1,822 matches
-
contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă 70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă, cât de viguros se contractă inima și presiunea sângelui din artere (Motoc, 2003). la cei neantrenați 5,5 l/minut; În repaus: la cei antrenați
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
l/minut; În repaus: la cei antrenați 3,5 l/minut, dar la sportivi există o utilizare superioară a O2 din sânge. În efort, debitul cardiac crește mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la persoane antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
utilizare superioară a O2 din sânge. În efort, debitul cardiac crește mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la persoane antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane antrenate este de 200 - 250 ml, prin creșterea forței de contracție a inimii. d) Capacitatea de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
15 ori, pe când la cei neantrenați crește de 5 ori față de valorile în repaus. e) Tensiunea arterială La sportivii bine antrenați, în repaus, valorile tensiunii arteriale sunt la fel cu cele ale celor neantrenați. În efort, la sportivi, tensiunea arterială sistolică atinge valori mari care revin foarte repede la valorile de repaus. La persoanele neantrenate, valorile rămân mult timp ridicate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). 2.2.2. Adaptarea respiratorie în timpul efortului Activitatea fizică necesită un consum mare de oxigen (de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare referitoare la parametrii funcționali Presiunea arterială sistolică (maximă), reprezintă presiunea cu care sângele este propulsat în vasele arteriale în timpul sistolei ventriculare. Pentru măsurarea presiunii arteriale s-a folosit același aparat electronic Beurer. Presiunea arterială diastolică (minimă) este presiunea cu care sângele continuă să se deplaseze în vasele
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dizabilitate mentala ușoară, aceste două grupe prezintă o omogenitate bună. Grupele 3 și 4 sunt eterogene având valori ale coeficientului de variație de 29,69% respectiv 22%. 4.2.2. Date referitoare la presiunea arterială Pentru înregistrarea valorilor presiunii arteriale sistolice și diastolice am folosit un aparat electronic Beurer. S-au efectuat două înregistrări la un interval de 30 minute. În urma calculării mediilor, se constată la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară o minimă a presiunii arteriale sistolice cu valoarea de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
valorilor presiunii arteriale sistolice și diastolice am folosit un aparat electronic Beurer. S-au efectuat două înregistrări la un interval de 30 minute. În urma calculării mediilor, se constată la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară o minimă a presiunii arteriale sistolice cu valoarea de 101,4 mmHg și o valoare maximă la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă de 135,2 mmHg (conform Graficului 21). Diferența dintre valorile tensiunii arteriale sistolice, pentru cele două grupe este de 33,8 mmHg, iar
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
copiilor cu dizabilitate mentală ușoară o minimă a presiunii arteriale sistolice cu valoarea de 101,4 mmHg și o valoare maximă la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă de 135,2 mmHg (conform Graficului 21). Diferența dintre valorile tensiunii arteriale sistolice, pentru cele două grupe este de 33,8 mmHg, iar pentru p < 0,001, putem spune că această diferență este puternică semnificativ statistic. Alte diferențe puternic semnificativ statistic se înregistrează și între grupa copiilor normali și grupa copiilor cu sindrom
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Down, având valoarea p ≤ 0,01. Diferența dintre grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă are valoarea de 19 mmHg, iar pentru p ≤ 0.02 putem spune că este puternică semnificativ statistic. Valorile dispersiei pentru presiunea arterială sistolică variază între un minim de 76 mmHg la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 180 mmHg pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Cea mai mare amplitudine se înregistrează tot la grupa copiilor cu dizabilitate mentală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Graficul 29. Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru indicele de inteligență Media frecvenței cardiace a subiecților cu dizabilitate mentală severă este foarte apropiată ca valoare de frecvența cardiacă a copiilor normali. Valoarea medie a presiunii arteriale sistolice pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă este foarte mare în comparație cu celelalte 3 grupe și se datorează faptului că, în timpul măsurătorilor, membrii acestei grupe au dat dovadă de o mare labilitate emoțională și de frică. Valoarea mobilității coloanei vertebrale în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de referință și majoritatea au utilizare practică, iar demersul cercetării prezintă valoare aplicativă. 4. Lucrarea poate fi folosită ca sursă de informare de către cei care dirijează procesul instructiv-educativ sau se ocupă de pregătirea psiho-motrică a copiilor. Frecvența cardiacă, presiunea arterială sistolică, presiunea arterială diastolică, ritm respirator, mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital și coeficientul de inteligență - indicatori statistici pentru grupele 1 și 4.
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
suprafață regulată sau nodulară, nu totdeauna sensibilă, cu margine ascuțită la cirotici, consistență dură, cartilaginoasă. La palpare se poate simți o frecătură pe aria hepatică, determinată de invadarea capsulei și perihepatită, iar la auscultație se poate evidenția un suflu arterial sistolic, rugos, produs prin arterializarea tumorii, creșterea fluxului sangvin și neregularitatea calibrului vaselor intrahepatice, determinată de compresiunea prin noduli tumorali [26,27]. Configurația clinică diferă însă în funcție de prezența sau absența unei boli hepatice de fond. CHC se dezvoltă în peste 80-90
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250 ms), iar restul de 30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de oxigen al organismului și diferența arterio-venoasă a concentrației de oxigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de oxigen al organismului și diferența arterio-venoasă a concentrației de oxigen (pornind de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metoda diluției indicatorului. Se numește index cardiac raportul dintre debitul cardiac și suprafața corporală (sau masa corporală). In mod evident debitul cardiac este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]