KorAP: Find »[drukola/base=soldat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...1150 >

28,739 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181

au fost slujitori devotați ai două imperii și ai doi Împărați pe care n-au Încetat să-i pomenească În rugăciuni: Traian și Franz Joseph. Vocația lor de Întemeietori a putut fi remarcată abia după bătălia de la Mohacs, când nouă soldați români din oștirea maghiară, printre care și Petru Moduna, s-au ascuns de rușinea Înfrângerii Într-un loc ferit de manevre militare până la al doilea război mondial, pe care, provocator sau naiv, l-au numit Măhaci, În amintirea dezastrului de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
124 S. S-a hotărât iarna trecută... În Piața Revoluției, fotografiile color ale morților, atâția câți s-au nimerit cu treburi și În bătaia gloanțelor la București ori Timișoara, luceau stins ca niște prapori În brazii tineri din fața primăriei. Doi soldați și trei civili. Cinci eroi la un oraș cu o populație de peste o sută de mii de locuitori. Cam cât curaj revine pe cap de locuitor? Aleea Recunoștinței, lungă de vreo sută optzeci de metri, urma diagonala mare a fostei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
dracului, dom'le! A văzut cineva Voci În insulă? Sau Buian și Vasea, și mai vechi. Nimeni. El l-a văzut. Dacă vreți, vi-l povestesc. E cu un cal alb, cam ca În Nunta lui Wajda, și cu un soldat sovietic. Ca ăla din parc. Păi, ăla era din piatră. Și normal dacă era monument. Ca reprezentare. Altfel, era rus. Acum nu mai e. Bine că am apucat și ziua asta. Când te gândești că unii au murit cu rusu-n

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
pun aceleași Întrebări: ai citit? ai văzut? ai ascultat? ai publicat? Și totuși, „Thalassa”, „Thalassa” Înseamnă ceva. Până la urmă Xenofon. Iată ce scrie el spre știința mea și a tuturor neștiutorilor: „Fiindcă zgomotul creștea din ce În ce, cu cât soldații se apropiau mai mult, și cum oamenii ce Înaintau dădeau năvală spre cei care strigau tot timpul, iar larma devenea și mai puternică pe măsură ce se Îngrămădeau acolo, Xenofon se gândi că se petrece ceva important. Încălecă pe cal și, luându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
iar larma devenea și mai puternică pe măsură ce se Îngrămădeau acolo, Xenofon se gândi că se petrece ceva important. Încălecă pe cal și, luându-l cu el pe Lykios cu călăreții lui, porni În ajutorul lor. Dar deodată Îi auzi pe soldați strigând: Marea, marea! Aceste cuvinte trecură din gură În gură, Încât toți cei de la ariergardă, cu caii de povară și carele, alergară acolo. Când ajunseră În vârf se Îmbrățișară unii cu alții cu lacrimi În ochi de bucurie, și comandați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
să păzească blana Zorelei. Parcă aș fi de gardă la drapelul de luptă al unității, Își zise el, cu gândul la vremurile lui de glorie de la Lipova și Cincu. Își turnă un pahar de vin roșu și Închină În memoria soldaților căzuți la Păuliș. Muriseră tineri, dar aveau un monument de care puteau fi mândri și pe care oricine și l-ar dori, chiar dacă nu oricine poate fi erou, adică mort. Ca la Revoluție. Ce-ar fi dacă toți eroii Revoluției

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
aș lua napoton, Își zicea el În aceste momente fericite de Împăcare cu lumea sau o cană de ceai cu bromură cum doar În armată a avut norocul să deguste În fiecare seară. Altfel s-ar fi Împușcat Între ei, soldați, gradați și ofițeri, deopotrivă, ca la Revoluție. De nervi! Când mănânci sarmale te gândești doar la foile de varză, la amestecul de cărnuri tocate, cu orez, la afumătura de porc și la crenguțele de cimbru. Lumea toată se reduce atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
părintele Clemente cerând răgazul unei nopți pentru a vedea acasă filmul deocheat. Numai după o dreapta judecată, zicea el, pot spune În ce fel poate fi iertat păcatul. Ea stătea bine cu păcatele. Atâta doar că, spre norocul ei, precum soldatul, târfa nu are viață personală și nici memorie: e doar o urnă mobilă de spermă. Violența imaginii Îi Îndrepta gândurile spre lucruri mai vesele. Macavei a anunțat-o că a primit de la șogorul Gheo o beretă bordoșă cum se poartă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
astăzi un oraș sau chiar o țară? Ca să nu mai vorbim de un cartier Întreg. 2. Iolanda ațipi câteva clipe chiar În mijlocul bătăliei de la l683. Când se trezi, neatinsă de vreo armă și măcar de privirea vreunuia din miile de soldați prinși În acel asediu care nu se mai termina, Îl văzu pe Petru, gol, punând În locul picturii lui Geffels desenul lui Szántó. Rămase o clipă cu fruntea lipită de el, apoi se Întoarse cu fața spre ea. Ea Îl privea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Marea Moartă? Ioi, da. Balatonul evreilor cum ar veni. Cam așa ceva. Spune-mi, te rog, cine e Marusia Klein? Marusia Klein? Artistă de origine română, studii de ceramică la Cluj, născută din mamă evreică, rudă cu Petru Cain, și din soldat sovietic necunoscut, În trecere pe aici. Stabilită În Ungaria prin '80, are o galerie de artă la Szolnok și un copil din flori cu un sculptor român din Nancy, Franța, care a expus odată și În galeria ei. Sculptură de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
treilea cuvînt zicea „fuck you, securistule”. Nici un cetățean al acestui oraș n-a regulat mai mult securitatea română, ca Marusia Klein. CÎnd ai un tată rus, Îți dă mîna, zise Benczédi Aladár visător. Poate că tatăl ei a fost chiar soldatul cu statuie din parc, un sfînt războinic. Ții minte ce pelerinaje erau la 9 Mai, la 23 August, la 7 Noiembrie... Mai degrabă afemeiat și bețiv. Sfînt afemeiat și bețiv? Dar fiica lui? Marusia? MÎndră, distantă. Te obliga la respect

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

scut în cazuri de criză, personalitatea mea falsă de Mark Richardson era un înlocuitor mai puternic, mai flexibil, mai avansat - o mască aproape perfectă. Când a scris scrisorile, Primul Eric Sanderson era o cutie goală de tactici și manevre, un soldat mecanic stricat. Mi-a luat o vreme să-mi dau seama: mă antrena să fac ceva ce el însuși ar fi trebuit să facă. Ceva ce el n-a avut forța să facă. Lunile noii mele vieți se adunară până când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mai păsat nici cât o ceapă degerată de nimic pe lume. — Și care e morala poveștii? mă întrebă Clio într-o după-amiază, pe când ședeam pe un străvechi bloc de piatră și mâncam înghețată. — Nu oferi ghemul tău de lână unui soldat străin în tuneluri subpământene? Clio râse. Nu, oferă-i-l, zise ea. Dar nu te deranja după aia să mergi să-i cunoști părinții. Încă se mai juca încântată cu aparatul foto, așa că am frunzărit rapid cărțile pe care tocmai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Noaptea, acestea se reflectă în mare pe tot întinsul țărmului, proiectând pe valuri nuanțe de albastru și roșu și verde și galben. În golful animalelor, marea e lăsată să-și vadă singură de propriile culori. — E așa cum se spune despre soldații care se întorc din război. Peste tot în jurul tău oamenii mor. Mor cu adevărat, Eric. Te duci să faci chemoterapie o săptămână și te trezești într-un salon de spital în care oamenii chiar mor, atunci și acolo, și fac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pare rău, i-am spus din nou. Nu mai avem mult de mers. Îmi aruncă o privire care-mi transmise că acolo unde ne duceam ar fi spre binele meu să fie un loc cu multe distracții pentru pisici. — Bine, soldat, zise Scout și mă prinse cu mâinile de mijloc. Suntem pregătiți să începem? — Aha. Îmi zâmbi. — O să fie bine. Arată mai rău decât este în realitate. Târăște-te pe coate și împinge-te în genunchi și în vârfurile bocancilor. Înaintează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

sé luptém cu braconajul! - Sé fie cerul plin de porumbei, albi, cum sînt gingiile pline de dinți? - Sé ménînce ideea capitalismului! Sigur cé este mult mai bine sé creștem porumbei! Aceștia o sé-i sperie, céci Își fac cuib În céștile soldaților, sé le între puf În ochi! - Sé méturém pédurea că sé se odihneascé bine muncitorii. Nu vreau, Anatolii Macarovici, sé mai prindem hoții În pédure. Steagul nostru este pétat de sîngele ostașilor sovietici. Ei și-au vérsat sîngele că sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
teme de armată germané? - E un partizan. Nu se teme de nimic. - Duceți-l În zépadé și Împușcați-l! - Mergi Înainte! - Ridicé-te! - Lovește-l cu automatu-n cap, Îi curge sînge din guré. - Aici, cé e o rîpé mai adîncé! - Pregétiți-vé, soldați! - Unde sînt ceilalți partizani? - Îți dém bomboane și nuci! - Tort și sirop! - Un poloboc cu miere și biscuiți! - O sé mori că și ceilalți! - Legați-i ochii! - Pregétiți-vé, soldați! - Foc! - Du-te tu, soldatule și dé niște zépadé peste el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
sînge din guré. - Aici, cé e o rîpé mai adîncé! - Pregétiți-vé, soldați! - Unde sînt ceilalți partizani? - Îți dém bomboane și nuci! - Tort și sirop! - Un poloboc cu miere și biscuiți! - O sé mori că și ceilalți! - Legați-i ochii! - Pregétiți-vé, soldați! - Foc! - Du-te tu, soldatule și dé niște zépadé peste el. - Dar este plin de sînge, peste tot e murdaré zépada. - Nu e murdaré, e roșie că și armata sovieticé, ce vine peste noi. - Las-o sé viné, Îi vom

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
e o rîpé mai adîncé! - Pregétiți-vé, soldați! - Unde sînt ceilalți partizani? - Îți dém bomboane și nuci! - Tort și sirop! - Un poloboc cu miere și biscuiți! - O sé mori că și ceilalți! - Legați-i ochii! - Pregétiți-vé, soldați! - Foc! - Du-te tu, soldatule și dé niște zépadé peste el. - Dar este plin de sînge, peste tot e murdaré zépada. - Nu e murdaré, e roșie că și armata sovieticé, ce vine peste noi. - Las-o sé viné, Îi vom Împușca pe toți, ca pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
În Ghermania și-acolo le dédea foc. Și pe femei și pe copii pe toți. Nu se uitau. Îi duceu acolo În lagér. Asta la conțlagér, pe jidani mai ales. Da dacé nimereu de-aiștia că Malciș Plohiș, vînzétori, asta la soldați mé refer, apu cu dînșii tare repede se termină. Și, iaca, de-o vorbé, de-aiștia fricoși, care nu vor sé meargé În atacé. Apu pi dînșii numa Îi pune așé și cu patu de la avtomat În cap, aici dupé cap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
mîna cu directorul, iar capul lor va fi plecat și vor zîmbi. Béieții merg foarte drept. Pentru cé, dacé nu mergi foarte drept, cînd te Întorci În rînd, te trage Nadejda Petrovna de ureche. Încolo și Înapoi, ca niște viitori soldați. Și dau mîna cu directorul. Și se uité toaté școală la ei. Și vîntul le fluturé cravată. Și toaté școală simte cé i-i ciudé. Pe masé se face o grémadé de flori. Rémîne loc numai pentru microfon. Pe urmé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

să arunce cu bomba. Învățam să folosim masca de gaze și luptam cu rima contra "imperialiștilor și lacheilor lor". America era criminala cotropitoare, în timp ce URSS era "bastionul păcii". Mir i sciasti. Pace și fericire. Numai pace și fericire a instalat soldatul sovietic. Cîți scriitori bine răsplătiți n-au prididit să-i aducă prinos de recunoștință, ca magistrul Ț și alcoolitul lui? "Și te-ai dus pe drum tot înainte Cu plutonul tău către apus; Mi-ai vorbit în calda limbă rusă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
ca lung de mînă și de unghia degetului mic) declară că "economia nu poate merge peste noapte". Care noapte? O noapte de 12-l3 ani? Atîta a trecut de la pariul riscant (pentru noi) al premierului Petre Roman. Și, cu modestie de soldat, mai spune: "România are încă nevoie de mine". Cum lucrează în beneficiul acestei țări(șoare), o simțim cu vîrf și îndesat. "Ești cel mai mare bou, boule! Ai muci-muci-muci în cap", aud (și nu-mi vine să cred că aud

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-ți cer. Nu ți-a trecut prin cap că mă tratezi ca pe-o hartă de luptă? Pielea mea e-o hartă în care înfigi tu bolduri cu stegulețe ca să-ți marchezi victoriile la expoziții internaționale. Pe ecorșeul meu deplasezi soldați de plumb, cavalerie și artilerie, panzere și grenade lacrimogene. Nu te-ai plictisit? E metafora ta. Încă sper să fiu înțeles. Anele mele există independent de tine. Mi se pare inutil să car discuția mai departe. Cu omul ăsta trufaș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
ați avut Cavaleri ai Mesei Rotunde? Cruciade? Și noi, cîinii, avem. Avem Cruciada Sfîntului Bernard, Cavalerii Marii Intersecții, ai Sensului Giratoriu. Îi celebrăm pe martirii șoselei cu șase benzi, cu opt, cu zece... Mai sînt și răpușii de dor: cîinele soldatului, cățelușa lui Mozart, Codarcea al tău, dus pe linia tramvaiului... Am făcut și io un exercițiu în răscrucea Șapte Vînturi. Pe urmă, m-aș fi băgat unde-i primejdia mare: în giratoriul Pieței Eminescu. Cînd n-o să, cînd o să... ăăă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]