1,987 matches
-
idee ar fi fost lansată prin anii '60-'70, n-ar fi surprins pe nimeni, pentru că pe atunci o mulțime de țări din Asia și Africa se declarau socialiste sau pretindeau că se îndreaptă spre socialism. Or, socialismul, ca sistem social-politic, a fost compromis de caricatura sa comunistă, așa cum s-a manifestat ea în Uniunea Sovietică, China, țările din Estul Europei, nemaivorbind de cele africane, dintre care multe nu depășiseră faza tribală. A declara, acum, că vrei să faci dintr-o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
drept, se datorează mai mult acestei intenții anacronice decât poftelor lui dictatoriale care, în America Latină așa cum spuneam nu prea mai miră pe nimeni. Lecția pe care Venezuela o dă lumii are două capitole. Întâi, niciun popor nu acceptă un experiment social-politic eșuat în alte părți ale lumii și care a adus atâtea pierderi umane și materiale popoarelor care au fost obligate să-l suporte. Apoi, până și cei mai simpatizați și merituoși lideri trebuie să știe unde să se oprească, să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rămâne cu predilecție o investigație teoretică, aplicarea acesteia materializându-se în diferitele moduri de organizare a sistemului de învățământ, precum și în didactica disciplinelor de specialitate. ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ÎN LUMEA GRECO-ROMANĂ Înflorirea vechilor civilizații a fost posibilă datorită prefacerilor economice, social-politice, culturale, dar și datorită instituțiilor de educație a căror organizare a însemnat acum mai bine de două milenii în urmă o necesitate obiectivă. Vechiul Egipt, Mesopotamia, India și China, primele civilizații înfloritoare ale Orientului antic, au dezvoltat veritabile cunoștințe de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ale acelor timpuri. EDUCAȚIA RELIGIOASĂ MEDIEVALĂ Zămislit în primul secol al e. n., creștinismul, prin intermediul vieții lui Iisus, viață relatată în Evanghelii, devine religia oficială în Imperiul Roman înainte de a se structura statul și societatea medievală și de a deveni sistemul social-politic dominant în plan european. Începând cu anul 313, când Constantin cel Mare instituționalizează creștinismul ca religie oficială în stat, lumea romană intră într-un proces lent de decădere și declin pe toate palierele vieții sociale. Imperiul începe să se destrame
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Aaron, Ion Molnar Piuariu, toți acești cărturari români înțelegând că formarea conștiinței naționale a poporului nu se poate face decât prin educație și cultură autentică. PRIMELE TEORII PEDAGOGICE SISTEMATICE - FONDAREA ȘTIINȚEI PEDAGOGICE Dinamica și amplificarea tot mai rapidă a fenomenelor social-politice de la sfârșitul secolului XVIII și începutul celui următor a impus noi cerințe social-economice și, prin urmare, noi transformări în sistemul de învățământ și educație. Sistemul de învățământ urma să se instituie într-un palier social tot mai obligat în asigurarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care s-a pornit va deveni astfel un adevăr și se va constitui pentru acțiunile viitoare într-un instrument eficient de rezolvare a problemelor. Concepția sa pedagogică decurge în mod direct din opțiunea sa filosofică, dar și din orientarea sa social-politică pe care a nutrit-o de-a lungul vieții. Dewey era convins că schimbările democratice care s-au produs în societatea americană, cât și marile progrese înregistrate de știința modernă vor determina cu certitudine modificări semnificative și în domeniul educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogică pot fi incluși în panteonul pedagogiei naționale. Merită să-i amintim în acest sens, prin contribuția lor la dezvoltarea învățământului și culturii pe Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Grigorie Obradovici. Paul Iorgovici (1760-1808) a fost adept al mișcării social-politice franceze specifice ,,epocii luminilor.” Alături de Ioan Piuariu-Molnar a fost fondatorul unui ziar în limba română, în 1794, în care erau propagate, după aprecierea cercurilor oficiale vieneze, ,,periculoasele idei de libertate ale francezilor” Cărturarul Iorgovici este cunoscut în special prin propunerile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să se poată opune instituțional puterii papale. Reforma a început în secolul al XV-lea, ca o reacție împotriva autorității papei, fără a urmări crearea unei noi biserici, ci numai reformarea celei vechi, dar a căpătat ulterior mai mult caracter social-politic, încît prin protestantism tre-buie să se înțeleagă mai mult decît o ruptură religioasă. Promotorii acestei mișcări au fost de origini diferite: cehă (Jan Hus), germană (Martin Luther, Thomas Müntzer), elvețiană (Ulrich Zwingli și Jean Calvin). Ideile reformate au cuprins mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
socotită vizionarism ori simplă naivitate, forță morală sau crasă imprudență (p. 173). Din punctul de vedere al lui Dumitru Solomon, rămân deschise o serie de întrebări privitoare la comportamentul celui care a încercat să împace vocația abstracțiunii cu ambiția organizării social-politice : a greșit Platon că n-a insistat, până la capăt, cu orice risc, în realizarea „marelui său plan politic” ? Sau a greșit când l-a imaginat ? A fost mai laș ori mai îndrăzneț decât epoca ? Divinul Platon n-a fost oare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Am fost uimit de numărul mare de tuneluri prin care am trecut, în zonele muntoase sau chiar numai deluroase. Mi-am pus întrebarea, de ce noi am rămas la nivelul primei jumătăți a secolului trecut? De ce din 1991, când în spectrul social-politic al țării au apărut minerii, cu problemele lor generate de închiderea minelor, acei "înțelepți din fruntea țării" nu au decis începerea forării munților în scopuri utile și au preferat să plătească ortacilor ani de zile salarii pentru a sta liniștiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
figuri de savanți (geologi, geografi români și străini, biologi, fizicieni meteorologiă, precum Gr. Cobălcescu, I. Simionescu, M. David, C. Brătescu, Emm. de Martonne, Emil Racoviță și Șt. Hepites. Printre lucrările valoroase de amploare și de mare interes geografic, istoric ori social-politic merită să fie menționate „Județul Vaslui”, apărut în Editura Academiei R. S .România (1973), în cadrul colecției „Județele patriei” și „Dicționarul geografic al județului Vaslui”, Editura Univ. „Al. I. Cuza” din Iași (1988ă. Prin numeroasele lucrări publicate sau comunicate, timp de peste
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
democratic sunt mai multe, însă iau în discuție aici, plecând de la contextul politic actual, doar problema actorului principal căruia orice referendum i se deschide spre arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
democratic sunt mai multe, însă iau în discuție aici, plecând de la contextul politic actual, doar problema actorului principal căruia orice referendum i se deschide spre arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este Lector doctor la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, Facultatea de Științe Politice și Administrative, având ca principale domenii de interes: cercetarea calitativă în științele sociale și politice; studii de gen (gender studies); modernitatea politică modele de schimbare și modernizare social-politică. Este doctor în științe politice al Universității "Al. I. Cuza" Iași, cu tema Modele de legitimare a puterii în modernitatea politică românească. În intervalul 2010-2013, a derulat un program de cercetare postdoctorală, în cadrul Universității "Al. I. Cuza" și un stagiu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
408/2002. A coordonat, alături de specialiști în domeniu, editarea/reeditarea operei lui Petre Andrei, demers pentru care a fost distins, împreună cu Petru P. Andrei, cu Premiul "Ion Petrovici" al Academiei Române (1999). A coordonat (împreună cu Daniel Șandru), volumul critic intitulat Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (2012). De asemenea, a coordonat editarea și tipărirea, în ediție bilingvă (română-engleză), a Operelor complete ale savantului Petre Andrei (2009, 2010), precum și volumul Petre Andrei. Opere filosofice (2011). Dintre volumele de autor publicate, menționăm România
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aceeași editură, a coordonat Mass-media și democrația în România postcomunistă ediția I (2011), ediția a II-a (2013) și Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011, împreună cu Sorin Bocancea), Sinteze de știință politică (2012, împreună cu Cristian Bocancea). A publicat volumul Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (2012, împreună cu Doru Tompea). A contribuit la mai multe volume colective și a semnat numeroase studii și articole științifice pe teme de teorie și știință politică. A debutat publicistic în 1998, ca redactor-șef al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/03/13/ dumnezeu -constitutie-stat-laic-revizuire-sinodul-moldovei/. Accesat 20.04.2013. 4 Aceasta cu atât mai mult cu cât ambii mi-au fost (excelenți) profesori în perioada în care am urmat cursurile Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. 5 Cf. Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor, "Comunicat de presă privind rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011", 24 august 2012, http://www. insse.ro/. Accesat 20.04
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
gust. Ceea ce pune în valoare un text adevărat, înainte de orice, este armonia ideilor, este simțul limbii, atunci substanța iese dintre rânduri și cuvinte. Altfel, cu toții sorbim cafeaua de dimineață. 4 Dacă în lumea noastră ar exista cu adevărat un ideal social-politic acela ar trebui să fie indubitabil cel cu privire la dispariția dictaturii dar și a partidelor politice. Unde-i nonsensul? Dictatura este prin definiție feroce și inumană, de unde locul ei a fost inițial și necesar luat de grupuri asociate teoretic cu principii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dictaturii comuniste orice copil de la țară putea să facă liceul și o facultate cum a fost și cazul meu. Nici măcar trei la sută dintre cei născuți la sat nu mai pot visa astăzi să termine o facultate. Traversăm o perioadă social-politică nefastă și nu știu când se vor îndrepta lucrurile. În ce privește influența curentele culturale, singura grupare care m-a influențat a fost cea a mișcării echinoxiste, caracterizată prin echilibru, spirit critic, rigoare și respect față de marile tradiții ale culturii noastre naționale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se spune în mod curent, îl realiza în întregime, iar cititorii credeau că totul era făcut și condus de infatigabilul academician G. Călinescu. Ion Caraion avea o fire ușor inflamabilă, mai ales în contact cu aplicarea ideilor noi de libertate social-politică și de cultură liberă, în care exista și o mare doză de speranță a întregii omeniri. Nu a fost ușor pentru mine să-l suport, adeseori căutând să mă convingă că absolut totul trebuia schimbat pe plan social-politic și că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de libertate social-politică și de cultură liberă, în care exista și o mare doză de speranță a întregii omeniri. Nu a fost ușor pentru mine să-l suport, adeseori căutând să mă convingă că absolut totul trebuia schimbat pe plan social-politic și că trebuia să ne întoarcem și să rămânem în Europa, aruncând la coș ideile colectiviste ce ne veneau din ce în ce mai insistent din Țara Sovietelor. Era inutil acest discurs aproape zilnic al poetului, pentru că și eu gândeam la fel. Caraion, în afara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bucovinene, deportări, destinul unor oameni, despre viața culturală și bisericească. Puțin înainte de destrămarea U.R.S.S., publicația devine organ al Consiliului regional de deputați ai poporului, cu o apariție de două ori pe săptămână. * Vedere din Pojorâta Bucovina * Zorile Bucovinei, ziar social-politic, economic și cultural, apare de la 15 februarie 1941 și ajunge la 6 martie 2004, la nr. 418 (129.479), miercurea și sâmbăta în limba română, redactor șef Nicolae Toma. Tematica ziarului este compartimentată pe teme diverse: viața de stat, știință
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
echivoc Rusiei sovietice și Pactului de la Varșovia alianța dură militară a țărilor comuniste din care și noi, mai bine zis „el” făcea parte! - invadarea Cehoslovaciei lui Dubček, el Însuși vechi comunist și „tovarăș de idei”, dar care Îndrăznise câteva reforme social-politice care, În ochii lui Brejnev și ai militarilor săi, păreau a merge „prea departe!”. L-am aplaudat și sunt convins că dacă În acele zile și săptămâni s-ar fi organizat alegeri libere - „libere” cât puteau fi ele Într-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
analiza finală a sagacelui Ion Negoițescu, care se Îndoiește că „Înnoirile” pe care Breban le aduce prozei românești sunt autentice, reale, valoroase! Și care, implicit, se Îndoiește că textele mele, ample, ar putea constitui o „operă”!Ă Apoi, după „ruptura social-politică”, regăsindu-mă din nou În poziția adolescentului aproape anonim și aproape marginal social, au izbucnit marile teme obsesive, cum le numesc eu, În cele patru romane pe care le-am publicat În acest timp „mizerabil, confuz și splendid, uluitor de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
factură aparte a românilor, Înfrățiți cu natura („codrul, frate cu românul“)... Cert e Însă că această zonă s-a aflat timp de secole la o margine a Europei și a cunoscut o viață istorică „diminuată“. O ipoteză interesantă privește rolul social-politic al slavilor. Cuceritorii slavi ar fi alcătuit clasa conducătoare. Termenul „boier“ este Într-adevăr de origine slavă (preluat de slavi de la bulgari). S-ar explica astfel și dublul sens al cuvântului „rumân“: român, dar și țăran dependent. Aceasta ar fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]