4,160 matches
-
Eric Schmitt, "Rumsfeld Says He May Drop New Office of Influence", New York Times, 25 februarie 2002, p. 13. 47. Deibel și Roberts, Culture and Information, p. 51. 48. Leonard, Public Diplomacy, capitolul 3. 49. M. Kohut, "The Role of American Soft Power in the Democratization of Czechoslovakia", lucrare nepublicată, Kennedy School of Government, aprilie 2003. 50. Gates citat în Daniel C. Thomas, The Helsinki Effect: International Norms, Human Rights, and the Demise of Communism, Princeton: Princeton University Press, 2001, p. 257
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
lui Andrei i-a spus că fiecare din grupul lui va trebui să înceapă să lucreze împreună pentru a fi mai ușor de a dezvolta acest nou proiect. Andrei a fost solicitat să facă o prezentare a grupului său despre softul pe care el l-a creat, dar în ziua prezentării el a sunat și le-a spus că este bolnav, ca să nu trebuiască să facă față la așa ceva. Andrei s-a gândit că ar fi trebuit să-și schimbe locul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Politics and Foreign Policy", în T. Inoguchi și P. Jain (coord.) Japanese Foreign Policy Today: A Reader, Palgrave, Basingstoke, pp. 3-17. Alderson, K. (2001) "Making Sense of State Socialization", Review of International Studies 27, 415-435. Anderson, J.J. (1997) "Hard Interests, Soft Power, and Germany's Changing Role in Europe", în P.J. Katzenstein (coord.) Tamed Power: Germany in Europe, Cornell University Press, Ithaca, NY, pp. 80-107. Anderson, J.J. (1999) German Unification and the Union of Europe: The Domestic Politics of Integration Policy
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1988a) are în atenție și alte structuri importante din care derivă puterea în sistemul internațional, cum ar fi, de pildă, sectorul militar, transnațio-nalizarea producției și mai ales controlul asupra cunoașterii și tehnologiei. De asemenea, conceptul lui Joseph Nye de "putere soft" (Nye 1990: 166-8) atrage atenția asupra resurselor mai subtile, în privința cărora SUA domină, cum ar fi caracterul, favorabil ei, al regulilor, în cadrul regimurilor, și atracția culturală și/sau ideologică. Considerată sub acest aspect, s-ar putea ca Statele Unite să nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
39-61. Niebuhr, Reinhold (1941) The Nature and Destiny of Man: A Christian Interpretation, Volume I: Human Nature, New York, C. Scribner & Sons. North, Douglass C. (1990) Institutions, Institutional Change, and Economic Performance, Cambridge: Cambridge University Press. Nye, Jr., Joseph S. (1990) 'Soft Power', Foreign Policy 80 (Fall), pp. 153-171. -(1988) 'Neorealism and Neoliberalism', World Politics, 40, 2, pp. 235-51. O'Connor, James (1970) 'The Meaning of Economic Imperialism', in Robert I. Rhodes (ed.) Imperialism and Underdevelopment: A Reader, New York: Monthly Review Press
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o înțelegere, rămân valabile pragurile planului precedent de buget multianual. Nu este însă foarte clar dacă Tratatul de la Lisabona va lăsa neschimbată procedura de luare a deciziei bugetare. Cu toate că noile prevederi instituționalizează larg regulile și procedurile existente, trecerea de la legea „soft” la cea „hard” poate influența stimulentele factorilor implicați. Sub Tratatul de la Lisabona, obligativitatea perspectivei financiare, ca și aranjamentele dintre PE și Consiliul UE pentru procedura anuală nu se vor mai baza pe motivația politică de a coopera ci pe forța
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
ca bază În formularea altor Întrebări. Modulul I Comportamente și relații publice Tema 1 Societate și cultură. Cultura organizațională. Comportamentele față de organizație Deschidem acest curs cu problematica legată de cultură, nu În mod Întâmplător. Așa cum se spune adesea, „cultura reprezintă softul gândirii”<footnote Drummond Helga, Introduction to Organizational Behaviour, New York, Oxford University Press, 2000, p. 230. footnote>, adică „programarea colectivă a minții, care diferențiază pe membrii unui grup sau categorie de oameni de alții”.<footnote Hofstede G., Culture in Organization, London
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
interacțiune și negociere socială.<footnote O prezentare mai pe larg se găsește În Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, București, Editura Economică, 2004, cap. 3. footnote> Față de cultură, În ansamblul său, cultura organizației este o particularizare adecvată unui tip de activitate, constituind softul managementului, al comportamentelor În organizații. Prin cultură, o comunitate umană reușește să problematizeze contextul său de viață, adică să genereze conștiința unor necesități de schimbare, să pună În lumină insatisfacția față de starea de fapt, ca punct de plecare pentru căutarea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de lupta pentru supremație pe plan economic. Modelul celor „7S”, elaborat de Pascale Richard T (1938-) și McKinsey, a pus În evidență fundamentarea valorică a culturii Întreprinderii. Modelul prezintă factorii „duri” ca fiind dați de strategie, structură, sistem și factorii „soft” (blânzi): stil, valori Împărtășite - sharea values, skill, staff.<footnote A se vedea și Pascale R., Afhos A.G., Art of Japonese Management, Harmandworth, Penguin, 1982. footnote> Pe baza modelului celor „7S”, Peters Tom (1942 -) și Waterman Robert (1936-) au elaborat o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
interpretează și soluționează (răspunde) cerințele sale de funcționare ca urmare a unui proces de interacțiuni simbolice și negociere Între membrii săi și conducere, pe de o parte, și Între firmă cu stakeholderii săi, pe de altă parte. Cultura organizației este „softul activității unei organizații” prin aceea că exprimă o anumită „programare” relativ constantă și previzibilă de comportamente, atitudini, acțiuni, proiecte de viitor. Edgar Schein (despre care am mai vorbit) a elaborat conceptul de „contract psihologic” pentru a exprima convenția tacită, nescrisă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
am putea spune că specific culturilor instituțiilor publice cu caracter birocratic este prioritatea acordată structurii și sistemului (pe termen lung), iar În strategiile celelalte, accentul pe stil, valori Împărtășite, staff și skill. Culturile În structurile democrate au la bază factori „soft” (stilul, personalul, pregătirea, valorile Împărțite). Dintre acestea, cea mai importantă se dovedește a fi „valorile În comun Împărtășite” (În raport cu valorile instituțiilor publice și cele ale publicului). Modelul celor „7S” poate fi aplicat cu mult succes, atunci când În relațiile publice, În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
New York, The Free Press, 1995, p. 360. footnote> Epoca actuală cunoaște o puternică și multiplică implicare a aspectelor general-culturale În viața socială corelată direct „economiei”. Se vorbește de „dematerializarea” sau „subiectivizarea” produselor prin prevalarea tot mai mare a aspectelor de „soft” (programe de calculator) asupra celor de „hard”, „intelectualizarea” tehnologiilor (tehnologiile informatico-cognitive), trecerea spre modelele „postmoderne” ce pun pe prim-plan „valorile spirituale”, față de cele „materiale” (mai corect, a cerințelor spirituale de viață față de cele materiale), „spiritualizarea economiilor” etc. „Ceea ce s-
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
perspectiva omului ca subiect (central) al producției, proiectul social al automatizării se cere revizuit. „Conceptul de Automatizare Totală conduce spre diferite dificultăți ce fac succesele sale ca Îndoielnice. În primul rând, ca urmare a costului ridicat generat de necesitățile de soft și hard ale tehnologiei Înseși. În al doilea rând, firmele care urmează această strategie ar suferi de o relativă inflexibilitate În raport cu alternativele inovării proceselor și aspectelor privind calitatea produselor. În al treilea rând, actuala calificare ar fi respinsă, În timp ce calificări
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de calculat. Bazate pe mișcarea de rotație a pământului, depind În același timp de locul și ora nașterii, dovedindu-se uneori foarte utile pentru corecția acesteia din urmă. Pot fi calculate manual, fără a dispune de tabele specifice, dar majoritatea softurilor de astrologie au o funcție numită „direcții primare”. Direcțiile simbolice, În schimb, sunt foarte simple. Este suficient ca planetele (și cuspidele caselor) din tema natală să fie dirijate cu un grad pentru fiecare an din viață, apoi să se examineze
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fiabil. În consecință, vă invit să verificați sistematic indiciile previzionale care se repetă... Pe de altă parte, această muncă reclamă cunoștințe și o experiență care nu sunt Întotdeauna la Îndemâna Începătorilor, oricât ar fi de pasionați. În plus, fără resurse performante (softuri), ea poate lua foarte mult timp. Toate considerațiile de mai sus au nevoie de exemple... așa că iată două! Exemplu de tranzite + Revoluții Solare Exemplu: Alexandre Alexandre, născut În 1942 (vezi temele de la p.) În 1988, când Începe povestea de față
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lansat o serie de proiecte și un program care să anuleze decalajul dintre performanțele întreprinderilor mici și mijlocii din Europa și Statele Unite. Aceste ecosisteme constau din „specii digitale” care ocupă un ,,mediu digital”. Speciile digitale pot fi componente și programe soft, aplicații, servicii, cunoaștere, modele de afaceri, module de învățare, cadru conceptual, arhitecturi și legislație. Mediul de afaceri include specii care se comportă precum speciile din lumea naturală, deci interacționează, evoluează și chiar se sting (Nachira, 2002). Mitleton-Kelly (2003) vorbește și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
NEȘTI, ca un salt calitativ, sau, în evoluția ei, ieșirea în lume. Important este că au fost încurajate chiar de stat care a sprijinit programe multiple legate de promovarea societății informaționale. Cel intitulat "ideea t@ contează" urmărea și crearea unor softuri speciale pentru sănătate, educație, organismele statului, accentuându-se asupra interoperabilității sistemelor. S-au inițiat multe acțiuni de educație a tineretului școlar și nu numai pentru utilizarea calculatorului. Spre exemplu la Bârlad, între 2-5 februarie 2009 s-a desfășurat concursul interdisciplinar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
liceele mai importante, oficialităț ile vasluiene. Scopul: realizarea unor materiale cu ajutorul computerului pe teme de istorie (istoria românilor sau istoria universală) și științe socio-umane (educație civică, sociologie, economie, educație antreprenorială, etc.) Se acordau 30 de puncte pentru "pagini web și soft educaț ional". în esență, acțiunea manifestată pe 3 zile a oficializat concursurile de acest gen în afara olimpiadelor școlare și a sesiunilor de comunicări și referate științifice încercându-se atragerea spre informatică a unui public numeros. De la Direcția statistică am aflat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
400 de pagini, cu doar 4 color, costă cam 1500 euro). Deși informația ca atare din pliante, cărți, broșuri, afișe, etc. etc. ar fi de aproximativ 1%, cea din ziare 2-4,8% (cea din televiziune 4-8%), cheltuielile cu hârtie, imprimante, softuri, consumabile este de cel puțin zece ori mai mare decât prin comparație cu televiziunea (sau radio). Cel mai ieftin (dar nu foarte la îndemână) este internetul și apoi radioul, urmat de televiziune și telefon. COSTUL INFORMAȚIEI a scăzut foarte mult
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
asumate necondiționat și nu au nevoie de o legalizare sau formalizare separată. Deși este greu de Închipuit că această metodă ar putea fi folosită pentru a reglementa, spre exemplu, probleme ce țin de impozite și taxe, totuși În domenii mai soft, precum cel al Învățământului, situația este complet alta. În aceste medii caracterizate prin continuitate sistemul poate fi Îmbunătățit În mod spontan și consensual. Situația este Însă cu totul alta În fostele țări comuniste, În care societatea a fost puternic reglementată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
interpretare și prezentare a informațiilor, de modelare și control a evenimentelor, de Înțelegere a implicațiilor TIC În societate. TIC reprezintă mai mult decât un simplu material didactic cuprinzând o gamă largă de resurse cum ar fi calculatoarele, Internetul, CD-ROM-ul, aplicații (soft-ul), radio, echipamentele video, aparatele de filmat și altele. În sistemul organizațional al Învățământului superior, problemele implementării noilor tehnologii informaționale (TI) au fost În atenția permanentă a managerilor acestuia de la toate nivelele structurale privind realizarea programelor de informatizare care au
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și gestiunii universitare, crearea bazei tehnico-materiale a informatizării universității. În urma realizării și parțiale a programelor de informatizare au fost obținute multe rezultate de o mare Însemnătate pentru Învățământ. Pentru informatizarea procesului de instruire și educație trebuie instalate calculatoare, rețele locale, soft educațional, acces la Internet. În cadrul compartimentului informatizare a cercetărilor științifice o bună parte din laboratoare și colective de creație trebuie Înzestrate cu calculatoare moderne, Soft și acces la Rețea. La compartimentul integrarea informaționala a universității În sistemul universitar mondial trebuie
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Însemnătate pentru Învățământ. Pentru informatizarea procesului de instruire și educație trebuie instalate calculatoare, rețele locale, soft educațional, acces la Internet. În cadrul compartimentului informatizare a cercetărilor științifice o bună parte din laboratoare și colective de creație trebuie Înzestrate cu calculatoare moderne, Soft și acces la Rețea. La compartimentul integrarea informaționala a universității În sistemul universitar mondial trebuie instalat nodul universitar de acces la Internet, e-mail pentru fiecare utilizator din universitate. Informatizarea proceselor de bibliotecă și editare a contribuie la instalarea unei rețele
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
informaționala a universității În sistemul universitar mondial trebuie instalat nodul universitar de acces la Internet, e-mail pentru fiecare utilizator din universitate. Informatizarea proceselor de bibliotecă și editare a contribuie la instalarea unei rețele de calculatoare În serviciile bibliotecii, implementarea sistemului soft pentru bazele de date bibliografice, editarea materialelor didactice cu ajutorul OFFICE 2000 XP, PageMaker ș.a. În cadrul compartimentului informatizare a administrării și gestiunii universitare trebuie dezvoltate și utilizate sistemele informatice adecvate. Serviciile universitare trebuie Înzestrate cu calculatoare, care În mare măsură ajută
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
normală a activităților didactice. 2.C. Laboratorul de comunicare multimedia (pentru specializările care Își asumă formarea În jurnalismul multimedia) trebuie să cuprindă minimum câteva platforme (maxim 2 studenți/terminal) pentru studiul și aplicațiile specifice off-line (CD-ROM, DVD) și on-line (WEB), softuri și tutoriale pentru Photoshop, Premiere, Macromedia Director (sau echivalente). 141 2.D. Laboratorul radio (pentru specializările care Își asumă formarea În radio) trebuie să cuprindă: 10 reportofoane, o platformă de editare, fonotecă, dotări pentru micro-studio (elemente de studio, microfoane, izolare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]