2,733 matches
-
incluse comandamentele și trupele în subordine, serviciile pretorale, grupele de poliție specială de campanie, unitățile de poliție, organele speciale contrainformative ale Marelui Cartier General. IV. Zonele de contrainformații. V. Autoritate. VI. Activitatea contrainformativă: a) păstrarea secretului; b) Împiedicarea acțiunilor de spionaj, terorism și sabotaj; c) Împiedicarea propagandei subversive; d) Activitatea de contrapropagandă; e) Descoperirea nucleelor și organizațiilor ce există sau eventual ar lua naștere în mijlocul trupelor proprii; f) Controlul executării măsurilor de apărare contra atacurilor aeriene ale inamicului; g) Controlul populației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
publice, însă fără ca autoritățile statului să intervină sau să opună rezistență. La rândul lor, legionarii și-au organizat un serviciu de informații încă din timpul lui Corneliu Zelea Codreanu, dar care a luat avânt începând din septembrie 1940. Serviciul de spionaj al mișcării legionare a avut scopul să supravegheze unitățile militare, de poliție și de jandarmerie, să urmărească funcționarea instituțiilor de stat, legăturile cu funcționarii din instituțiile bugetare etc. Comunicațiile au fost un alt obiectiv important, aceștia încercând să dețină controlul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înțeles acest sistem, după cum rezultă dintr-un raport a Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți, datat 28 septembrie 1942. Raportul a semnalat că, la 31 august 1942, a fost înaintat Biroului de Poliție Judiciară Militară Cernăuți individul Anton Cernic, „bănuit” de spionaj în favoarea Ungariei. Ulterior, delegatul Marelui Stat Major din localitate a reproșat Inspectoratului că individul trebuia înaintat biroului respectiv și nu Poliției Judiciare. Având în vedere că ordinele Marelui Stat Major „nu sunt clare” în această privință, precum și existența mai multor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rețelele respective. La 16 septembrie 1941, cu o lună înaintea cuceririi orașului Odessa, de către Armata 4 română, organele informative ale Frontului de Est au alcătuit un material despre modul cum N.K.V.D. a recrutat colaboratori, a organizat și condus acțiunile de spionaj, sabotaj și terorism în Basarabia. Încă de la ocuparea Basarabiei, la sfârșitul lunii iunie 1940, N.K.V.D. a instalat în absolut toate localitățile românești „nuclee de spionaj și terorism și comitete de propagandă cu elemente verificate” care, anterior, își dovediseră loialitatea prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un material despre modul cum N.K.V.D. a recrutat colaboratori, a organizat și condus acțiunile de spionaj, sabotaj și terorism în Basarabia. Încă de la ocuparea Basarabiei, la sfârșitul lunii iunie 1940, N.K.V.D. a instalat în absolut toate localitățile românești „nuclee de spionaj și terorism și comitete de propagandă cu elemente verificate” care, anterior, își dovediseră loialitatea prin „activități remarcabile”. Aceste persoane de încredere au devenit propagandiști care, sub masca colectării de fonduri pentru înzestrarea armatei sovietice, recrutau tineri între 16-21 ani cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
16 octombrie 1941, S.S.I. a început să identifice structurile și persoanele lăsate de N.K.V.D. în scopul dezorganizării, prin acțiuni subversive, administrației militare și civile române. Misiunile acestor echipe de sacrificiu, lăsate în Odessa, aveau trei direcții principale de acțiune: sabotajul, spionajul și propaganda. Pentru a se infiltra cât mai adânc în structurile noii administrații, N.K.V.D.-ul a cerut atât fidelilor, cât și celor care nu erau membri de partid, să obțină posturi în poliție și administrația orășenească sau regională pentru a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bine puse la punct, ce plăteau foarte bine aceste servicii, dar care cunoșteau și lacunele existente în cadrul măsurilor de pază și control din porturile dunărene și maritime. S.S.I., bazat pe experiența dobândită din identificarea și anihilarea acțiunilor de sabotaj și spionaj inamice în perioada anterioară, a înaintat o propunere către Subsecretariatul de Stat al Marinei, în care era prevăzută inițierea unui sistem de siguranță în porturi. Astfel, pentru organizarea și aplicarea măsurilor de siguranță, contrasabotaj și contraspionaj în porturi, S.S.I. a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informații bine pus la punct”, fapt care îl pune în imposibilitate să facă „tot binele pe care-l dorește țării”. Un alt caz analizat de S.C.I. a fost cel al inginerului Valeriu ( Rică) Georgescu, arestat la 18 august 1941 pentru spionaj în favoarea Marii Britanii, împreună cu alte persoane și trimis în judecată la Curtea Marțială a Capitalei sub învinuirea de înaltă trădare. Șeful grupului a fost acuzat de organizarea unui serviciu de informații prin corespondență (cu cerneală simpatică), a cărei destinație era o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prezentat „nici o dovadă” în acest sens. La 21 octombrie 1942, omul politic țărănist Sever Bocu, socrul lui Georgescu, a scris mareșalului Antonescu că situația ginerelui său este „consecința unei greșeli” de ordin juridic. După ce a comparat situația celui arestat pentru spionaj cu situația legionarilor rebeli, Bocu a cerut mareșalului „să-i redea libertatea” ginerelui, eventual într-un domiciliu forțat, garantând personal pentru siguranța acestuia. Inginerul nu a fost eliberat și abia la jumătatea anului 1943 a fost fixată data începerii procesului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
altă prezentare a aparținut colonelului Bentivegni, șeful Secției a III-a Contrainformații, care a punctat acțiunile de contraspionaj și contrasabotaj desfășurate în teritoriile ocupate. Misiunile Secției aveau un caracter defensiv și defensiv-ofensiv. Cea din urmă consta în penetrarea organizațiilor de spionaj inamic, în scopul cunoașterii liderilor, agenților, ramificațiilor, rețelei și sistemului de lucru. La fiecare mare unitate ofițerul din Secția a III-a avea în subordine: - Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
asemenea, informațiile S.I.A.G. au preconizat o intensificare a lansării de parașutiști în spatele frontului româno-german și formarea unor bande de partizani, unii dintre aceștia fiind chiar prizonieri de război români recrutați de N.K.V.D. și trimiși în țară cu misiuni de spionaj sau subversive. Această informație era, însă, una tardivă. La 3 august 1944, S.S.I. a înaintat către Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinetul Militar un material referitor la lansările de parașutiști sovietici și a identificat 69 de prizonieri români, „recrutați de a urma
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de spirit a populației: 1) populația română; 2) naționalități minoritare; 3) supuși străini. B. Acțiuni subversive: 1) mișcarea legionară; 2) acțiunea hitleristă; 3) acțiuni șovine. C. Acțiuni de destrămarea autorității statului: 1) terorism; 2) sabotaj; 3) alarmism; 4) greve; 5) spionaj. D. Activitatea partidelor politice. În afară de Partidul Comunist, toate celelalte partide au fost supravegheate informativ în scopul defăimării și impunerii unor măsuri vexatorii. Astfel, la 10 octombrie 1946, D.P.S. din Prefectura Poliției Capitalei a semnalat o reducere a propagandei partidelor istorice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a reorientat toată atenția spre actualul inamic, fostul aliat, Germania. Două au fost obiectivele primordiale ale Secției, în perioada 23 august 1944-9 mai 1945: obținerea de informații și anihilarea unor eventuale tentative de acțiune pe teritoriul României (acțiuni militare, sabotaj, spionaj, propagandă), respectiv identificarea intențiilor și acțiunilor guvernului de la Viena, condus de Horia Sima, și a componentei sale militare, Armata Națională de Eliberare (A.N.E.). În primul rând, în cadrul guvernului Horia Sima, funcția de ministru de Război era deținută de generalul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iar majoritatea elementelor recrutate erau militari din Divizia 4 Infanterie căzuți în captivitate. Noile obiective contrainformative au fost enunțate în Instrucțiunile nr. 630.656, „asupra modului cum trebuie să se procedeze în acțiunea de urmărire, cercetare și exploatarea cazurilor de spionaj sau trădare pe teritoriul țării”, emise la 19 februarie 1945 și Instrucțiunile pentru funcționarea organelor contrainformative ale Marelui Stat Major (26 martie 1945), care au stabilit următoarele direcții de acțiune: starea de spirit; curentele subversive; manifestările politico-sociale ale militarilor, contrare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
15 soldați, iar cele ale S.C.M. la un ofițer, doi subofițeri și trei soldați. Secția II-a, Biroul 2 Contrainformații a emis, la 1 octombrie 1945, Directiva Contrainformativă nr. 2, care a reluat normele anterioare privind combaterea propagandei defetiste, a spionajului, sabotajului și terorismului. Față de instrucțiunile anterioare se remarcă limbajul adoptat, unul de sorginte comunistă. În pofida greutăților cauzate de noile realități politice - România se îndrepta cu pași repezi spre comunism - structurile informative militare, afectate de diverse măsuri represive, au reușit să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
instrucțiunile anterioare se remarcă limbajul adoptat, unul de sorginte comunistă. În pofida greutăților cauzate de noile realități politice - România se îndrepta cu pași repezi spre comunism - structurile informative militare, afectate de diverse măsuri represive, au reușit să identifice noile rețele de spionaj străin de pe teritoriul țării. O notă contrainformativă, din 15 noiembrie 1945, a anunțat că, în cadrul Marelui Stat Major al armatei ungare, s-a reînființat serviciul de spionaj militar, structurat pe birouri, câte unul pentru fiecare stat străin. Cei angajați în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
militare, afectate de diverse măsuri represive, au reușit să identifice noile rețele de spionaj străin de pe teritoriul țării. O notă contrainformativă, din 15 noiembrie 1945, a anunțat că, în cadrul Marelui Stat Major al armatei ungare, s-a reînființat serviciul de spionaj militar, structurat pe birouri, câte unul pentru fiecare stat străin. Cei angajați în aceste birouri erau foștii agenți maghiari din țările respective „fără a ține seama de activitatea lor antidemocratică din trecut”. Șeful Secției a fost numit col. Palfi, ajutat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cea mai mare atenție”, adică fonduri și mijloace, astfel încât o intensificare a activității era așteptată după numirea noului ministru plenipotențiar maghiar la București. O altă notă contrainformativă, datată 14 ianuarie 1946, a completat informațiile precedente prin identificarea sediului serviciului de spionaj ungar în palatul contelui Feistelich din Budapesta. De asemenea, locțiitorul col. Palfi a fost numit mr. Gyula, iar până la reluarea legăturilor diplomatice dintre București și Budapesta, serviciul de spionaj maghiar utiliza, ca agenți, specialiști în diferite domenii, artiști și sportivi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ianuarie 1946, a completat informațiile precedente prin identificarea sediului serviciului de spionaj ungar în palatul contelui Feistelich din Budapesta. De asemenea, locțiitorul col. Palfi a fost numit mr. Gyula, iar până la reluarea legăturilor diplomatice dintre București și Budapesta, serviciul de spionaj maghiar utiliza, ca agenți, specialiști în diferite domenii, artiști și sportivi care lucrau sau tranzitau România. În prima zi a lunii februarie 1946, a fost identificat primul trimis al serviciului ungar în România. El era Tibor Forray, care se aflase
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în conducerea rețelei informative maghiare”, în calitate de secretar al atașatului militar ungar la București până la 23 august 1944. Activitatea lui Forray în România s-a desfășurat pe o perioadă de 16 zile, timp în care a studiat posibilitatea de reorganizare a spionajului maghiar și a contactat foștii informatori. În paralel, serviciul de informații al Bulgariei a încercat să-și reactiveze vechile rezidențe, în principal persoane din comunitatea bulgară din București. Cel care s-a ocupat de această misiune a fost Gh. Penciu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
principal Gh. Boteanu). 6. Biroul 5 Militar (maior I. Lobei): a) Subbiroul 1 Studii (agent principal C. Vlăsceanu); b) Subbiroul 2 Aero (agent principal C. Râpeanu). - Agentura I-a Verificări Informative (șef grupă P. Ilfoveanu); - Agentura II-a Legații și Spionaj (șef grupă B. Dănilă); - funcționarii detașați la Brigada Specială din P.P.C. (agent principal P. Marineanu); - personalul de serviciu (10). - rețele contrainformative: a) Ardealul de nord: Cluj (centru), Târgu-Mureș, Satu-Mare, Sighet, Odorhei, Sfântu-Gheorghe (rezidențe); b) Ardealul de sud: Sibiu (centru), Brașov
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
2 aprilie 1951. C.1. Repere ale activității desfășurate Una din acțiunile curajoase a fost înființarea Grupei Speciale, la inițiativa lui Traian Borcescu (28 septembrie 1944), care a văzut necesitatea de a monitoriza, a afla, eventual contracara, acțiunile serviciilor de spionaj sovietice în România. Cu aprobarea ministrului de Război, au fost selecționate 35 cadre, conduse de colonel Vasile Palius și a fost inițiată o colaborare cu reprezentanții «Intelligence»-ului american, atât pentru schimbul de date cât și pentru o conspirare a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informațional al eșaloanelor S.I.M.R./S.S.I. de pe lângă unitățile și marile unități române a contribuit la obținerea unor victorii și la identificarea unor unități inamice. În plus, s-a acționat contrainformativ pentru anihilarea agenților inamici trimiși în spatele frontului român cu misiuni de spionaj, sabotaj, terorism și propagandă. În acest context și-a desfășurat activitatea și Subcentrul 1 Vest (condus de locotenentul în rezervă Simion Ghișa) pe lângă comandamentul Corpului 7 Armată, care, deși nu a avut încadrați decât un număr infim de oameni, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sensul exploatării informațiilor obținute. În finalul aprecierilor sale, colonelul Nicolai a apreciat că „spionii nu trebuie întotdeauna disprețuiți”, mai ales atunci când acționează în folosul națiunii lor și sunt mânați de sentimente patriotice. Suntem de acord că România a desfășurat „un spionaj tactic, limitat”, nu numai în perioada celui de-al doilea război mondial, ci în toată perioada analizată. Acest lucru s-a petrecut, în primul rând, pentru că România nu a avut ambiții de expansiune și dominație mondială, continentală sau regională, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Populare Române. Articolul 92 Apărarea Patriei este datoria sfanta a fiecărui cetățean al Republicii Populare Române. Trădarea de Patrie, calcarea jurămîntului, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului, spionajul constituie crimele cele mai grave față de popor și de stat și sînt pedepsite de lege cu toata asprimea. Capitolul 8 Sistemul electoral Articolul 93 Alegerile de deputati pentru Marea Adunare Națională și pentru Sfaturile Populare se fac prin vot universal
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]