4,151 matches
-
ce exprimă scara individuală de valori (dintre cele propuse). Scara proprie de valori poate fi raportată și la alte clasamente întocmite de subiect (autoportret, „eul ideal”, prietenul existent sau dorit, soț, soție, părinte, copil), sesizând mecanisme mai complexe din dinamica sinelui (Borelli, Perron, 1967; Iluț, 1985, 2001). Datele pot fi prelucrate și la nivel grupal - prin coeficientul de concordanță al lui Kendell și alte procedee statistice combinate -, obținând scara reprezentativă a colectivității studiate. Procedeul scalării ordinale de către subiect are avantajul că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rudele prin alianță, cu prietenii familiei, cu vecinii, cu viața comunității în ansamblu, ceea ce e denumit ca divorț comunitar. P. Bohannan (1970) consideră că, într-un anumit fel, divorțul maximal este cel psihic, atunci când fostul partener devine total irelevant pentru sinele și confortul emoțional al celuilalt. Dacă afli că fostul soț a câștigat o sumă impresionantă de bani la loto ori că a ajuns rector sau ministru și nu-ți pasă, dacă vezi ce bine arată actualul soț al fostei tale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ci se ceartă, e preferabilă cea monoparentală. 2. Studiile au arătat că stima de sine (self-esteem) a copilului este afectată mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității sunt negativizate mai pronunțat în familiile cu tensiuni majore decât în cele monoparentale. Când la neînțelegerile grave din cuplu se adaugă abandonul, abuzul, uneori sexual, față de copii sau dereglările mentale, apare limpede pericolul pentru sănătatea fizică și psihică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiale - unele fiind mixturi -, dintre care examinăm succint, urmându-i pe Gurman și Kniskern (1991): • Modelul simbolic-experiențial (C. Whitanker, J. Warkentin, V. Satir și alții) mizează extrem de mult pe ideea creșterii și dezvoltării personalității și a familiei. Conceptul fundamental este sinele (self) și stima de sine. Nici o familie nu este lipsită de probleme și chiar crize, starea ei naturală fiind cea de schimbare și de creștere printr-o continuă experiență de însușire emoțional-simbolică a interacțiunilor umane și în special a celor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maturități emoțional-cognitive; - în limitele constrângerilor și ale resurselor obiective pe care le are familia (din exterior, materiale, dar și calitatea membrilor săi), ea trebuie să tindă în a fi un mediu în care se poate realiza diferențierea, creșterea și împlinirea sinelui, spontaneitatea și comunicarea deschisă; o ambianță de exprimare a eului, și nu una inhibitoare. În caz contrar, familia are șanse să devină un mediu psihopatogen. Rezumând, am putea vorbi și în cazul familiei și a problemelor sale de factori structurali
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
armoniei, iar prin terapie spontană, oferită de modelele culturale și de asistența unor persoane semnificative apropiate, se pot depăși și momente mai dificile. Acceptarea și înțelegerea reciprocă, ascultarea punctului de vedere al celuilalt, compromisul, grija mutuală, empatia și tandrețea, dezvăluirea sinelui (self disclosure) sunt principii de care, spre deosebire de societățile tradițional-paternaliste, trebuie să se țină seama în viața de cuplu. Dincolo de asemenea îndemnuri generale, în terapia profesionistă a cuplurilor se realizează o serie de principii și tehnici mai specifice, ce privesc refacerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994b), „Comportament prosocial-comportament antisocial”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2003), „Emic/etic”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Iluț, P. (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Iluț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oamenii „nu erau foarte preocupați de felul În care apăreau În față celorlalți”22. Sentimentul de sine crescut l-a adus cu el pe cel de autoreflecție și, deloc surprinzător, nesfârșitele ore petrecute solitar În față oglinzii. Accentul crescând În ceea ce privește sinele și autonomia personală și-a pus amprenta pe schimbarea stilului de mobilier. Scaunul a fost introdus În juul anului 1490 la Palatul Strozzi În Florența 23. Înainte, oamenii ședeau pe bănci de lemn așezate lângă pereți sau pe scaunele cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și indivizibilă a Pământului. Decizia de a reparticipa, de a alege instinctul vieții, este foarte diferită de participarea originară care marchează viața copilului sau dezvoltarea timpurie a speciei umane. În aceste cazuri, participarea nu este voluntară, ci, mai degrabă, predestinată. Sinele nu este dezvoltat suficient pentru a face alegeri conștiente. În cazul copilului, dependența determină relația dintre mamă și prunc. În cazul Înaintașilor noștri paleolitici atât frica de furia naturii, cât și dependența față de ea au condiționat relația. A reparticipa cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de relații incoerente și deconectate. Acestea ne trag Într-o serie de direcții, invitându-ne În felul acesta să jucăm o varietate de roluri, Încât Însuși conceptul de „sine autentic” cu caracteristici cunoscute dispare. Un sine complet saturat devine negarea sinelui Însuși 27. Acolo unde Gergen este Îngrijorat de dezvoltarea eului, psihologul Robert J. Lifton este mai optimist. El crede că personalitățile multiple sunt un mecanism care ne ajută să facem față, care permite psihicului să se ajusteze la densitatea crescută
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
opinii 225 3. Comportamente colective și mișcări sociale 232 Bibliografie 239 tc "" Cuvânt către cititortc "Cuvânt către cititor" Prin volumul de față se încheie un gen de trilogie psihosociologică, celelalte două cărți fiind Iluzia localismului și localizarea iluziei (2000), respectiv Sinele și cunoașterea lui (2001), ambele apărute la Editura Polirom. Intenția mea este ca această trilogie să fie asamblată într-un mic tratat de psihologie socială, care, alături de alte lucrări de sinteză, cele mai multe apărute tot la Editura Polirom, să configureze un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și tinerilor cercetători, dar și publicului larg interesat de atât de fascinantele probleme pe care le ridică realitatea nemijlocită în care trăim: grupuri, mulțimi neorganizate, dragoste și prietenie, similitudini și diferențe bărbat/femeie, reprezentări și stereotipuri sociale, inevitabila comparație a sinelui cu alții etc. Este vorba despre „aducerea la zi” în țara noastră a ceea ce se petrece pe plan mondial, în domeniul dinamic al psihologiei sociale. Un rol major pe această linie l-a avut, începând încă din anii ’70, profesorul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei de părinții lui (Berger și Luckman, 1967, p. 131). În procesul necontenitei interacțiuni dintre individul în creștere și ceilalți (în speță, cei semnificativi) are loc și formarea eului și a identității de sine. De fapt, în mare măsură eul (sinele) reflectă atitudinile persoanelor semnificative față de individul respectiv, deși nu putem reduce autoidentificarea la o simplă copie a identificării de către ceilalți. Mai degrabă putem vorbi despre o permanentă circularitate între ele. Treptat, prin socializarea primară, copilul ajunge la transgresarea situațiilor și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înșiși, la scară statistică, și în primul rând în cultura euroamericană, se conduc în mai mare măsură potrivit unor asemenea crezuri. Numeroase cercetări de psihologie socială arată cum accentul s-a deplasat de la nevoile instrumentale la cele expresive și de la sinele instituțional la cel intim, spontan, lucru recunoscut implicit și într-o recentă carte de psihologie comportamentivist-cognitivistă (Mynatt și Doherty, 2002). Or, aceste constatări venite din câmpul psihologiei și psihologiei sociale sunt aproape în raport de echivalențe enunțiale cu ceea ce R.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a neobehaviorismului, care spune în esență următorul lucru: așa cum noi deducem atitudinile altora din manifestările comportamentale ale acestora (mimică, gesturi, cuvinte, acțiuni), tot la fel conceptualizăm ce atitudini avem noi prin percepția propriului comportament. Apare evident că autoanaliza și reflecția sinelui sunt mult mai mult: nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a ceea ce facem, ci de a ni le analiza critic și de a elabora noi poziții și puncte de vedere. Am văzut că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a reduce disonanța rezultată din alegerea între diferite variante, în comparație cu cei canadieni. Explicația plauzibilă ar fi iradierile individualismului caracteristic culturii occidentale în planul conștiinței de sine. Individul vestic are multă responsabilitate asupra corectitudinii deciziilor individuale, în vreme ce subiectul oriental are sinele relaționat. Legat mai mult de statusul social și spațiul familial, el nu resimte cu aceeași acuratețe și responsabilitate eventualele discordanțe din deciziile și acțiunile individuale (Baron și Byrne, 2000). În principiu, centrarea pe propriul eu determină o mai accentuată preocupare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
S. Freud (apud Geen, 1989), care în operele inițiale leagă agresivitatea de libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom simți atracție și iubire față de ele; dacă ele produc sau sugerează amenințare, frică, neplăcere și durere, în timp scurt sau pe o perioadă mai îndelungată ni se dezvoltă sentimente de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Și să mai spunem că, din ce în ce mai mult, în literatura consacrată comunicării se vorbește și despre comunicarea intrapersonală, care se referă la dialogurile interioare ale ființei umane, la a sta de vorbă cu tine însuți, ceea ce implică plasarea discuției în arealul sinelui (eului) multiplu (vezi Iluț, 2001). Comunicarea interpersonală (în principiu, între două persoane) se petrece și în grupurile propriu-zise, dar, desigur, și între indivizi care nu aparțin aceluiași grup, iar cea grupală nu se reduce la cea interpersonală, întrucât există și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2001), care nu contravine neapărat celei formale, dar care presupune schimburi de informație veridică, bine intenționată, în interesul tuturor participanților. Ea se suprapune într-o măsură mai substanțială deci cu cea informală, luând în relațiile interpersonale forma de dezvăluire a sinelui (self-disclosure). Comunicarea autentică include cu necesitate capacitatea ascultării autentice (sau rogersiene, cum i se mai spune, după numele psihologului american Carl Rogers, întemeietorul școlii psihologice umaniste din anii ’50-’60 ai secolului XX). A asculta autentic înseamnă nu doar a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
disjunctă cu respectiva normă. „Altul” sau „alții” sunt în asemenea caz în individul însuși. Se detectează aici o concepție despre eu ca sine multiplu, ca o entitate cu mai multe componente funcționale, dintre care două sunt importante pentru J. Coleman: sinele obiectiv, ce trăiește experiența satisfacției (sau a lipsei ei); sinele acțional, aflat în serviciul primului, încercând să-i procure satisfacția dorită. Apariția normelor este dictată de împrejurarea când actorii, angrenați în proiecte comune și urmărind maximizarea câștigurilor personale, nu pot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caz în individul însuși. Se detectează aici o concepție despre eu ca sine multiplu, ca o entitate cu mai multe componente funcționale, dintre care două sunt importante pentru J. Coleman: sinele obiectiv, ce trăiește experiența satisfacției (sau a lipsei ei); sinele acțional, aflat în serviciul primului, încercând să-i procure satisfacția dorită. Apariția normelor este dictată de împrejurarea când actorii, angrenați în proiecte comune și urmărind maximizarea câștigurilor personale, nu pot atinge optimul social prin înțelegeri (schimburi) reciproce. Dar, pentru ca emergența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
toate valorile, normele și comportamentele culturii dominante trebuie respinse. Pe această bază ei decid independent ce merită să intre în identitatea de sine. 4) În stadiul de internalizare/angajare (commitment), minoritarii au ajuns la o armonie între alte aspecte ale sinelui și identitatea etnică. Ea a fost internalizată în identitatea de sine, indivizii se simt împliniți și privesc cu mai mare detașare și obiectivitate caracteristicile altor grupuri rasiale și etnice, inclusiv ale grupului majoritar. În același timp, individul este hotărât să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, R. (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton. Inglehart, R. (1999), „Trust, well-being and democracy”, în M Warren (ed.), Democracy and Trust, Cambridge
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și, mai mult, pe modalități de protejare a acestuia). De altfel, credem că o astfel de poziție (trecerea de la „tu” la „eu”) îi permite celuilalt să se centreze tocmai asupra persoanei care are o problemă. Abordarea în cauză încurajează proiectarea sinelui în celălalt (și în problema pe care o are acesta). În aceste condiții, comportamentul se poate schimba fără să fie prejudiciată în vreun fel imaginea de sine a persoanei - lucru care s-ar fi întâmplat dacă acesteia i se reproșa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informații, cu ajutorul căror instrumente se realizează percepția celuilalt? Altfel spus, cum ne construim reprezentarea celorlalte persoane? 2. În ce fel percepția și reprezentarea pe care le avem despre noi înșine sunt legate de interacțiunea cu ceilalți? Altfel spus, în ce măsură reprezentarea sinelui depinde de părerea celuilalt? (Denise Jodelet, în Moscovici, 1998, p. 37). 3. Cum influențează imaginea de sine modul în care ne definim și dezvoltăm capacitatea de învățare? „Imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ le are despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]