elaborată operațiune de imagine, destinată să proiecteze imaginea unui stat protector și educator, în descendența, pervertită, a iluminismului continental. Dincolo de pagini se poate identifica sunetul inconfundabil al unei epoci și recunoaște profilul unei umanități: "Biblioteci
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
proiectează în postura de avanpost al progresului, fără ca sintagma să fie conotată conradian. Căci "apărarea civilizației și culturii este o sarcină imediată, concretă, pe care și-au luat-o oamenii muncii din toată lumea, în frunte cu partidele comuniste și muncitorești". Servitutea artistului este cauționată prin participarea la zidire, sub semnul controlului partinic și al promisiunii emancipării umanității înseși. Anatomia complicității "creatorului"/ "criticului" la crima etatică poate începe din acest punct al enunțului partinic: "Privirea conștientă în viitor dă o perspectivă uriașă
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
lipsiți de putere”, spre a utiliza formula lui Havel, care posedă avantajul de-a îmbina „angajarea” cu libertatea. Parafrazînd, am putea spune că e o „angajare a celor lipsiți de angajare”, ce îngăduie un joc al spiritului critic negrevat de servituți exterioare, egal cu sine. Poeta înregistrează ceea ce vede în jur și afirmă ceea ce crede de cuviință, fără obligația vreunei ajustări sau prelucrări impuse de vreun for supraindividual. Buna sa credință e unicul factor pe care se cuvine a-l urmări
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
se încăpățânează să rămână, chiar în aceste vremuri ale ciumei antiintelectuale, în slujba adevăratelor valori ale spiritului. Din nefericire, România de azi e condusă (ori manevrata din umbră) de pitecantropi care văd în ideea de Europa un dezastru și o servitute, adică falimentul privilegiilor nemeritate, si nu "o nouă suveranitate" (după expresia fericită a lui Alain Duhamel). Și, în aceeași logică, o primejdie în faptul că "A Treia Europa" tipărește "Peripețiile bravului soldat Svejk", dar consideră absolut normal că infractorii, trădătorii
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
rezervă un rol similar de agent de securitate ce se reciclează luînd lecții de muzică). Dar speculația poate fi extinsă căci anagramarea numelui sau poate îngloba și o posibilă parafrază la situația artistului nevoit să se supună aceluiași slogan al servituții: "Accepți și nu întrebi!". În aceste condiții, stilul rămîne singura cale de salvare a demnității artistice. Iar stilul ironicului ronin De Niro este, în ciuda proteicului sau cameleonism, acelasi. Inconfundabil. De aceea fiecare rîd de pe figură actorului aflat în al 33
Clipind în întuneric by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18171_a_19496]
-
ocuparea imobilelor în vederea exploatării, transportului, depozitarii și valorificării substanțelor minerale, se modifică precum urmează: "Art. 1. - Pentru diferitele lucrări în legătură cu explorarea, exploatarea, depozitarea, transportul și valorificarea substanțelor minerale, întreprinderile petrolifere și miniere de orice fel, pot ocupa imobile necesare, constitui servituți asupra lor sau evacua clădirile situate în raza de 50 m, de la sonda sau gură minei pentru motive de securitate. Aceste operațiuni se execută pe baza deciziei Ministerului tutelar al întreprinderii petrolifere sau miniere beneficiare." C. I. PARHON MARIN FLOREA
DECRET nr. 30 din 13 februarie 1950 privind modificarea art. 1 din decretul Nr. 11/1950. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163440_a_164769]
-
transportului, depozitarii și valorificării substanțelor minerale Articolul 1 Întreprinderile petrolifere și miniere de orice fel, pe baza deciziei Ministerului Minelor și Petrolului, pot pentru diferitele lucrări în legătură cu explorarea, exploatarea, depozitarea, transportul și valorificarea substanțelor minerale, ocupă imobilele necesare, sau constitui servituți asupra unor asemenea imobile. De asemenea, ele pot pe aceeasi cale, evacua clădirile situate în raza de 50 m dela sonda sau gură minei pentru motive de securitate. Articolul 2 Chiriile, arenzile și despăgubirile pentru imobilele ocupate sau degradate în
DECRET nr. 11 din 14 ianuarie 1950 privitor la drepturile întreprinderilor petrolifere şi miniere de orice fel, în legătură cu ocuparea imobilelor în vederea explorarii, exploatarii, tranSportului, depozitarii şi valorificarii substanţelor minerale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163439_a_164768]
-
instalației de racordare; ... b) limită de proprietate a terenurilor - instalațiile operatorului CĂ nu se vor amplasă, de regulă, pe proprietatea utilizatorului; în cazuri excepționale, instalațiile operatorului CĂ se amplasează pe proprietatea utilizatorului numai cu asigurarea dreptului de uz și de servitute în favoarea operatorului; ... c) posibilitatea de racordare a noi utilizatori din instalația de racordare. ... Articolul 14 Acordul de acces emis își pierde valabilitatea în următoarele situații: a) dacă solicitantul nu a încheiat contractul de racordare la CĂ în termenul de valabilitate
REGULAMENT din 30 noiembrie 2004 (*actualizat*) privind accesul la conductele de alimentare din amonte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164180_a_165509]