3,508 matches
-
Atunci când vorbim despre identitatea culturală a unei persoane, ne referim la identitatea sa globală, care este o constelație de identificări specifice cu tot atâtea instanțe distincte”; el citează cazul unui „francez parizian din clasa mijlocie-superioară”, ale cărui identități „etnice” și socio-economică sunt incluse Într-o identitate „non-antagonică”, și pe cel al unui „canadian francez”, adică al unui „francofon”, ale cărui identități etnice, două la număr ă una care ține de Canada și alta care ține de Québecă se inserează Într-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teoria sectoarelor culturale a lui Hall (ibidem, p. 137 și urm.). În sfârșit, unii consideră că identitatea individuală globală este o „identitate socială” (Mucchielli, 1986, p. 75), alcătuită din trăsături biogenetice (sex, vârstă, filiație etc.), administrative (stare civilă, nume etc.), socio-economice (profesie, venituri etc.) și culturale. Alain Caillé (citat de Dortier, 1998, p. 52) propune „patru mari zone concentrice” care se suprapun unele altora, de la cea mai mare (umanitatea) la cea mai mică (individul): individul În sine, rețelele de sociabilitate primară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
practice care sunt reprezentările, dar și anumite variabile de situație sau dimensiuni afective. Activitatea mentală de atribuire răspunde necesității de a ajunge la un control, o stabilitate și coerență a interpretării lumii și fenomenelor din jur. Ea favorizează astfel inserția socio-economică a actorilor sociali și se dezvoltă Într-un context de dezechilibru Între reprezentările obișnuite ale subiectului (colectiv sau individual) și perceperea unor evenimente nefericite, dezagreabile, stranii, rare sau neașteptate. Implică, de asemenea, o formare socială, prin Învățarea anumitor norme, cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsurarea acestei așteptări a priori care se bazează pe factori interni. Convingerea că poate controla cursul evenimentelor și anumite performanțe În diferite situații de competiție și conflict se corelează, la un subiect dat, cu diverși alți factori (personalitate, vârstă, apartenență socio-economică) (Dubois, 1987). Despre câteva efecte și distorsiuni intergrup și culturale Ca urmare a acestor tipuri de raționament, se constată adesea o serie de distorsiuni sistematice. Atribuirea comportamentului unui individ unor cauze interne (personale) sau externe duce În asemenea cazuri la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
distincție Între cele două registre? Apoi, problema drepturilor și/sau Îndatoririlor cetățeanului: cum să definim rolurile acestuia? Prin intermediul drepturilor, sau al Îndatoririlor sale? Cea de-a treia direcție: tensiunea egalitate ă libertate. Nu cumva egalitatea formală servește la disimularea inegalităților socio-economice? Al patrulea tip de investigare, antinomia dintre public și privat: care dintre libertăți este fundamentală, cea de a-ți urmări obiectivele private, sau cea de a participa la deciziile publice? Cea de-a cincea abordare, opoziția dintre democrația directă și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a limbajului sau a comensurabilității, „semantica lumilor posibile” făcând apel la variantele deontică, epistemică sau temporală. Totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-se pe elemente de procedură, Curtea supremă a reușit până acum să evite să se pronunțe În legătură cu suprimarea tratamentelor preferențiale În instituțiile de Învățământ superior. Apoi, se intenționează crearea de class-based affirmative actions 1, care s-ar baza pe parametri socio-economici. Or, o asemenea măsură ar continua să Îi avantajeze pe majoritatea membrilor minorităților deja favorizate În trecut. În sfârșit, autoritățile educative sau puterile publice au creat mecanisme de substituție destinate să Înlocuiască vechile discriminări pozitive, astfel Încât cotele au reînceput să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu atinseseră toate același grad de dezvoltare. „Rasele inferioare” puteau progresa doar dacă Învățau de la albi și Își dădeau silința să-și depășească Întârzierea evolutivă, care părea evidentă. Tipul de explicație care justifica științific colonialismul putea să justifice și inegalitățile socio-economice, de vreme ce se credea că soarta claselor defavorizate avea să se amelioreze dacă acestea se puneau În serviciul claselor dominante. Darwinismul social dădea acestor considerații necesara poleială științifică. În secolul XX, derivele totalitare, dezastrele celor două războaie mondiale, dezechilibrele persistente În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu vorbim cu toții de „precarizare”, de „descalificare” și de „dezafiliere”? Cum se poate Însă combate un asemenea flagel? Ce procedee trebuie adoptate? Și, În centrul acestor preocupări: problematica integrării și a legăturii sociale. Repere care se șterg Criza laicității, dificultățile socio-economice și incapacitatea metodelor de reglementare tradiționale nu pot să nu ne Îngrijoreze. În fața escaladării tensiunilor și a ceea ce unii nu ezită să numească „intifada periferiilor”, crearea unor dispozitive de prevenire se dovedește o chestiune delicată: factorii responsabili cu organizarea strâmbă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unde tragedia din ultimii ani Își găsește originile În comportamente și atitudini semnalate, În zadar, de decenii Întregi (Veenhoven și Ewing, coordonatori, 1976, tom 4, pp. 95-133). În general, aceste practici nu survin decât În circumstanțe, atât culturale, cât și socio-economice, specifice dezvoltării xenofobiei. În plan politic, astfel de comportamente apar de cele mai multe ori fie sub regimuri totalitare, fie sub regimuri slabe sau În descompunere. Exemplele de care dispunem sunt extrem de numeroase și Împânzesc istoria relațiilor internaționale, dar mai ales pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bazată pe metisaj. Dimpotrivă, societățile create prin colonizare În cele două Americi perpetuează adesea și astăzi distincții care nu mai există oficial. Astfel, În Brazilia, unde au avut loc toate amestecurile posibile, culoarea pielii rămâne un indice statistic al nivelului socio-economic al populației. La fel, În Statele Unite, ierarhia culorilor o reflectă pe cea a veniturilor, situate Între cei doi poli: superior (pentru albi) și inferior (pentru negri), cu metișii plasați Între cele două categorii. În societățile puternic ierarhizate, statutul acestora din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
incivilitatea și a Înțelege deriva actuală a acestui cuvânt, trebuie să ne asumăm trei sarcini prealabile: ă să nu amestecăm Între ele toate formele de violență (Lorrain, 1999, p. 23); ă să plasăm fenomenele observate În contextul general al dereglărilor socio-economice; ă să clarificăm nelămuririle legate de utilizarea termenului. Intuim pericolele pe care le prezintă punerea pe același plan a mai multor tipuri de violență, cu riscul de a suscita un sentiment difuz de nesiguranță și de impunitate (În caz de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
generale ale țării În cauză de valorile sale politice și morale” (Wieviorka, 1998a, p. 238). Oare la fel stau lucrurile și În cazul Statelor Unite? Se pare că nu. Instituționalizarea multiculturalismului urmează În această țară două logici distincte, una de natură socio-economică, iar cealaltă de natură identitară. Politica de acțiune afirmativă, pe care unii o situează prea adesea strict pe tărâmul recunoașterii culturale, se subsumează de fapt unor preocupări legate de egalitatea socială. Discriminarea pozitivă este menită să restaureze egalitatea și ține
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceasta. De fapt, cel mai adesea este vorba de dobândirea unei mai bune vizibilități sociale și de accesul mai echitabil la spațiul public. Vom examina ceva mai jos problemele teoretice ridicate de revendicarea recunoașterii. Cele două tipuri de logică, cea socio-economică și cea culturală, deși Întrețin legături incontestabile, sunt distincte, pe de o parte din punct de vedere istoric, iar pe de alta pentru că protagoniștii lor nu sunt neapărat aceiași. Ceea ce Îi permite lui Wieviorka să vorbească despre un „multiculturalism fărâmițat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca valoare fundamentală. Principiul discriminatoriu al geneticismului social ar putea fi rezumat prin formula: „La așa gene, așa destin social”. În această respingătoare utopie care ia naștere sub ochii noștri, este clar că esențializarea funcționează și constituie baza eventualelor selecții socio-economice, care anulează Însuși principiul egalității șanselor. Orientarea geneticistă a modurilor de selecție socială ascunde un model normativ de societate: cel În care armonia globală ar fi asigurată de adaptarea forțată a practicilor individuale, În special În domeniul profesional, la caracteristicile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socială" La prima vedere și fără a ne Îndepărta prea mult de discursurile academice, poate fi considerat reprezentare socială (RS) orice sistem de cunoștințe, credințe și atitudini care emană de la agenți colectivi și care identifică, justifică, descrie sau generează practici socio-economice, culturale, religioase sau politice specifice. ν Indivizii sunt influențați de RS și le imprimă la rândul lor, În mod mai mult sau mai puțin pașnic, evoluții, prin adoptarea unei strategii minoritare, În asociere cu câțiva tovarăși de drum mai puțin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a caracteristicilor altor grupuri (Tajfel, 1984; Bourhis și Leyens, coordonatori, 1999). Studiile privind raportarea la comunitățile naționale sau etnice confirmă acest punct de vedere, chiar dacă stereotipurile se pot referi la orice individ, oricare ar fi caracteristicile sale de apartenență sexuală, socio-economică, religioasă sau fizică. Ne-am obișnuit să vorbim despre „mentalitatea” englezilor, despre „caracterul” germanilor sau americanilor, ca și cum ar fi vorba despre grupuri omogene. Ceea ce i-a tulburat cel mai mult pe primii cercetători (cf. Avigdor, 1953) a fost existența unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
e) stilul comunicativ; f) autopercepția și percepția celuilalt; g) emoția; h) trăsături individuale de personalitate (extrovertit /introvertit, dominare /subordonare, machiavelism, atitudinea față de actul de comunicare, dependență/independență contextuală); i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de activitate comunicativă (formulele de adresare, formularea de întrebări, ranforsările, reflectarea, autodezvăluirea, susținerea comunicativă a celuilalt, comunicarea conflictuală, exprimarea aluzivă, eufemismele, ironia, jocurile de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceste procese au implicat o serie de costuri pe care populația a trebuit să le plătească și toate acestea un prejudiciat imaginea publică a respectivelor instituții. Rămânând tot la nivel macrosocial trebuie să amintim efectul pe care gradul de dezvoltare socio-economică îl are asupra încrederii în biserică. Inglehart (1997) arată că oamenii care trăiesc în societăți sărace pun mare accent pe autoritate, în timp ce prosperitatea și securitatea economică duc la accentuarea autonomiei individuale si la scăderea respectului fătă de autoritate. Autorul vorbește
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în biserică în România post-comunistă să fie rezultatul unei combinații de factori de ordin individual, cum ar fi credința religioasă crescută, orientarea ideologică, insatisfacția față de funcționarea celorlalte instituții ale statului și educația redusă, și de ordin macrosocial, de tipul dezvoltarea socio-economică mai scăzută asociată cu o perioadă de vulnerabilitate economică ridicată. Pentru a testa această ipoteză voi folosi date de tip cantitativ, comparative la nivel european, care permit atât evaluare factorilor de ordin individual, cât și a celor de tip macrosocial
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
neexistând până în 1944, când a fost descoperită streptomicina [2]. În ultima decadă s-a înregistrat o recrudescență a tuberculozei care a determinat o îngrijorare semnificativă a sănătății publice. Necomplianța la terapia medicamentoasă printre populațiile cu risc particular, pacienții din straturile socio-economice joase și drogații a dat naștere la un microorganism mai virulent, rezistent la multiple droguri. Populația crescută de pacienții imunocompromiși, fie prin SIDA sau prin medicația posttransplant, a mărit fondul de persoane înalt susceptibile [3]. Multe autorități anticipează o întoarcere
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
După operație bolnavul tuberculos se reîntoarce la ftiziolog pentru tratament de consolidare și dispensarizare. Aplicarea acestei reguli a dat rezultate bune, cu scăderea mortalității și morbidității aferente actului chirurgical. Am amintit acest exemplu deoarece situația epidemiologică a tuberculozei și realitățile socio-economice sunt asemănătoare cu cele din România. Un alt aspect nou întâlnit în tratamentul complex al tuberculozei este creșterea numărului cazurilor cu bacili Koch atipici: ovis, bovis, avis, Kansasi etc. care dau forme atipice de boală, mai greu de recunoscut și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
2-3 tratamente, și datorită creșterii proporției cazurilor cu bacili atipici, bolnavii a căror singură soluție terapeutică este chirurgia vor deveni din ce în ce mai numeroși. 2. În țara noastră incidența tuberculozei este în continuă creștere atât datorită complianței scăzute a pacienților, a statusului socio-economic din ce în ce mai scăzut al populației, a unui tratament tuberculostatic inadecvat având ca și consecință o creștere a numărului de pacienți polichimiorezistenți, lipsa rețelei de cabinete teritoriale de depistare și monitorizare a tuberculozei, precum și desființarea sanatoriilor după 1989 din România. 3. Există
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
să fie prima sarcină sau o sarcină după o lungă perioadă de timp. Sau o sarcină prețioasă pentru pacientă. Aceasta conduce la foarte multă excitație emoțională și anticipare. Ar putea fi cazul unei femei care muncește, care din cauza statutului său socio-economic nu-și poate lua suficientă odihnă și din această cauză trebuie să facă eforturi enorme, în munca fizică sau intelectuală. Ar putea fi folositor pentru mamele care se pregătesc pentru examene. Urmări de la efort intelectual. Ar putea fi, de asemenea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
elita partidului s-a compromis. Clivajul religioși/laici ni se pare interesant pentru a măsura impactul presupusului "dezgheț" al clivajelor generate de cei patruzeci de ani ai sistemului de tip sovietic. Acesta nu avea doar vocația de a modifica raporturile socio-economice, de a reprima "clasa posedantă" sau "burghezia", ci și de a lupta contra influenței Bisericii Catolice. Căile și mijloacele acestor două obiective erau diferite și rezultatele au fost fără îndoială la fel. Dar trebuie să constatăm că în ciuda tuturor eforturilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]