2,618 matches
-
utilizați frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. - Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Caricaturi Materiale și ustensile: - elemente naturale uscate (frunze, semințe, paie, spice); - coală albă de carton; - lipici; Etape de lucru: Lipirea frunzelor pentru: corp - o frunză mai mare; cap - o frunză mică de formă ovală; picioare - două frunze curbate sau două spice; ochi - două paie sau spice sau rămurele subțiri; brațe - două
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
Caricaturi Materiale și ustensile: - elemente naturale uscate (frunze, semințe, paie, spice); - coală albă de carton; - lipici; Etape de lucru: Lipirea frunzelor pentru: corp - o frunză mai mare; cap - o frunză mică de formă ovală; picioare - două frunze curbate sau două spice; ochi - două paie sau spice sau rămurele subțiri; brațe - două semințe; păr - spice/mușchi uscat/ fire iarbă uscată/paie. Animale din castane Materiale și ustensile: castane; penson; rafie; mazăre uscată; hârtie și pastă de dinți; scobitori / bețe de chibrit. Etape
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
naturale uscate (frunze, semințe, paie, spice); - coală albă de carton; - lipici; Etape de lucru: Lipirea frunzelor pentru: corp - o frunză mai mare; cap - o frunză mică de formă ovală; picioare - două frunze curbate sau două spice; ochi - două paie sau spice sau rămurele subțiri; brațe - două semințe; păr - spice/mușchi uscat/ fire iarbă uscată/paie. Animale din castane Materiale și ustensile: castane; penson; rafie; mazăre uscată; hârtie și pastă de dinți; scobitori / bețe de chibrit. Etape de lucru: - Găurirea castanelor cu
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
de carton; - lipici; Etape de lucru: Lipirea frunzelor pentru: corp - o frunză mai mare; cap - o frunză mică de formă ovală; picioare - două frunze curbate sau două spice; ochi - două paie sau spice sau rămurele subțiri; brațe - două semințe; păr - spice/mușchi uscat/ fire iarbă uscată/paie. Animale din castane Materiale și ustensile: castane; penson; rafie; mazăre uscată; hârtie și pastă de dinți; scobitori / bețe de chibrit. Etape de lucru: - Găurirea castanelor cu un ac mai mare. - Introducerea scobitorii în trei
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
la ultima linie a orizontului, se zărea o dungă verde marginea unei păduri seculare. Pe acea limbă uriașă de pământ fertil, unduiau în soare lanuri imense de grâu pârguit. În jur, nici urmă de viețuitoare, nici țipenie de om, de parcă spicele dolofane acaparaseră pământul întreg. Cel ce ajungea acolo, aproape de cer, simțea ispita de neînfrânt de a intra în lanuri să asculte foșnetul lor șoptit. Păși pe negândite în holda bogată de grâu. Înaintă neobosit o bună bucată de vreme, vârful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
s-ar fi oprit dezorientat, plictisit. Dar nu. Când observă că a ajuns la distanțe egale de coastele abrupte ale podișului, nu mai făcu un pas: se întinse cât de lung era pe pătura moale și caldă de paie și spice, cu picioarele răsfirate, cu mâinile întinse, cu ochii ațintiți spre cerul de azur. Simțea prezența a trei lucruri: lanul de grâu, peticul de cer și între ele lungit, nepăsător trupul său. Simțurile se atrofiaseră parcă, doar de auzit mai auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
construite de Virginia și Toader, dispariția gardului de acolo anulând o sursă de joc ce-l practicasem cu agilitate, spre stupoarea veselă a micuțului Toderică, cu bale încă la gură, mucos și molâu: cățărați amândoi deasupra, eu aruncam ierburi cu spic lipicios pe spatele trecătorilor inocenți, care primeau astfel o codiță de toată frumusețea, ce se agita după cum pășeau ei mai mult sau mai puțin săltat; muream de râs, pe înfundate - să nu atragem atenția victimelor acestui atentat la demnitatea lor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îngrășării pămîntului cu soluție de var la edueni și la pictoni, a îngrășării pămîntului cu marnă în nord, calitatea uneltelor precum secera cea mare, secerătoarea trevililor și a remilor, vallus-ul, cu dinți metalici în partea din față pentru a tăia spicele, tras de un animal. Marca Romei: cadastru și vilă. Satele galice sînt supuse într-adevăr unei remodelări profunde după cucerire. Primul agent al acestei remodelări este împărțirea în centurii a solului și regularizarea ținuturilor care sînt împărțite în pătrate pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare? Cruce or da bătrâniloru, Trandafiru' fetiloru. Busuioc fecioriloru, Grau' or da câmpuriloru. După fiecare strofă se cântă refrenul. Voi, acum, copiilor Voi, acum, copiilor, Și voi, buni, părinților, Lăudați, și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Bune pluguri mai făcea! Zurgălăi și clopoței, Strigați ceată măi flăcăi! Până la săptămână Și-a umplut cu aur mâna Și se duse că să vadă De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit. Jupânul gazdă s-a-plecat, Două spice a apucat, În năframă le-a legat, La jupâneasa gazdă le-a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-un minteanaș pe trup Din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-un minteanaș pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ei ideală. E fuziunea magnetică a clementelor constitutive, care zăceau până atunci disparate în sufletul artistului. Orice artist trăiește viața, o simte și o interpretează după modul specific al darului său de creator, în fața unui lan de grâu dat în spic, plugarul reacționează într-un fel, negustorul cerealist într-altfel, iar artistul cu totul deosebit de ei. Plugarul prețuiește frumusețea holdei gândindu-se la rodul ce vine să i răsplătească munca; negustorul o evaluează imediat în chintale, dibăcind cu șiretenie cum s-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
negustorul o evaluează imediat în chintale, dibăcind cu șiretenie cum s-o cumpere mai ieftin și cum s-o vândă mai scump; artistul singur se încântă de verdele brumat al holdei, de ritmul valurilor ei în bătaia vântului, de susurul spicelor, de „apele”’ mătăsoase ale efectelor de soare. Dar nu e numai atât: încântarea lui e totdeodată o preocupare spontană de felul cum s-ar transpune aceste impresii în vers sau în proză, în muzică sau în pictură. În artist, facultatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare? Cruce or da bătrâniloru, Trandafiru' fetiloru. Busuioc fecioriloru, Grau' or da câmpuriloru. După fiecare strofă se cântă refrenul. Voi, acum, copiilor Voi, acum, copiilor, Și voi, buni, părinților, Lăudați, și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Bune pluguri mai făcea! Zurgălăi și clopoței, Strigați ceată măi flăcăi! Până la săptămână Și-a umplut cu aur mâna Și se duse că să vadă De i-a dat pământul roadă Și de-i grâul răsărit. Jupânul gazdă s-a-plecat, Două spice a apucat, În năframă le-a legat, La jupâneasa gazdă le-a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-un minteanaș pe trup Din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-un minteanaș pe trup Din cincizeci de piei de lup Ca cincizeci mai trebuie La genunchi tot n-ajunge. Iară acel mai micuțiu Bat ochii sprâncenele Și părul călcâiele, Cu musteața ca la rac De și-o-noadă după
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Poggi, Information Security Management and I.S.O./I.E.C 15504: the link opportunity between Security and Quality, R2SIC Project Recherche pour la Securite des Systeme d'Information et de la Communication, http://www.cases.public.lu/fr/publications/recherche/r2sic/WP13 SPICE.pdf, 2006. Berger A. N., Marco A. Espinosa-Vega, W. Scott Frame, Nathan H. Miller, Debt Maturity, Risk, and Asymmetric Information, Source: The Journal of Finance, Vol. 60, No. 6, pp. 2895-2923, Published by: Blackwell Publishing for the American Finance Association
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
apăsarea silfidei blonde când o aplecă înspre el la orizontală, spre a-și acoperi câteva momente fața de privirile iscoditoare ale urmăritorilor; abia atunci chipul ei răsări în toată splendoarea-i dintre șuvițele ondulate de păr agitate de briză, culoarea spicelor de ovăz din lanul unde dormise el în ajun. Mirosea ca un înger, dar avea privirile cam sticloase și cârma zâmbetului avariată rău; "precis fata asta a fumat ceva de prin tutungerii clandestine!" își zise Rică. S-ar fi așteptat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
med. suberoză etc. Mitologia greco-latină este un domeniu-sursă care acoperă conceptual și lingvistic un număr impresionant de termeni științifici, formați prin analogie. Alte domenii-sursă ale metaforei călătoare: patternul organicului - med. stearină etc.; mineralul/ vegetalul - med. sindromul prafului organic toxic; med. spicul; med. spor; med. stafilom; med. talie (în lat. talea-mlădiță) etc. Metafore de sursă erudită: med. semnul arlechinului; med. semnul crenelului, med. blestemul Ondinei etc.; metafora terminologică creată în cheie interdisciplinară: med. sindromul de calotă; med. sindromul de linie mediană etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un capitol al cărții este afectat credințelor și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni, incantații, invocarea garanților pentru o recoltă bogată, prilej de a pune În act organizații sociale de solidarizare, Înfrățire, Învățare de norme și cutume, o educație socială adâncă și completă, adresându-se minții și inimii deopotrivă. Ion Chelcea a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
curat, las 500 pentru portret. După-amiaza: Am făcut două ore cu bicicleta până aici. Am făcut totuși două opriri pentru completări: șapte ramuri de pin (am dat de ramuri de calitate proastă, rigide). Am căutat și flori, imposibil. Am cules spice de secară înnegrite. M-am întâlnit cu mașina de lapte, șoferul mi-a făcut prietenos cu mâna. N-am putut să-i răspund numai cu o mână. (Am fost nevoit să-mi leg mâna dreaptă cu o eșarfă, se bălăbănește
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]