2,094 matches
-
București, str. Sf. Apostoli 21. 7684. Tsahiris Anghela, 9 apartamente, București, str. Sf. Apostoli 41 7685. Tarpo Vasile, 15 apartamente, București, str. Sf. Apostoli 37 7686. Teodoru Hanibal, 4 apartamente, București, cal. Plevnei 1, str. Col. Stoenescu 4, str. Av. Slova 5. 7687. Tudorache Adam, 7 apartamente, București, sos. Giurgiului 47 7688. Teodoru Elvira, 8 apartamente, București, str. Vulturi 55 7689. Teodorescu Ana, 5 apartamente, București, str. Iancu Brezeanu 2 7690. Tastiris Dumitru, 4 apartamente, București, str. Mitrop. V. Costache, 18
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Iași - 24.VIII.1868, Iași), prozator, poet, dramaturg și traducător. Este fiul Sofiei (n. Hermeziu) și al fostului răzeș Dinu Negruț, intrat nu de multă vreme în rândul micii boierimi. Leon și Iacob Negruzzi sunt fiii săi. Înainte de a deprinde slova românească, învață grecește și franțuzește. La 1821, izbucnind mișcarea eteristă, familia se refugiază la moșia Șărăuți din ținutul Hotin (unde N. face primele încercări literare), apoi la Chișinău. Aici, în 1822, după propria-i mărturie, l-ar fi cunoscut pe
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
a acordat Premiul „Gh. Asachi” al Academiei Române pentru volumul de studii și evocări istorice De la Petru Maior la Octavian Goga (1944). Și-a publicat numeroasele contribuții de istorie, istorie culturală sau literară în „Vremea”, „Universul literar”, „Ardealul”, „Viața”, „Jar și slovă”, „Transilvania”, „Credința”, „Progres și cultură”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A editat culegeri de literatură populară și scrierile lui Ion Simionescu, Ilarie Chendi, Ion Gorun, G. Barițiu ș.a. Activitatea de istoric literar a lui N. este îngemănată
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
lui Dumnezeu pentru bunătățile lui decât toți împărații den veac, și pentru dreptățile lui i să arătă semnul crucii lui Dumnezeu făcut pre cer de stele, în vreme de amiază-zi, și strălucea mai vârtos decât soarele, și era scris cu slove letenești, și acele slove să înțelegea așa: «Costandine, cu aceasta vei birui». Și i să întâmplă de-i fu arătată întâi când vru să să bată cu Maxentie împărat. Deacii, deaca muri și să sfârși Maxentie înecat, iar el mărturisi
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
lui decât toți împărații den veac, și pentru dreptățile lui i să arătă semnul crucii lui Dumnezeu făcut pre cer de stele, în vreme de amiază-zi, și strălucea mai vârtos decât soarele, și era scris cu slove letenești, și acele slove să înțelegea așa: «Costandine, cu aceasta vei birui». Și i să întâmplă de-i fu arătată întâi când vru să să bată cu Maxentie împărat. Deacii, deaca muri și să sfârși Maxentie înecat, iar el mărturisi semnul sfintei cruci pretutindinea
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
fu arătată întâi când vru să să bată cu Maxentie împărat. Deacii, deaca muri și să sfârși Maxentie înecat, iar el mărturisi semnul sfintei cruci pretutindinea, și făcu cruce mare și o puse în mijlocul cetății Romei și o scrise cu slove letenești, așa zicând, adecă: «Aceasta au izbăvit cetatea noastră den muncă»”. Nu trebuie exclusă ideea că acest recurs la modelul lui Constantin cel Mare să trimită și la niște năzuințe ale voievozilor români de a afișa legătura între ei și
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Neagoe Basarab domnul Țării Românești în chip de povățuire către fiul său Teodosiu (publ. B.P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, 1865, partea II, 111-116, 122-132; Tractatul lui Neagoe Basarab despre arta militară (publ. B.P. Hasdeu), „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 76-80; Slova nakazatelnâia voevodî valașskogo Ioanna Neagoia k sânu Feodosiiu, îngr. și pref. P.A. Lavrov, Sankt Petersburg, 1904; Învățăturile lui Neagoe-vodă (Basarab) către fiul său Teodosie, îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1910; Învățăturile lui Neagoe Basarab, domnul Țării Românești
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
, periodic apărut la Turnu Severin, lunar, între 14 martie 1936 și 20 februarie 1938. Administratori: N. Oprișan și Demetrie Mihail Dascălu. De la numărul 4-5 revista primește subtitlul „Literar, artistic și informativ”. Rubrici: „Pagina multora”, „Slove pentru prieteni”, „Pe urmele streinilor”. E scrisă aproape în întregime de cei doi directori, care acoperă toate rubricile. Astfel, ambii semnează versuri (alături de ei mai publică poezie Liviu Bratoloveanu, C. Brândușoiu-Costești, Mariana Simionescu). Sub nume propriu sau sub pseudonimul Dane
MIZERABILII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288194_a_289523]
-
cu colaboratorii avem prilejul să stăm de vorbă cu zeci de tineri poeți, muncitori, studenți, elevi și țărani. Astfel am putut privi Însăși rădăcina acestor slăbiciuni. Majoritatea Începătorilor care ne Întind cu timiditate sau cu Îndrăzneală o foaie Înnegrită de slove - n-au citit. Mai mult Încă, ei se arată neplăcut surprinși când li se spune că trebuie să citească. Ei par a considera cultura drept o reminescență burgheză, de care poezia de astăzi se poate lipsi. Am văzut poeți Începători
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cetitoriu), preocupat de idealul „luminării nației”, de „polirea și iscusirea” ei, și, mai ales, de redeșteptarea conștiinței originii ei nobile, autorul se oprește și asupra unor probleme de limbă. Limba, susținea el, ar trebui purificată de cuvinte nelatine, tot așa cum slovele trebuie îndepărtate neîntârziat. A., discipol al lui P. Maior, e un neînduplecat latinist. SCRIERI: Scurtă apendice la Istoria lui Petru Maior carea, prin adevărate mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
lui Artur Gorovei, la rubrica de „Folclor cules”. Din 1927, B. revine, publicând sub pseudonim, la Bârlad, în „Graiul nostru” și, ulterior, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Înmuguriri”, „Poezia”, „Gând și slovă oltenească”, „Domnul de rouă” (unde e cooptată în redacție), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române” ș.a. Cu Poeme pentru adormit durerea (1937), este remarcată de G. Călinescu. Avatarul liric al poetei stă sub semnul inițierilor argheziene, duhul
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
Th. Voicu și G. Diamandy), „Lumea ilustrată”, „Evenimentul literar”, „Carmen Sylva”, „Povestea vorbei”, „Litere-științe-arte” sau „Foaia populară”, iar din 1900, la „Revista modernă”, „Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Universul”, „Universul literar”, „Flacăra”, „Lumea copiilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Licăriri”, „Slove”, „Roma”, „Cuget clar”, „Progresul economic” (a figurat și ca director al acestui periodic gălățean), „Darul vremii”, „Utopia” ș.a. Tânăr, poetul compune versuri fluente, cu înrâuriri lamartiniene și nuanțe de mic răsfăț heinean. Ca la mulți posteminescieni din ultima parte a
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în reportaj în ceea ce privește prezentarea omului nou, ceea ce se petrece în literatură: se schematizează, se sărăcește realitatea atât de bogată. (...) A.E. Baconsky în reportajul Cu slove de foc o prezintă pe fruntașa în muncă Hajdu Jolanda ca pe un fel de automat care nu vorbește despre altceva decât despre întrecerea în care este angajată. Unde o fi întâlnit reporterul asemenea om în viața cea de toate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vremea nouă” (1921-1924, 1927), redactor și director-proprietar (împreună cu Al. Iacobescu) la „Dreptatea” (1925). Stabilit în București, va fi redactor la „Curentul” (1928-1929), „Izbânda” (1934-1935), „Ordinea” (1936-1944, unde a fost și prim-redactor), „Tribuna românească” (1946-1947). A mai colaborat și la „Slove”, „Lectura”, „Rampa”, „Ramuri”. „Frontul Mărășești ilustrat” ș.a. Semnând și A., At, D. A., Dan, D.I.A., D.I. Amian, Nyusu, el a scris mii de articole pe cele mai diferite teme, de la faptul divers la comentarii culturale și artistice. Pentru A., gazetăria
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
din urmă, secretar al Teatrului Național craiovean (1952- 1954). Între 1949 și 1960, B. a condus filiala din Craiova a Uniunii Scriitorilor. În toți acești ani, el desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
subintitulată „Săptămânal de cultură, cooperație și politică plugărească”. Redactori: Ioan Pica și Emanoil Florens. Pornit la drum cu gândul generos al întrajutorării susținătorilor cooperației, după transformarea din 1947, B. f. devine organ de luptă împotriva „agenților reacțiunii”. Rubrica „Duh și slovă”, rezervată materialului cultural, găzduiește articole de popularizare a învățăturii leninist-staliniste. Literatura propriu-zisă e slab reprezentată, fiind utilizate frecvent republicările. G. Lesnea traduce din I. P. Utkin, M. Beniuc din Petöfi, iar Eugen Jebeleanu deplânge moartea lui Mihail Kalinin. Sunt comemorați Vladimir
BRAZDE FAGARASENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285875_a_287204]
-
să fac pasul? Cuvântul? - Nu pot să-l prețuiesc atât de mult! Altfel va trebui să-l tălmăcesc Dacă de spirit eu ascult. Stă scris: La Început a fost Ideea. Dar cântărește bine-ntâiul rând, Ca pana să nu fugă, slove goale așternând. Ideea e, ce-nfăptuiește și creează totul? Ar trebui să scriu: La Început a fost Puterea. Dar iată că scriind sunt Îndemnat Să nu fac nici aici popasul. Din ce adâncuri vine șoapta? M-ajută duhul și-mi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
singurul țiitorul gând, în Crestomație de literatură română veche, îngr. I. C. Chițimia și Stela Toma, III, Cluj-Napoca, 1989; Paisie Velicikovski, Cuvinte despre ascultare, postfața edit., București, 1997; Românii în reînnoirea isihastă, Iași, 1999; Cele mai frumoase rugăciuni ale ortodoxiei pe slovă nouă și grai îndreptat, postfața edit., București, 1999; Axinte Frunză, Un modern la Athos, pref. edit., București, 2001. Repere bibliografice: Edmond-René Labande, Bernadette Leplant, Répertoire international des médiévistes, Poitiers, 1971, 118; Florin Constantiniu, Virgil Cândea, în Encicl. istoriografiei rom., 88
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
II, Chișinău, 1972-1976; I. Kohanovski, Versuri, Chișinău, 1972; S. Mihalkov, Nenea Stiopa, Chișinău, 1974 (în colaborare cu Grigore Vieru); S. Brant, Corabia nebunilor, Chișinău, 1979; Villon, Poezii, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 203-208; A. Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 118-125; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 203; I. Ciocanu, Reîntâlnirea cu Petru Cărare, LA, 1998, 3, 4; A. Moraru, [Petru Cărare], în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 96-108. M.Dg.
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
a lui Meletie Smotrițki, cunoscută la noi și în ediția lui Antim Ivireanul, Snagov, 1697) și românești (Bucoavna de la Alba Iulia, 1699; Bucoavnă pentru învățătură pruncilor, Râmnic, 1749; Bucvar sau Începere de învățătură celor ce vor să învețe carte cu slove slovenești, Iași, 1755; Dimitrie Eustatievici, Gramatica rumănească, 1757; Ienăchiță Văcărescu, Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orănduelelor gramaticii rumănești, Râmnic, 1787). Anul 1779 marchează începutul folosirii alfabetului latin în lucrări românești prin Carte de rogacioni pentru evlavia homului
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
în care litera chirilică („buchea”) a ajuns chiar obiect de satiră pot fi amintite Prefața la Gramatica românească a lui Heliade-Rădulescu (1828), fabula Buchea și litera de Iraclie Porumbescu (1850), schița Cum am învățat românește de C. Negruzzi (1857), satira Slovele chiriliene de D. Bolintineanu (1858), nuvela Budulea Taichii a lui Ioan Slavici (1880), Școala acum 50 de ani de Ion Ghica (1880), Amintiri din copilărie de Ion Creangă (1881) ș.a. O problemă de constant interes pentru istoria literaturii române este
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
cu vinars. Nu c- ar fi pus ceva în gură (cuviosul păstra cu cinste pravila), dar îndemnul la vorbă îi creștea deopotrivă cu veselia celorlalți. în copilărie părintele fusese cioban. Orânduindu-i turmă, câini și asin, baciul la învățat puțintică slovă. De la știința asta i s-a tras călugăria. Prea cinstitul și-aducea bine aminte de nopțile cu tăria încremenită când, dinspre munții profilați în aer, se răsfira un abur străveziu. Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Sa. Pe lumea asta sunt sarcini care se pot îndeplini numai prin moarte. Drumul de la Veracruz până la Córdoba. Ținuturile muntoase acoperite de nori de furtună și fulgerele ce brăzdau cerul când și când. Câmpurile sălbatice pe care creșteau ca niște slove ciudate agave și cactuși. În timp ce înaintam în tăcere alături de japonezi prin aceste câmpuri sălbatice, mă gândeam la Domnul care străbătuse și El un deșert ca acesta și intrase în Ierusalim hotărât să moară. În clipele acelea, Domnul Și-a vestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ce suspină, atingând aripa ruptă a darului refuzat și aruncat cu mânie. Alungă timp și spațiu, vis furat in zori de retină și compromis in real. Cu milă si dor încetinește căderea nopții în haos. Iartă, alungă, sau mângâie cu slova Ta amărăciunea din el, stropindu-l cu apa vie să-i renască Lumina.
Alinare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83237_a_84562]
-
abia culese, flacoane, sticluțe și gavanoase închise la gât cu bășică de porc, pline cu alifii, pomezi și licori. Povestea cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui leac. Părinte Pimen coborî vraciul vorba ține bucata asta de hârtie însemnată cu slove, pune-o la un sfârșit de lumină în fața oglinzii, spală locul unde s-au oglindit slovele și strânge apa scursă. Fierbe în cea apă vârfurile astea de cânepă, bea fiertura de cu seară și ai să ai un somn dulce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]