5,095 matches
-
2005; Spirova 2007). Obișnuit cu o astfel de dinamică, electoratul este disponibil și deschis către noi competitori, ezitând să aleagă statutul de membru al unui partid care se poate schimba de la o zi la cealaltă. Argumentele expuse mai sus reflectă specificitatea regională și reprezintă tot atâtea motive pentru care situația este diferită față de țările occidentale. Am oferit explicații teoretice pentru refuzul cetățenilor de a deveni membri ai unui partid, dar și pentru absența unui interes explicit manifestat de partide față de sporirea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a se afla în fruntea procesului de pregătire a aderării la NATO și la Uniunea Europeană, partidele politice se situează în urma acestui proces modernizator odată ce aderarea s-a împlinit... În loc să se europenizeze, partidele politice din România s-au afundat într-o specificitate autohtonistă extrasă din caracteristicile sfârșitului veacului al XIX-lea prima jumătate a veacului al XX-lea, la care se adaugă 'contribuția' comunistă" (Pușcaș 2008, 39). Obsesia pentru lider a partidelor politice românești este mai veche, Dan Pavel numind-o "personalizare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
însă declinul democrației locale. Deși speranța unei creșteri a participării cetățenești pe plan local odată cu integrarea României în Uniunea Europeană este des afirmată (Pascaru și Buțiu 2010), ea este imposibilă fără păstrarea și creșterea reprezentării politice a diverselor interese sociale și specificități culturale în consiliile locale și județene. Iar consolidarea democrației locale este în general legată, din perspectiva neo-instituționalismului, de dezvoltarea locală și bunăstarea cetățenilor (Olson 1999; Putnam 2001; Freitag și Vatter 2004). Participarea cetățenească este esențială pentru democrația locală, așa cum se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se promovează toleranța față de punctele de vedere diferite și se întărește legitimitatea deciziilor (Michels și de Graaf 2010). Nimic din efectele benefice ale participării cetățenești nu este posibil, cum spuneam, fără reprezentare politică. Partidele regionale, care reprezintă interese sociale și specificități culturale distincte, au nevoie de cadre favorabile pentru reprezentare. Desființarea județelor din România ar schimba categoric contextul politic și electoral al reprezentării. Această măsură ar afecta reprezentarea minorității maghiare în viitoarele posibil mari județe din Transilvania, diluând actuala reprezentare a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este partid parlamentar din 1990 și considerat, astfel, un partid mare. În capitolul de față UDMR este, alături de Partidul Civic Maghiar, Forumul Democrat al Germanilor din România și Alianța pentru Timiș, prezentat ca partid regional și nu regionalist. Altfel spus, specificitatea acestor partide nu ține de revendicările autonomiei unor teritorii definite etno-cultural, ci de diferențele semnificative în distribuția mandatelor obținute în alegeri. În timp ce partidele parlamentare mari au o reprezentare relativ uniformă atunci când luăm în calcul nivelul regional (județean) și cel național
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
proiectului de integrare europeană, "metoda comunitară", caracterizată de un echilibru între interguvernamentalism și supranațional, s-a impus ca metodă de compromis și stă la baza dezvoltării Uniunii 13. Numeroase expresii au fost introduse pentru a descrie, cât mai fidel posibil, specificitatea acestei uniuni politice: "federație de state naționale", "federalism interguvernamental" sau "guvernare mixtă" nu sunt decât câteva dintre acestea 14. Cert este că natura regimului politic european este particulară. Mai mult decât o organizație internațională clasică, mai puțin decât un stat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în studii europene. În Statele Unite mai întâi, iar mai apoi în Marea Britanie și în lumea academică francofonă, Parlamentul European a fost analizat atât din punct de vedere instituțional, cât și într-un demers comparativ. Utilizarea metodei comparative a permis sublinierea specificităților acestuia în studii consacrate rolului său26, funcționării sale și raporturilor de forță interne, dar și în studii care au analizat dintr-o perspectivă sociologică deputații aleși în mod direct de către cetățenii europeni 27. Interesul comunității academice pentru Parlamentul European este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
puține studii erau consacrate instituției, organizarea primelor alegeri directe în 1979 a dat naștere unui număr considerabil de cercetări 28. Pentru a înțelege mai bine natura instituției europene, aceasta a fost în nenumărate rânduri comparată cu parlamentele naționale 29. Ulterior, specificitățile sale în comparație cu instituțiile similare la nivel național au servit de punct de reper pentru a califica natura regimului politic european în comparație cu modelele existente în statele membre. În aceeași direcție s-au înscris și lucrările autorilor care au examinat raporturile Parlamentului
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
putem spune că aceste studii au arătat că deși Parlamentul European nu constitue un microcosmos al societății europene, reprezentanții europeni sunt totuși din mult puncte de vedere comparabili cu omologii lor naționali. 2.3.1. Reprezentarea teritorială și sectorială În ciuda specificităților regimului politic european și reprezentării la scală supranțională, nu trebuie neglijat faptul că deputații europeni sunt mai înainte de toate reprezentanți, fiind astfel supuși aceluiași tip de constrângeri și motivații ca și colegii lor ce exercitarea unui mandat la nivel național
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
al reprezentări, nici în sensul de reprezentativitate, ci ca un proces. Accentul este astfel pus asupra diferitelor fațete ale unui mandat, ale comportamentelor aleșilor înțelese ca practici reprezentative și asupra viziunii parlamentarilor asupra rolului lor. Miza este de a înțelege specificitățile ce caracterizează exercitarea unui mandat la nivel european, ținând cont de ambiguitățile ce îl înconjoară și de constrângerile specifice"41. O parte din cercetătorii ce au abordat acest subiect au privit instituția prin intermediul actorilor săi și au analizat reprezentarea supranațională
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
rodul unor repartizări aleatorii, ci ilustrează „felul de a fi”, tradiția, cutumele și năzuințele unui grup etnic aflat în competiție ori învecinare, mai mult sau mai puțin activă, cu altul; 4. Statisticile etnice și demografice pot ilustra anumite tendințe și specificități majore, într-o oglindire destul de fidelă a repartiției profesiunilor urbane; 5. Profesiile devin oglindă psiho-socială de grup - evreii sunt îndrăzneți, cu simțul afacerilor, dispuși să riște totul pe „cartea” economică, în vreme ce românii, chiar și acolo unde au existat modele parentale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestei mentalități: libertatea. Libertatea de a se organiza sub forma autonomiilor comunitare, libertatea de a cuceri spații și de a le modela potrivit propriei lor voințe. În numele ei, orașul a pretins un raport echilibrat cu teritoriul rural înconjurător, dreptul la specificități arhitectonice, culturale și politice, pe care, nu de puține ori, le-a dorit standardizate la nivelul unor imperii. Urmând această logică ar însemna că putem vorbi despre existența Bacăului ca oraș numai în prezența băcăuanilor ca orășeni. Pentru a stabili
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cel al femeilor (Bacău, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Roman, Dorohoi și Focșani). În ceea ce privește configurația etnică a orașelor din Moldova, analiza datelor oferite de cel de-al doilea volum al recensământului din 1930, permite cristalizarea unor concluzii, ce vor creiona o anumită specificitate locală. La nivelul întregii țări, gradul de locuire a orașelor de către etnicii români era de 58,6% (2.138.917 din totalul de 3.651.039). Aceștia sunt urmați de evrei, cu un procent de 13,6% și de unguri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de nord a Moldovei, după cum ne arată și datele din tabelul de mai jos: II. Mediul de locuire Prin specificul ei, istoria organismelor urbane este o istorie a cazurilor particulare. Cu alte cuvinte, evoluția fiecărui oraș este marcată de anumite specificități în ceea ce privește suprafața ocupată, arhitectura, zonele predilecte de dezvoltare, instituțiile ce se impun în spațiul public, sectoarele economice dominante și, nu în ultimul rând, factorii generatori ai mediului citadin. Fiecare dintre orașele vechiului Regat poartă în substraturile lor genuine un anumit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acesteia este de a transmite și apoi de a recepționa un mesaj. Comunicarea având o multitudine de metode de exprimare, este o activitate complexă, care necesită o pregătire pentru a asigura efectul dorit. În școală, ea capătă valențe speciale, datorită specificității activității instructiv-educative și ca urmare acest mediu impune respectarea unor cerințe de bază. Clasa școlară, având ca scop principal realizarea actului învățării, se ocupă atât de individ cât și de întreg colectivul. Școala are menirea de a transmite informații din
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
democratizare. Linz și Stepan mai semnalează și efectele impredictibile ale unor situații neprevăzute, cum ar fi conducerea precaută (acesta este și punctul central al tezei mele privind politica de retragere). Ei insistă și asupra variabilelor precum sincronizare și elementul surpriză "specificitățile istoriei" -, precum și asupra existenței unui "stat suveran", ca o condiție esențială pentru democrație. Ei susțin și în această problemă se dovedesc extrem de critici la adresa unei cărți "clasice" de Guillermo O'Donnell, Philippe Schmitter și Laurence Whitehead, Transitions from Authoritarian Rule
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
apară tehnologii noi, precum fibra optică și televiziunea digitală de înaltă fidelitate. Acolo unde cuvântul tipărit domina comunicațiile de masă, forma majoră contemporană este imaginea vizuală așa cum apare la televizor, în filme și fotografii. (Unii oameni de știință consideră că specificitatea imaginii, a vizualului este responsabilă pentru diminuarea standardului cultural al populației din unele țări.) Multe tehnologii mecanice mai vechi au fost înlocuite de altele electronice; pentru producerea filmelor se folosește grafică computerizată, iar tehnicile de înregistrare digitală pot face ca
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
viza și alte tipuri de manifestări: iconice (ilustrațiile), pur materiale (imprimarea, fabricarea) sau factuale (vîrsta, sexul, trăsăturile particulare ale autorului...). De aici, abordarea este de ordin metodologic: vrem să dăm un conținut lingvistic la ceea ce, pentru G. Genette, constituie însăși specificitatea paratextului: aspectul său funcțional, sau, mai precis după spusele sale statutul său pragmatic și forța ilocuționară. Prin urmare, se impune să oferim o orientare lingvistică dimensiunii pragmatice a paratextului editorial. Iată cum ne propunem să abordăm acest ansamblu multiform. Vom
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
riscuri. Hanul Ciorilor nu e loc de petrecere, de întâlnire și de refugiu, cu atât mai puțin un loc al pitorescului vieții cum va fi Hanul Ancuței. Ca și hanul de la Moara cu noroc, casa aceasta de oaspeți are o specificitate malefică. În ambele cazuri, ea e dată, înainte de toate, de transformarea construcției: o casă bisericească abandonată devine han, respectiv o moară părăsită devine cârciumă. Hanul aparține unui spațiu deschis, el e al tuturor acelora care îi trec pragul; moara și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ubicuitate a temei Conspirației evreiești sau la legendarul Om providențial. Nu-i mai puțin adevărat că dincolo de delimitările pe care ne-am obișnuit să le considerăm decisive, sîntem în prezența unor ansambluri structurale de o reală omogenitate și de o specificitate constantă. Rolurile atribuite acestora au putut varia, în timp și în spațiu, în funcție de vicisitudinile dezbaterilor ideologice sau ale luptelor partizane. În cadrul fiecăruia, factorii de permanență și de identitate rămîn totuși ușor decelabili, atît la nivelul limbajului, cît și la acela
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care, fără a ignora fiecare din aceste trei dimensiuni, să permită a le regăsi pe toate în conjuncția și în unitatea lor. De unde, mai ales, necesitatea de a lua în considerare ceea ce este singular într-o realitate psihologică de o specificitate evidentă. Căci, fără îndoială, aici, cu mult mai mult decît în disputele terminologice, analiza riscă să se rătăcească în incertitudinile și ocolișurile unei lumi prost explorate. Față de toți cei care au încercat să le studieze și dincolo de marea diversitate a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
trebuie totuși omis c, din ansamblul cursurilor ținute la Universitatea din București, dar și din restul lucrrilor publicate, se desprinde o concepție în general sociologic și umanistic, (în care criteriul istoric joac un rol cu totul deosebit, dar în care,specificitatea și autonomia faptelor ce țin de preocuprile sale,nu sunt nici o clip înclcate. Totuși, privind opera de pe poziții analitic critice, trebuie s observm c, mai ales în cursuri, dar chiar și în Explicarea omului, nu lipsesc limitele datorate timpului agitat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
poate efectua de rutină într-un studiu populațional; examenul angiografic nu se practică tuturor pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau chirurgicală. În aceste condiții sunt utilizate criterii de diagnostic cu sensibilități și specificități variabile și care descriu segmentar un anumit aspect al afecțiunii (tabel 2.1). Claudicația Rose “prezentă” este definită ca durerea gambieră apărută la efort, absentă în repaus și care cedează în 10 min la repaus. Claudicația “posibilă” durerea gambieră apărută
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterelor periferice nu întruneau criteriile Rose, ceea ce a generat ideea că până când arteriopatia obliterantă nu este extinsă și bilaterală ea nu este simptomatică. Pentru creșterea sensibilității screening-ului cu ajutorul chestionarului s-a amplificat numărul întrebărilor în cadrul chestionarului San Diego (sensibilitate 91%, specificitate 67.5%)38. Chestionarul Edinburgh (Edinburgh Claudication Questionar ECQ) asigură o sensibilitate de 91% și o specificitate de 99%. Indicele gleznă-braț (IGB) asigură pentru diagnosticul AOMI o sensibilitate de 95% și o specificitate de 99% (Criqui, Vascula medic ne o
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și bilaterală ea nu este simptomatică. Pentru creșterea sensibilității screening-ului cu ajutorul chestionarului s-a amplificat numărul întrebărilor în cadrul chestionarului San Diego (sensibilitate 91%, specificitate 67.5%)38. Chestionarul Edinburgh (Edinburgh Claudication Questionar ECQ) asigură o sensibilitate de 91% și o specificitate de 99%. Indicele gleznă-braț (IGB) asigură pentru diagnosticul AOMI o sensibilitate de 95% și o specificitate de 99% (Criqui, Vascula medic ne o the lower extremities, American Diabetes Association, June 1999) - deci o sensibilitate mai mare decât ECQ. IGB este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]