8,304 matches
-
de excesele unui snobism demonstrativ. A doua trăsătură e exuberanța romantică, formă euforică de a trăi cu capul în nori, sfidînd criteriile succesului. Boemul este opusul carieristului, dînd cu piciorul în mod sistematic la fiecare ocazie care l-ar putea smulge din marasmul sărăciei. Dar sărăcia boemului nu e mizerie, ci penurie suportabilă pînă la un prag. Cînd devine sărăcie lucie, cum s-a întîmplat cu societatea românească începînd cu 1976, boema dispare. A treia trăsătură este neconformismul, dar sursa nu
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
totdeauna a ta. Crăciunul lui ’43. Rosita“), iar pe cealaltă Für Alex, zur Weihnachten ’43, von Deiner Rosita („Pentru Alex, de Crăciunul lui ’43, de la a ta Rosita“). Adio, Heidegger! Din acest paradis, deopotrivă universitar, sportiv și erotic, Dragomir este smuls în septembrie 1943, cînd este chemat în țară pentru mobilizare. În zadar îi eliberează Heidegger la 26 septembrie 1943 o Bescheinigung, o „adeverință“, din care rezultă că „dl. Alexandru Dragomir a avansat semnificativ“ cu disertația sa privind metafizica lui Hegel
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
bea aceleași vrăbii mai târziu sfatul meu e unul singur să nu te aștepți să-ți mulțumească să nu crezi că în felul acesta exiști nici măcar în ochii acestor câini foarte triști Promenadă În fața frizeriei un smoc de păr roșu smuls din capul cuiva mă feresc să-l calc îl evit ca pe-un mic animal încă în viață dar bine dom'le mă-ntreabă un diavol mărunt ăștia nu-l taie? *** pentru ce toate acestea de ce să ne filozofardăm în spatele
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/15171_a_16496]
-
prin urechea acului la apusul veacului. Pierdu văzul și auzul muzical cum e ovăzul la rafalele furtunii mersul lins pe nori tenori și pe cheiuri de canale manuscrisele vasale viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
ele Cariere și glorii, Deși mă mișc printre ei Și ei îmi privesc cuvintele ca pe niște pulovere Ce bine ești îmbrăcată" îmi spun, Ce bine îți vine poemul", Fără să știe că poemele Nu sunt haina mea, Ci scheletul Smuls dureros Și așezat deasupra cărnii Ca o carapace, Cu lecția țestoaselor Care supraviețuiesc astfel Lungi și nefericite secole. Adio Ca și când și-ar fi pierdut frunzele Brațele mele se clatină în vânt ; Încercând să spună ceva Într-o limbă Pe care
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/15472_a_16797]
-
pe care îi purta dimineața pe plaje, net diferențiată de restul feței, bronzată și puțin congestionată, iar nasul, cam ascuțit, i se cojea, pe ici, pe colo. Într-adevăr, nu avea o expresie prea inteligentă. Cristina era tentată să-i smulgă o bucățică de piele de pe nas. Pați a căscat discret, apoi s-a hotărît să spună: - Nu e mare lucru de văzut aici în cimitir. - Da, nu prea e mare lucru de văzut - a admis Cristina întrebîndu-se: "oare ce-o
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
Păi, bine, măi, frumoaso, îmi faci tu mie chestia asta? Ai tu... Se apleacă sub bord și meșterește ceva, în liniște și fără grabă, cu dexteritatea unui om care știe prea bine ce face... - ...alarmă... - și cu un gest scurt smulge ceva de sub volan, apoi zâmbește, cu ochii închiși - silențioasă...? Scoate dintr-un buzunar al jachetei un dispozitiv metalic pe care îl introduce în contact... - Hai să facem o plimbare noi doi... să te duc undeva unde să nu te găsească
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
puternic a fum. Aerul are culoarea mierii. Nu e nici un stop, dar există mai multe treceri pentru pietoni. Parcul e, deocamdată liniștit. Duminica se transformă în talcioc. Sute de oameni vin aici și pun pe-o bucățică de ziar nimicuri smulse din gospodărie, cu speranța că le va dori cineva. Alte sute de oameni ies puhoi din blocurile care străjuiesc părculețul și se plimbă preocupați printre ceilalți, cu ochii mijiți. Talciocul durează pînă pe la orele prînzului, cînd toți se împrăștie pe la
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
pe retina ei aburită apăs pe telecomandă scriu despre roșcovă despre incubatorul în care dorm cinci zaruri care aspiră să devină o certitudine în jurul meu aerul nu mai are cuvinte apăs pe telecomandă vreau să-ți apuc gura s-o smulg din ecran astîmpără-te stai să fiarbă întîi apa și dacă mi se văd jumătățile și bernard pivot mă întreba care e cel mai frumos cuvînt îmi venea să spun miraj dar mi-era rușine că mi se văd jumătățile în
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
glonte nu știi în sîngele cui se va opri sau dacă soarele se face iarăși cuvînt ca la început îți dai seama ce grea devine șoapta și cum ai să poți respira dintr-un văzduh ca un cap de marinar smuls de furtună cu tot cu coșul pieptului ... ? Hai, Reiner! Un milion de motive pentru care nu pot muri acum Nu poți muri tot timpul uneori e chiar deșertăciune moartea în fața tristeții nedefinite stau cîteva dileme ca niște mirese care s-au îmbrăcat
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/15572_a_16897]
-
început era neființa după ce tot timpul s-a scurs Timp atonal erupție în tuburi de orgă sub sigiliu de sunet interzis imersiune inimi pleznesc în ceața toracelui în întunericul animal imagini se scurg încet cu tot raiul de sînge porumb smuls de pe știuleți cangrenați amintirile mele tunel luminos seringă moleculă tratament metafizic pistonul împinge baroc atonal prin cancerul inocenței sevă în oase arse carcere sincopate un mozart bătrîn armonizînd centrii vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
știm c-au murit prin sufocare, cu țăndările unei fraze înfipte-n gât eu dormitam de-a lungul orelor de isntrucție = seara își aduna pe creștet broboadele negre c-un gest istovit de țărancă vădană - mai venea cineva să ne smulgă tresele de pe umăr = pocneau oribil = le azvârlea în canal = holbați rămâneam, dârdâiam, nemaiștiind pe cine jignisem de moarte ei bine acestea sunt Fapte nu biete închipuiri (scorneli lângă sobă, masturbarea memoriei) = chintale de fapte vândute pe șperț pe treptele vagoanelor
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
și înzestrările sale eu mă apăr din răsputeri cu suferințele smintelile și neputințele mele analiștii cunosc asta preferându-i pe bastarzii de geniu și scrierile bastarde În momentu-încleștării pe viață și pe moarte eu nu mai știu: îngerul luminos mă smulge din această lume sau eu - cel obscur - îl smulg pe el din spațiul angelic Uneori - când mijesc zorii - ies în stradă cu un craniu de sfânt în mâini și strada se umple de mireasmă Monstrul Sacru În memoria Tatălui Gherasim
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
suferințele smintelile și neputințele mele analiștii cunosc asta preferându-i pe bastarzii de geniu și scrierile bastarde În momentu-încleștării pe viață și pe moarte eu nu mai știu: îngerul luminos mă smulge din această lume sau eu - cel obscur - îl smulg pe el din spațiul angelic Uneori - când mijesc zorii - ies în stradă cu un craniu de sfânt în mâini și strada se umple de mireasmă Monstrul Sacru În memoria Tatălui Gherasim E prima oară când văd de aproape un fluture
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
scânteietoare, verde, un clavecin sprințar, ascunde, în râsetul artizanal, înflăcărații iezi: cruzi, moi, proteici, zburdând în văi, întunecat, ca-n taină și surdină, nicicând ademeniți să stea pe loc. Convoiul lor mărunt veghează, neintimidat, iar îngerul, un Laokoon abil, se smulge dintre șerpi printr-o sforțare lentă, nevăzută, cu ochi distant, șiret și trup în somnoroasă răsucire. Deși e net și apolinic (un filigran de contraforți), roiuri vorace de țânțari îl pasc ca pe dulceagul hoit. Cu nemiloase guri de orhidee
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
Constantin M. Popa Bacoviană Sunt câteva ceasuri în oraș cu limbile smulse cu limbile spânzurate cu limbile moarte Sunt câteva ceasuri în oraș cu limbile scoase precum câinii din fața noilor covrigării așteptând încoronarea cozii Chiar asta am vrut să spun, iubito. Lunea Ciorilor Între mine și locul meu gol crește insomnia zidurilor
Poezie by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Imaginative/3007_a_4332]
-
am făcut un semn Cu lama cuțitului, pe încheietura mâinii stângi, Am știut un înger care s-a plimbat toată noaptea pe cer, Urma traiectoriei sale a scris: ,, Iubirea e atunci când închizi ochii strâns Și vezi explozia luminii!” Să îți smulgi inima din colții destinului, Să o așezi într-un glob de sticlă, în care ninge Poate că de aici, începe poezia. Călătoria București.Gara de Nord. Urc în tren și le spun: ,,nu, nu dansez pe bani, dar nici pe ritmuri impuse
Poezie by Clara Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3243_a_4568]
-
și să scoată sunete aidoma modelului lor din viața reală. Transformarea reproducerilor în obiectele reproduse dă naștere la situații complet absurde și declanșează dialoguri perfect inteligibile la nivelul expresiei, dar ilogice în privința conținutului. ,Se repezi la șifonier, aproape că-i smulse ușa, își decoji de pe ea zdrențele cămășii de noapte, pe care le aruncă înăuntru odată cu chiloțașii cu tetragrame și își trase repede pe ea halatul de casă, cu trandafiri naturali, dar fără țepi (reușise mama ei să-l găsească, după
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
demonstrat clinic faptul că indivizii bogați devin subit înțelepți. Unii tac grăitor, mulți scriu despre vise, sau vin în televizor, fac spirale, alții mi-au mărturisit că românii nu vor să muncească, și alte lucruri profunde pînă la rădăcina căpșunilor smulse de românii care nu vor să muncească. Fac grevă la metrou. Ieșim astfel la suprafață, lumea a devenit extrem de obositoare, mai e și efectul de seră. Vorba lui Gide: ,Privighetoarea oarbă nu cîntă de părere de rău, ci de fericire
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
a scrisului vecină cu rugăciunea, deoarece nu orice scris e mântuitor, ci doar acela demn de o fiică a Nordului: ,când sloiuri/ deschid o silabă de argint/ jertfindu-se timpului/ aș scrie o carte/ cerneala ei albă/ pieirii m-ar smulge" (), asimilabil frigului metafizic ,fără de iarnă", nopții ,fără urmă de stea", porții ,fără urmă de casă" și poemului fără cuvinte, menționate în acea profesiune de credință care este Semnul tăcerii (p. 53). Poezia Marianei Filimon demonstrează cât de adânc poate mișca
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
alterat umoarea, de a se fi ,înăcrit" ca efect al surghiunului (se mai întîmplă!), dl Ilie Constantin face dovada unei deschideri senine către confrați, de-o marcată generozitate în recepția lor explicitată. Valoarea, acolo unde socotește a o întîlni, îi smulge elogii nedrămuite. Șerban Foarță ,intră într-o fantastică rezonanță cu cuvintele, participă intim la jocuri de viziuni și de semnificații conținute de ele. Este un prodigios Proteu luînd forme multiple, de peisaj, ființă vie, obiecte ale civilizației și vieții de
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
din Munții Orăștiei... Da, domnule, asta ne trebuia: o armată de microbiști profesioniști, și altfel s-ar țese pânza... Simt că vecinul începe să devină un element periculos, drept care îi propun să renunțe o vreme la televizor... Deși, a-l smulge pe prietenul Haralampy din fața televizorului este egal cu înfăptuirea unei crime abominabile, sărăcind familiile noastre și chiar societatea, de unul dintre cei mai interesanți psihosociologi de după decembrie 1989. Îl menajăm care cum putem, fiindcă doar el e în stare să
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
scontat de eminențele cenușii ale sitemului? Disecând ne putem elibera și reorienta. Nici în periaoda interbelică politica nu mergea de mână cu morala, dar discursul parlamentar, rostit de oameni talentați, cultural bine formați, putea să încânte până acolo încât să smulgă și aplauzele opoziției. Nu mă pot abține să nu exemplific. în 1935, fizicianul D. Hurmuzescu, senator liberal, venea în senat cu un discurs-răspuns la Mesajul Curții Regale asupra extinderii radiofoniei la noi și covârșitoarea ei importanță culturală în consolidarea statului
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
ceea ce a dovedit că mecanicul n-a avut sânge rece) și s-a oprit lângă vagoanele noastre cu lemne, încărcate toate, cărora le-a transmis focul ce-l mistuia. Au rezultat pagube considerabile și bunul nostru domn Peter și-a smuls părul. La fel a făcut și... sentinela care, deși înarmată, ne-a lăsat, pe mine și pe Valentine, venite să constatăm pagubele târziu după amiază, comunicându-ne că ,mulți generali germani" fuseseră acolo de dimineață. Accidentul s-a petrecut către
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
mult un pretext, ,verificările" însemnând cu totul altceva: o diabolică metodă de autodenunțare, o cursă întinsă cu perfidie, destinată să te culpabilizeze, șantajeze și lege de mâini, după ce - prin exploatarea fără scrupule a bunei credințe și sincerității - ți-au fost smulse secretele cele mai intime, oferind partidului argumente furnizate de tine împotriva ta însuți. Un fenomen tipic de spovedanie-pocăință, demn de cele mai întunecate și revelatorii pagini ale romanelor lui Dostoievski. La început ,verificările" de partid au fost publice, în cadrul organizațiilor
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]