4,254 matches
-
pătrunderile migratorilor slavi. Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni, fapt ce a permis un climat liniștit. În atare condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului bârlădean, a unui număr de 110
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
redus, oarecum diminuat față de etapele anterioare, specifice dacilor și purtătorilor culturii Sântana de Mureș, situație ce poate fi pusă și pe seama pătrunderii grupurilor nomade și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei, Valea Mare-Dumești și Negrești, nu s-au descoperit fragmente la roată. Ceramică de tip slav a fost identificată la Tăbălăești și Dodești, în amestec cu cea autohtonă. Starea fragmentară nu a permis întocmirea unei statistici, care să includă cu certitudine numărul de vase existent într-o stațiune. De asemenea, nu am luat în calcul (în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o proporție mai mică sau mai mare, și zona bazinului. Până la producerea acestui proces, potrivit inventarului celor opt așezări cercetate, proporția celor două categorii ceramice este oarecum egală, spre deosebire de alte situri, precum s-a observat la Davideni-Neamț, unde, datorită pătrunderii slavilor, se constată un proces de „barbarizare” a ceramicii, iar numărul pieselor metalice scade. Autorul cercetărilor crede că respectivele dovezi indică o discontinuitate culturală, practic o decădere materială în privința ceramicii (sfârșit de secol VII), care reflectă o comunitate mai săracă decât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modic, fie înregistrează scăderi temporare, datorate plecărilor succesive din fața pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor comunităților romanice cu centrele ecleziastice bizantine, inițial prin căderea limesului de nord al Imperiului, sub presiunea slavilor, iar ulterior, prin deplasarea protobulgarilor și formarea primului Țarat Bulgar. Efectele acestor evenimente nu au întârziat să apară, în decursul vieții normale a comunităților autohtone, provocând o perioadă de stagnare a activităților zilnice, inclusiv în domeniul religios. Factorilor negativi menționați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului de morminte de incinerație, poate și sub influența pătrunderii pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rituală de vase și lipsa ofrandelor alimentare) denotă manifestări religioase vechi, de tradiție dacică, cei înmormântați fiind, probabil, autohtoni. Excepție de la regulă fac unele morminte de la Lozna-Străteni (Botoșani) și Cândești (Vrancea), unde practicile funerare, alături de caracteristicile ceramicii, indică prezența unor slavi în zonă. O statistică între cele două rituri indică preponderența înhumației, însă nu dovedește exclusiva ei practicare de către populația autohtonă din Moldova. Pe teritoriul de la răsărit de Carpați s-a folosit atât înhumația, cât și incinerația, ultima fiind mai des
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu dovedește exclusiva ei practicare de către populația autohtonă din Moldova. Pe teritoriul de la răsărit de Carpați s-a folosit atât înhumația, cât și incinerația, ultima fiind mai des întâlnită în spațiul nostru, de la mijlocul veacului VI, poate și datorită venirii slavilor, fiind unicul lor mod de înmormântare (în gropi simple sau în urne), fapt menținut până în secolul al IX-lea. În unele cazuri (cimitirul de la Sărata-Monteoru, Buzău), a fost acceptată ipoteza că defuncții, însoțiți de piese cu caracter creștin, erau înmormântați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial, multe dintre fibulele „digitate” au fost considerate ca provenind exclusiv din spațiul slav (teoriile lui J. Werner, B. A. Râbakov, Vl. Popović ș.a.), însă ulterior, multe argumente au condus spre o apartenență carpato-balcanică (studiile lui I. Nestor, A. Petre, D. Gh. Teodor etc.) a obiectelor respective. Din acest punct de vedere, credem că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
susțin, de cele mai multe ori, existența unor relații comerciale între autohtoni și lumea bizantină. Totodată, se poate afirma că numai băștinașii puteau susține acest comerț, întrucât circulația monedei mărunte de bronz bizantine, pe teritoriul Moldovei, este un fenomen economic pe care slavii nu l-au cunoscut nicăieri în secolele VI-VII. Prezența fibulelor indică, o dată în plus, legături strânse între localnici și bizantini, aceștia din urmă fiind practic singurii furnizori ai multor obiecte originare de la sudul Dunării de Jos, ulterior imitate de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în două dintre cele opt stațiuni autohtone (Dodești și Tăbălăești), s-a constatat existența ceramicii locale, dar au fost descoperite și exemplare de origine slavă (prin tehnica realizării și formă), modelate la mână, a căror proveniență se datorează pătrunderii migratorilor slavi, la răsărit de Carpați, la finalul secolului VI. Ceramica de acest tip are buza tăiată, nu are gât, are umerii prelinși și suprafața nedecorată; pasta are un aspect făinos, chiar dacă conține aceleași ingrediente ca și unele exemplare autohtone, de culoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă, datorită disputelor privind proveniența acestui recipient, rămânem rezervați în atribuirea originii lui slave cu certitudine și nu putem propune folosirea vasului ca un criteriu de departajare. Spre deosebire de ceramica de tip slav, cea autohtonă era modelată cu mâna, din pastă grosieră, având în compoziție cioburi pisate și microprundișuri. Era reprezentată prin oala-borcan cu umerii aplatizați ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
compoziție cioburi pisate și microprundișuri. Era reprezentată prin oala-borcan cu umerii aplatizați ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu era cunoscută de slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii slavilor în Moldova sunt vasele găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu era cunoscută de slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii slavilor în Moldova sunt vasele găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi, fapt ce implică o stabilire a lor în zonă, fie ea și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o anumită perioadă sub comandă politică, ci procesul s-a desfășurat în sens invers, localnicii și-au menținut cultura proprie, de tip Costișa-Botoșana-Hansca, cu elemente păstrate din secolele anterioare, ce au stat la baza culturii medievale timpurii românești. De altfel, slavii au fost printre puținele triburi alogene cu tendințe sedentare, iar prin modul de trai apropiat băștinașilor s-a ajuns la legături strânse, care, în final, au condus la asimilarea enclavelor rămase. În contextul orizontului de cunoaștere a evoluției culturii materiale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică) și utilizate de băștinași în stațiunile de la Botoșana, Davideni, Bacău-Curtea Domnească, unde s-au descoperit în asociere cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța se înclină spre mediul slav și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin apariția unui orizont cultural propriu. Ceramica cunoaște două faze de evoluție, cu schimbări pozitive, de la o etapă la alta, care conduc la îmbunătățirea tipurilor ceramice cunoscute, îndeosebi a vasului-borcan. Pe parcursul acestor etape, dar și mai târziu, elementele de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și la elementele civilizației bizantine, de la care au preluat unele obiecte de port (fibule, catarame, mărgele), iar prin schimburilor comerciale s-au folosit de moneda măruntă, din bronz, care nu poate fi atribuită venirii slavilor, un fenomen economic necunoscut lumii slave, la acea vreme. Ulterior perioadei romanice, în intervalul secolelor VIII-IX, deplasarea unor grupuri slave la sudul Dunării a implicat un climat de pace și siguranță militară, politică, fapt ce a permis o creștere demografică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestuia, însă acum se produc transformări decisive de ordin politic, economic, cultural și etno-lingvistic. Romanicii, iar ulterior populația veche românească, au fost nevoiți să adopte un mod de viață care să implice relații bilaterale de conviețuire umană, mai întâi cu slavii, iar mai târziu cu turanicii. Dacă perioada anterioară a fost marcată de invaziile triburilor slave (desfășurate în valuri succesive), care au creat un climat de instabilitate, pentru intervalul cuprins între secolele VIII-XI, situația se schimbă în sens pozitiv: retragerea unor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
explică prin existența unui climat liniștit, a cărui siguranță a determinat o creștere demografică, explicabilă la rândul ei prin destinderea politico-militară datorată retragerii enclavelor slave la sudul Dunării (îndeosebi după căderea graniței bizantine dunărene din 602 și instalarea definitivă a slavilor în Balcani). Oarecum similar s-a derulat și situația etno-demografică, din secolele X-XI, cu creșteri limitate ale populației, nefiind vorba de explozii demografice, precum în alte zone ale Europei. Totuși, lipsa unor pericole externe majore a permis înregistrarea unei evoluții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să le catalogăm drept situri distruse, precum cel descoperit la Cociu-Motoșeni, Bacău. Plecând de la descoperirile arheologice ale culturii Costișa-Botoșana-Hansca și până la cele de tip Dridu, s-a constatat o evoluție etno-culturală a populației autohtone, aflată în contact direct cu migratorii slavi, ultimele enclave rămase fiind asimilate, datorită însușirii modului de viață sedentar și a ocupațiilor de bază (agricultura, creșterea animalelor, olăritul la roată). Totodată, relațiile cu lumea bizantină a înlesnit transformarea populației romanizate într-o civilizație înfloritoare, care și-a păstrat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]