15,519 matches
-
litera i) se modifică și va avea următorul cuprins: i) serviciile prevăzute la cap. 1 și 2 din anexă, respectiv serviciile API prevăzute la codurile 3.1.7, 3.1.8, 3.1.9, 3.1.10 și 3.1.11, solicitate de persoanele autorizate care realizează lucrări de înregistrare sistematică; ... ... 4. La articolul 8 alineatul (1), litera j) se modifică și va avea următorul cuprins: j) serviciile identificate prin codurile 1.1.4, 1.2.1, 1.2.5, 2.7.1, 2.7.2, 2.7.5, 2.7.7 și 2.7.10 din anexă, necesare efectuării și avizării expertizelor tehnice judiciare în specialitatea
ORDIN nr. 441 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296004]
-
de cel mult un an; Implementarea indirectă - derularea unor activități prevăzute de prezenta lege prin intermediul unor beneficiari de finanțare nerambursabilă, care derulează programe, proiecte sau acțiuni în sprijinul cetățenilor din Republica Moldova. Monitorizarea - o funcție continuă care folosește colectarea sistematică de date privind anumiți indicatori specifici, în vederea punerii la dispoziția proiectului sau acțiunii și a părților interesate de la nivelul unei intervenții în curs de desfășurare a indicatorilor care arată evoluția și nivelul de îndeplinire a activităților, precum și
GHID ȘI DOCUMENTAR din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295704]
-
unui interes direct, născut și actual, având în vedere că domnul Dan Nicușor-Daniel nu își anunțase la momentul respectiv candidatura la alegerile prezidențiale. În consecință, solicită Curții Constituționale să verifice autenticitatea înscrisului respectiv. ... 6. Se mai invocă nerespectarea și neexecutarea sistematică și culpabilă a hotărârilor judecătorești definitive, ceea ce echivalează cu subminarea puterii judecătorești, precum și a rolului acesteia în arhitectura statului de drept, cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-5) și ale art. 82 alin. (2) din Constituție. ... 7. În
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
susține că domnul Dan Nicușor-Daniel, în calitatea sa de primar al municipiului București, a refuzat în mod constant punerea în executare a mai multor hotărâri judecătorești, fiind citate o serie de astfel de hotărâri. Ca atare, se susține că refuzul sistematic și culpabil al domnului Nicușor-Daniel Dan de a pune în executare hotărârile judecătorești invocate este de natură a submina puterea judecătorească, parte din structura tripartită a statului de drept și, implicit, funcționarea optimă a acestuia. ... 8. Pe rol se află
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
ei) le-au comis. (...) Comisia conchide, împreună cu marea majoritate a cercetătorilor de bună-credință ai acestui domeniu, că autoritățile române poartă principala responsabilitate atât pentru planificarea, cât și pentru punerea în practică a Holocaustului. Aceasta include deportarea și exterminarea sistematică a majorității evreilor din Basarabia și Bucovina, precum și a unor evrei din alte zone ale României, în Transnistria; uciderea în masă a evreilor români și a celor locali în Transnistria; execuțiile masive ale evreilor din timpul pogromului de la
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
Basarabia și Bucovina, precum și a unor evrei din alte zone ale României, în Transnistria; uciderea în masă a evreilor români și a celor locali în Transnistria; execuțiile masive ale evreilor din timpul pogromului de la Iași; discriminarea și degradarea sistematică la care au fost supuși toți evreii români în timpul administrației antonesciene - inclusiv exproprierea bunurilor, concedierea de la locurile de muncă, evacuarea forțată din zonele rurale și concentrarea lor în capitale de județ și în lagăre, precum și utilizarea masivă
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
5 ani și interzicerea unor drepturi pentru contestarea sau negarea, în public, a Holocaustului ori a efectelor sale (art. 6). Parlamentul României a aprobat ordonanța de urgență prin Legea nr. 107/2006 (cu anumite modificări, precum schimbarea definiției Holocaustului în „persecuția sistematică sprijinită de stat și anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum și de aliații și colaboratorii săi din perioada 1933-1945“ și introducerea referirii la deportarea și anihilarea populației rome în perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial). Ulterior, Legea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
aliații și colaboratorii săi din perioada 1933-1945“ și introducerea referirii la deportarea și anihilarea populației rome în perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial). Ulterior, Legea nr. 217/2015 a schimbat definiția în „prin holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor și a rromilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944“. Prima și singura condamnare în baza acestor dispoziții a avut loc în 2021, atunci când un fost colonel din
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
art. 7 pct. 1 din Statutul de la Roma sunt prevăzute următoarele dispoziții relevante: În scopurile prezentului statut, prin crimă împotriva umanității se înțelege una dintre faptele menționate mai jos, când aceasta este comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei populații civile și în cunoștință de acest atac: a) omorul; ... b) exterminarea; ... c) supunerea la sclavie; ... d) deportarea sau transferarea forțată de populație; ... e) întemnițarea sau altă formă de privare gravă de libertate fizică, cu violarea dispozițiilor
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției, apreciind că noțiunea de „procuror“ cuprinsă de dispozițiile de lege criticate nu se poate interpreta în sensul că se referă la un organ colegial. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor Codului de procedură penală rezultă că procurorul este organ judiciar unipersonal, un argument în acest sens fiind și prevederile art. 64 alin. (4) din Legea nr. 304/2004. Or, în cauză au fost desemnați mai mulți procurori, ceea ce
DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296463]
-
nivelul curților de apel Iași și Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și al tribunalelor București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Ilfov. ... 26. În susținerea acestei opinii s-a arătat, în esență, că din interpretarea sistematică a dispozițiilor capitolului I pct. A secțiunile I și II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că, în vreme ce funcțiile publice de stat sunt cele stabilite și avizate la nivelul instituțiilor și autorităților centrale, funcțiile publice
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) - lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale. Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România. REZUMAT În Capitolul 1 este realizată prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații, respectiv
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului I, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații. Pentru toate categoriile de măsuri menționate mai sus, metodologia include mai mulți pași sistematici. Aceasta pornește de la catalogul de măsuri și identificarea posibilelor măsuri viabile care sunt analizate pentru a ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție Pentru partea de prevenire și protecție, au fost definite măsurile care vor diminua riscul la inundații în fiecare dintre cele 526 de A.P.S.F.R.-uri. Pentru acest demers a fost concepută metodologia sistematică menționată mai sus, care permite elaborarea unui Program de Măsuri viabil și sustenabil pentru managementul riscurilor la inundații la nivel local. Această metodologie este aliniată la cerințele Uniunii Europene din cadrul a diferite Directive, inclusiv, evident Directiva Inundații 2007/60/C.E., dar
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori rolul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri. Acest proces participativ s-a bazat pe o abordare sistematică în care au fost definite și analizate per sector aspectele legate de riscul la inundații, fiind discutate posibile soluții și măsuri, apoi prioritizate și în final selectate pentru a fi integrate în P.M.R.I. Ciclul II. Rezultatele (per sector) ale acestui
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
bilaterale în vigoare, întâlnirile la nivelul Coordonatorilor Grupelor de lucru s-au desfășurat în format on-line. ... ... ... 6. Planul de acțiune pentru implementare Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R.- urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate și astfel prioritizarea măsurilor celor mai relevante și rentabile ce urmează a fi implementate primele are o importanță majoră. Prioritizarea și estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Aici este inclusă stabilirea unor obiective realiste pentru implementare și determinarea impactului preconizat al măsurilor asupra obiectivelor definite. Metodologia aferentă Programului
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Pregătire). * [1] World Bank (2020), "Stocktaking Report", RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989) Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
schimburi de bune practici; ... 12. atrage atenția asupra suprareglementării la nivel național și consideră că armonizarea exhaustivă nu trebuie să constituie o soluție viabilă pentru contracararea acesteia; ... 13. subliniază importanța elaborării și utilizării unor instrumente care să urmărească, în mod sistematic, eficacitatea dreptului Uniunii; evidențiază, în această privință, contribuția autorităților statelor membre, în particular a parlamentelor naționale, în evaluarea ex post a aplicării legislației; ... 14. susține acțiunile anunțate în direcția reducerii sarcinilor administrative, în particular pentru întreprinderile mici și mijlocii și
HOTĂRÂRE nr. 35 din 23 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296843]
-
153/2017, iar nu în conformitate cu pct. I din aceeași anexă, în cadrul căruia sunt enumerate instituțiile centrale și, în anume cazuri, expres și limitativ prevăzute, cele subordonate lor. ... 29. În acest sens a avut în vedere că din interpretarea sistematică a prevederilor legale anterior amintite rezultă că în vreme ce funcțiile publice de stat sunt cele stabilite și avizate la nivelul instituțiilor și autorităților centrale, funcțiile publice teritoriale sunt acelea stabilite și avizate potrivit legii din cadrul serviciilor publice deconcentrate
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
la finalul fiecărui ciclu școlar și a standardelor de profesionalizare pentru fiecare specialitate/calificare profesională la finalizarea nivelului liceal. (2) În pregătirea artistică a elevilor, în învățământul de artă, între toate disciplinele de specialitate este stabilită o interdisciplinaritate clară, logică și sistematică, care asigură realizarea finalității și complementarității pentru fiecare specializare. Articolul 33 (1) În învățământul de artă primar și gimnazial, disciplinele de specialitate sunt cuprinse în planurile-cadru de învățământ, aria curriculară Arte. (2) În învățământul de artă liceal, disciplinele de specialitate
REGULAMENT din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296744]
-
la care este datorată creanța fiscală. ... 99. Cât despre sintagma de „materie impozabilă“, aceasta nu a primit o definiție legală prin art. 1 din Codul de procedură fiscală, dar sensul său poate fi determinat implicit printr-o analiză logică și sistematică a Codului amintit. ... 100. Astfel, sintagma în discuție se identifică la art. 93 alin. (1) din Codul de procedură civilă ca un element al activității de stabilire a creanțelor fiscale, precum și la art. 43 alin. (3) din același act
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
structurale locale. Legea energiei electrice și gazelor naturale, adoptată în 2012, prevede elaborarea unui Plan Național de Acțiune cu privire la Sărăcia Energetică. Acesta rămâne necesar pentru monitorizarea acest fenomen la nivel guvernamental, pe baza unor date colectate riguros și sistematic. ... 5. PIEȚE DE ENERGIE EFICIENTE În prezent, resursele energetice primare, derivatele acestora și produsele finale cele mai valoroase - energia electrică, energia termică sau combustibilii, alături de serviciile conexe, sunt considerate bunuri cu valoare de marfă care sunt tranzacționate atât pe
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
vulnerabili și reducerea sărăciei energetice. Toți cetățenii trebuie să aibă acces și să poată beneficia de energie, în special cei în risc de excluziune socială sau care fac parte din comunități dezavantajate. Abordarea sărăciei energetice este multifațetată și impune colaborarea sistematică între ministere de resort, autorități locale, actorii de piață și consumatori în diferite formule de reprezentare. România își propune să stopeze în cel mai scurt timp posibil creșterea sărăciei energetice și, pe o perioadă de timp de zece ani, să
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]