3,200 matches
-
liric decât cea imprecativă în traducerea Psalmilor, după cum, în unele poeme originale, se distinge un anume sentimentalism al dezrădăcinării, mai pregnant decât tendința parabolică, meditativă, de proveniență creștină, ce-i particularizează sonurile din Dosoftei, Cununa, Osuare, Pe calea florilor de spini sau Macbeth fugind de umbra lui Banquo. SCRIERI: Casa cu pitici, Cluj, 1939; Învierea fariseului Eleazar, Cluj, 1943; La izvorul cu pietre albastre, București, 1967; Sonete, București, 1968; The Return of Snow White, 1977; Assault on Eden, Michigan (SUA), 1977
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
Fleury, Ion Matei și Paul Miclău, București, 1997; Proze, București, 1998; Ecosofia, București, 2001; Îmblânzirea fiarei din om sau Ecosofia, București, 2001; Sub 50 de stele, București, 2002; Convorbiri în amurg, București, 2002; Cinci jurnale de bord și coroana de spini, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Solomon, Elogiul pământului natal, GL, 1955, 39; Eugen Atanasiu, „Întoarcerea în patrie”, RMB, 1955, 3430; Victor Bârlădeanu, Două cărți despre realitatea sovietică, CNT, 1957, 4; Ion Dodu Bălan, „Ritmuri contemporane”, LCF, 1960, 9; Dumitru Micu
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
mângâieri, București, 1983 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Petre M. Andreevski, Deniția. Laude și plângeri, București, 1985 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Tașko Gheorghievski, Sămânța neagră, București 1986 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Petar Boșkovski, Așternutul de spini, Cluj-Napoca, 1988 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Traian Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Mile Nedelkoski, Eretikon-Eretikon, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Falanga. Lirică macedoneană, Chișinău, 1990 (în colaborare cu Dumitru
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
lin/ Către sorocul senin,/ Către marele Crepuscul de pară/ [...] Tu apui, luceafăr de seară./ Tu luceafăr răsai, matutin./ Odinioară... odinioară!.../Azi rănile cui mi le închin?” (Incantație). Poetul trăiește o copleșitoare senzație de însingurare într-o lume adversă, înconjurat de spini și de râpe adânci: „Urcam pe coastă, urcam/ Într-o coastă prinzând cu mâna spinii/ De care să m-agăț, să mă urc și urcam/ Într-o coastă, spre sulița vârfului muntelui/ Care împunsese coasta divină a luminii” (Coasta). Sentimentul
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
luceafăr răsai, matutin./ Odinioară... odinioară!.../Azi rănile cui mi le închin?” (Incantație). Poetul trăiește o copleșitoare senzație de însingurare într-o lume adversă, înconjurat de spini și de râpe adânci: „Urcam pe coastă, urcam/ Într-o coastă prinzând cu mâna spinii/ De care să m-agăț, să mă urc și urcam/ Într-o coastă, spre sulița vârfului muntelui/ Care împunsese coasta divină a luminii” (Coasta). Sentimentul singurătății nu-l părăsește nici în etapa următoare (de altfel, titlul volumului din 1957 e
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
labirint de simboluri ambigue, cu trimiteri evidente la Apocalipsa Sfântului Ioan. Vidarea ori ocultarea semnificației sunt „metodele” proprii scrierii (și receptării) discursului poetic apocaliptic, care pare să-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și huruitul mecanismelor/ apocalipsul mărșăluiește în pustiu.” SCRIERI: Călăuza, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Solaris, București, 2002; Hidden death, hidden escape, New York, 2003; Ochiul miriapod, București, 2003. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Liviu Gergescu, CL, 2000, 5; Ana Maria
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
lui Târpe răbdătorul..., București, 1991; Poeții romantici georgieni, pref. Marcel Petrișor, București, 1985; Petre Andreevski, Deniția. Laude și plângeri, București, 1985; Tașko Gheorghievski, Sămânța neagră, București, 1986 (în colaborare cu Carolina Ilica), Calul roșu, București, 1997; Petar Boșkovski, Așternutul de spini, Cluj-Napoca, 1987 (în colaborare cu Carolina Ilica); T. Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Carolina Ilica); Falanga. Lirică macedoneană, pref. trad., Chișinău, 1990 (în colaborare cu Carolina Ilica); ed. Chișinău, 1993; Rade Silian, Zidirea umbrei, București, 1992; Dina
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
românesc”. Sunt respinse categoric importurile literare: „Grădinari vicleni și venetici au adus însă de aiurea cactee țepoase și le înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluând un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că această preocupare a caracterizat până la sfârșitul vieții atitudinea lui Isidor. b) Operele lui Isidor Această strânsă corelație între cultura sacră și cultura profană
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lumea în paradis. Trandafirul sălbatic (1978) reconfigurează tema eroului anonim care supraviețuiește tocmai prin modestia sa încrâncenată, condiție evidențiată de o alegorie în care arborilor prăbușiți de topoare li se opune „trandafirul sălbatic” ce „neclintit rămâne” și „se apără cu spinii”. Ajuns aici, R. își alcătuiește prima retrospectivă lirică, Nordul obiectelor (1979). Pasul următor este Accente (1981), o culegere totuși eterogenă, în care autoportretul se estompează, tonul e mai blând, confesiunea răzvrătită devine notație aparent detașată, iar „energia visului” devine melancolie
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
1995), cuprinzând spovedanii unde tendința de clasicizare a formulei lirice se întâlnește cu aceea de purificare estetică a mesajului. Cartea include și câteva notabile poeme închinate limbii române. Poetă lirică prin excelență, R. practică și satira (ciclurile Satire, Fata morgana, Spini rătăcitori) și manifestă o predilecție aparte pentru epigramă. Împreună cu criticul Vasile Coroban a editat, prefațat și comentat opera lui V. Alecsandri (I-IV, 1958-1959). Este și autoarea unei ediții de Opere alese din A. S. Pușkin (I-III, 1961). A realizat
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
devine foarte intens (ceea ce se numește escaladarea conflictului), acesta arde precum un foc toate bunele intenții ale partenerilor în comunicare; astfel, în mitologia greacă, la intrarea în Infern stă Cerber, un câine cu trei capete, cu o coadă mare cu spini care permite sufletelor să intre cu ușurință, dar, o dată trecute de coada lui Cerber, acestea nu se mai pot întoarce (aceleași proprietăți le regăsim la capcanele utilizate pentru prinderea animalelor - ele permit animalului să intre, dar fac imposibilă ieșirea). Similar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în 1913, ia parte la prima conflagrație mondială. În 1918, la puțin timp după întoarcerea din război, cu nervii zdruncinați, se sinucide, administrându-și o doză de morfină. S.-R. a publicat câteva cărți de poezie - Sărăcie (1897), Lirice (1898), Spini (1915) - și culegerea O toamnă la Paris (1897), care reunește schițe, cronici jurnalistice, amintiri, fantezii, sonete. O parte din scrierile sale gazetărești în problema feminismului intră în volumul intitulat Ele (1898). A compus libretul operei Petru Rareș (muzica de Eduard
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
Tolstoi (1912) și Torquemada de Victor Hugo (1916). SCRIERI: Sărăcie, Iași, 1897; O toamnă la Paris, Iași, 1897; De recitat, Iași, 1897; Ele, Iași, 1898; Lirice, Iași, 1898; Heinrich Heine și Ed. Grenier, București, 1910; Complicele lui Heine, Iași, 1911; Spini, București, 1915; Frontul roșu, îngr. Eugen Relgis, Iași, 1920; Cartea băiatului meu, pref. Enric Furtună, Iași, 1924; În depărtări. Din tragediile vieții. Din tainele vieții. Glosse. Mărimi dispărute, București, [1936]. Antologii, ediții: Autori români, I-II, pref. Nicolae Beldiceanu, Iași
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă, se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluînd un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă, publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că ea a caracterizat pînă la sfîrșitul vieții atitudinea lui Isidor. b) Operele Această strînsă corelație între cultura sacră și cultura profană apare în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Și ți-i vedea toți feciorii; Și-ți ridică genele Și ți-i vedea fetele; Și-ți deschide gurița Și-i vorbi cu noi ceva; Măcar două-trei cuvinte, Ca să le ținem noi minte...” ori Să vii, măicuță degrabă! Și de spini Și de pelini, Că tare-i greu în străini! Să vii, măicuță să vii, Să mai vezi pe ai tăi fii, Când or fi grâiele-n floare, Când or fi grâiele-n clăi, Să vii, măicuță, la noi!459 căci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
torc, țes și cos o cămașă de cânepă și apoi o ard în mijlocul unei curți și cred că în felul acesta odată cu cămașa a fost nimicită și ciuma” 561) sau să poruncească, la fel ca în Moldova, ca să se pună spini în garduri pentru a opri ciuma 562. Pe femei le jefuiau, le siluiau și le omorau soldații străini, fie păgâni, fie creștini Lumea românească a Veacului de Mijloc - cel puțin așa cum apare din paginile cronicilor - are toate datele unui spațiu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
falsificator al adevărului, e „mărginit, vulgar ori nevropat”. Const. Graur dă câteva articole cu tentă sociologică, precum Bacșișul presei și Învățământul rural. În numărul 2 Gala Galaction îl omagiază, la moartea acestuia, pe A. Steuerman-Rodion, autor al volumului de versuri Spini, din care e reprodusă poezia Mai sus de cer!. Se publică versuri de Nichifor Crainic, Ștefan I. Nenițescu și B. Lăzăreanu, iar L. Algazi semnează împreună cu Șt. I. Nenițescu o traducere din ebraică, Psalmii lui David. I. C. Vissarion și V.
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
termenul, de aici Înainte, prin „vizir”, conotațiile administrative fiind asemănătoare. 187. Holera este ceea ce istoricii medicinei indiene descriu sub numele (sanscrit și p³li) de viÌ¿cik³. Trebuie amintit că diferite considerente magice transferă numele bolii asupra remediului, existând astfel un „spin (sau fructele) de holeră” (Xanthum spinosum), alte patru plante fiind semnalate ca remedii În folclorul botanic românesc - cf. M.P.Sitaru, Etnomedicina lingvistică, Timișoara, 1999, pp. 140 și 175 (Berberis vulgaris, Omphalodes scorpioides, Serratula tinctoria, Xanthum strumanium). Identificarea dintre scr. viÌ
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca secretar de redacție, nu va ieși, în 1912, decât un număr. Va fi, în continuare, redactor la „foița populară” „Pământ și voie” (1917), la periodicele politice „Basarabia” (1919-1923), „Bessarabskii vestnik” (1919), dar și la săptămânalele de literatură „Cununa de spini” (1919) și „Poetul” (1921, 1931, 1937-1938), ultimul fiind editat și cu o versiune în rusește. T. are și alte proiecte ziaristice, dintre care unele se vor realiza. Între 1917 și 1932 conduce, în calitate de director, „Soldatul moldovan”, „gazetă politică pentru soldați
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
D. Marinescu-Marion (inepuizabil autor de scrieri umoristice), Traian Demetrescu, D. Teleor, D. Stăncescu, I.S. Spartali, Corneliu Scurtu. Alături de romanele-foileton care se tipăresc alternativ și în „Universul” (Fr. Mastriani, Oarba din Sorento și Contesa de Montès, J.-E. Richebourg, Coroana de spini ș.a.), se traduce din Ivan Turgheniev (traducători: H.St. Streitman, sub pseudonimul H. Certăneanu, și I. S. Spartali), Goethe și Robert Reinick (versuri tălmăcite de Carol Scrob), Catulle Mendès (versiuni de Traian Demetrescu și D. Stăncescu), Villiers de L’Isle-Adam
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
scrie „cu gândul la interesele poporului” și trebuie să devină „o jertfă de fiecare zi din partea celui care o scrie”. Se publică sau se reproduc poezii de Aron Cotruș (Cuvinte către țărani), G. Tutoveanu (Florile dalbe), V. Voiculescu (Colindul ninsorii, Spinii, Când a fost să moară Neculuț), Ilariu Dobridor, Ștefan Bălcești (Îndurare..., îndurare...), Sabina Paulian ș.a. O miniantologie lirică sub genericul „Iarna în poezia oltenească” reunește versuri de Traian Demetrescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, D. Ciurezu, Nicolae Milcu, Elena Farago (O
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
pe ascuns/pustiul după fiecare descăpățânare/înlocuind adevărata ureche-a schitului de peste vale/la marginea orașului eșafodul/cu strălucirea lui/ademenește trupurile cronicarilor”. Un gen particular de experiment, de creație poetică „în tandem”, este de observat în volumul Mâța pe spini (2001), unde o serie de poeme închipuie un fel de dialog liric cu poetul de limbă maghiară Fábri Sándor: poemul lui V. include câte o strofă a coechipierului său de circumstanță, care consună sau comunică în chip contrapunctic cu textul-gazdă
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
lui Fábri sunt inserate în versiune originală, iar traducerea în română, semnată de V., e anexată în subsolul paginii). SCRIERI: Fotografie după un original pierdut, București, 1990; Abatere de la dialog, Sighetu Marmației, 1997; Doctor fără arginți, Cluj-Napoca, 1997; Mâța pe spini, Cluj-Napoca, 2001; Cititorul de drept comun, Iași, 2002. Antologii: Portret de grup cu Laurențiu Ulici, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Gheorghe Pârja și Ioana Petreuș); Umbra noastră cuvântul. Serile de Poezie „Nichita Stănescu”. Desești, 1979-2003, Sighetu Marmației, 2003 (în colaborare
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
ATN, 1998, 6; Nicolae Panaite, De ieri sunt mai puține nopțile, CL, 1998, 9; Carmelia Leonte, O poetică a timidității, CRC, 1998, 10; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 558-560, Aida Pulpan, „Mâța pe spini”, ATN, 2002, 5; Vasile, Poezia, 286-289; A. I. Brumaru, Netemătorul la manierism , „Gazeta de Transilvania”, 2003, 3 806; Amalia Voicu, Universurile concentraționare ale poemului, „Poezia”, 2003, 3; Carla Bratu, „Cititorul de drept comun”, ATN, 2003, 4; Ruxandra Cesereanu, Flash, ST, 2003
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]