37,791 matches
-
iudaismul e istoria moralei, istoria idealismului. O contradicție, care e poate temelia existenței noastre. E însăși existența noastră. De o parte aplecarea spre legi și spre idei abstracte; de alta, instinctul puternic și matur. De o parte, înălțarea morală, frumosul spiritual; de alta, voința de a trăi ferm. De o parte, lumina; de cealaltă, pămînt. Ce contradicție frumos creatoare de viață! În istoria sionismului aceste două caracteristice instincte și-au dat mîna. Sionismul pur a voit un ideal: pămîntul tradiției, departe
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Zace cumva în structura sunetului vreo limba uitată?" Este fascinantă căutarea lui Andrei Șerban. Este fascinant să descoperi cum și-a format echipa de la La MaMa, în cap cu actrița Priscilla Smith, cum a plecat cu artiștii într-o aventură spirituală numită Trilogia antică și cum fenomenul nu s-a stins nici după douăzeci de ani. Pentru cititorul român avizat cartea naște și emoții speciale, care însoțesc studiul metodei lui Șerban, al tehnicii și inovațiilor, al spiritului sau tumultuos și provocator
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
Spre dezastrul lui, n.n.). în personajul d'Arthez însă, Balzac, proiectăndu-se pe sine și văzând an scriitorul creat un "Bonaparte" al literaturii (ceea ce sună bizar pentru un monarhist, n.n.) ănaltă ideea de cavaler fără prihana și, mai mult genial decât spiritual, pe culmile nobleții bărbătești, când o apără contra tuturor pe prințesa calomniata, desi toți cei ce o foarfecă nu spun decât purul adevăr. Și nu se știe dacă d'Arthez, combătăndu-i, apărăndu-si iubita, nu este convins că adversarii spun adevărul
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
an care a fost inițial scris. Orice traducere se luptă cu un demon/ănger al originalului, si de fapt ănsăsi această luptă e o miză de lectură, ăn măsură an care ea poate revelă, uneori, ăn situațiile fericite, o ăntălnire spirituală, o congeneritate fericită și fertila, care mai tarziu va germina, sperăm, idei noi, pe sol autohton. ansa traducerile an sine au de depășit un dificil obstacol retoric: cititorii trebuie convinși, cumva, că au acces la original, ca filtrul tălmăcirii nu
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
patriotarde de care nu ducem, din păcate, lipsa, s-ar cuveni să privim cu mai multă responsabilitate diminuarea prețului moral al cărții care pune cu adevărat în pericol identitatea noastră națională. Un popor care nu citește se condamnă la înapoiere spirituală. Ignorarea valorilor literare contemporane ruinează orice efort educativ și reduce cultură la divertisment și la pornografie.
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
Silvia Radu, Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câltia, Mircea Român, Florin Mitroi, Dup Darie, Laurențiu Mogosanu și alții, tendința estetică explicită și ideologia artistică subcutanata nu sînt în nici un fel perturbate. Prin acest enunț axiomatic, prin această conturare fermă a unei tendințe spirituale cu o mare continuitate în viața publică românească, expoziția de la Kalinderu nu este atît o expozitie temporară - și cu atît mai puțin o expoziție a unor artiști importanți -, cît o expoziție permanentă cu caracter doctrinar, veritabil nucleu al unui muzeu
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
de formule expresive, Sorin Dumitrescu a imaginat, asemenea presocraticilor, un Univers finit, de o ireproșabila acuratețe, înlăuntrul căruia marile concepte și cele mai înalte abstracțiuni își găsesc corespondentul lor particular și determinat. ansa, în ciuda gravitații ei metafizice și a proiectului spiritual pe care și-l asociază, expoziția lui Sorin Dumitrescu are multe elemente de jubilație ludica, preluate parcă direct din recuzita unei narații postmoderne. În această convenție intra deopotrivă înscenarea unei cosmogonii de tip cultural, introducerea obiectelor în subtile jocuri intelectuale
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
interne ale românilor: daca statuia e a lor, să și-o țină acasă, s-o ridice acolo. Ceea ce nu include o asemenea argumentație piezișa este că statuia cu pricina nu face parte din patrimoniul statal al Ungariei, ci din acela spiritual și sufletesc al ăntregii maghiarimi, dintre care peste un milion și jumătate trăiesc pe teritoriul României. an acest fel, amplasarea pe teritoriul României s-ar justifica afectiv, ca să nu mai vorbim de faptul că ar respectă un adevăr istoric, prin
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
ăndepărtarea lor, pe motivul că evocă sentimente românești, si nu moldovene? Unde am ajunge, daca am duce la extrem intoleranță simbolică aici, la noi? La dezasamblarea tuturor monumentelor, conacelor, castelelor maghiare de pe teritoriul Transilvaniei? La nivelarea tuturor urmelor materiale și spirituale care duc la anii de dinainte de 1918, altfel spus: la falsificarea deliberată a istoriei? Ce obținem prin creșterea unor generații "din ce an ce mai românești", cum s-a exprimat unul dintre liderii naționaliștilor autohtoni? Enclavizarea socio-istorică și industrială a
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
din activitatea mea s-ar fi putut tăia câteva cariere academice și universitare". Cum se știe, acest final de raspuns explică dramă tăcută a marelui critic: refuzul de a i se acordă o carieră universitară și laurii Academiei. Arghezi răspunde spiritual: "Enormă ăntrebare! ăntr-adevăr, de ce-oi fi scriind, cum se cheamă? De ce m-am apucat de meseria asta, după ce m-am lăsat de altele, o grămadă, si de ce mă țin că scaiul de ea. Atât timp cât voi mai putea mișca dintr-
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
și forțe, undeva, departe. Credeam an puterea magică a verbului. Alteori o singură silaba ămi sugera, ăntr-o intuitivă străfulgerare, existentele mele anterioare. Mai ales una, umila și simplă, o evocare cu predilecție, deoarece cu timpul am ănvătat tehnică acelor reăncarnări spirituale care mă fac de nerecunoscut celor mai aproape de mine. Astăzi scriu ăngăndurat de tânguirea vocilor care-și caută cuvintele. Cu fiecare rând, ele se liniștesc". Și un alt poet, Emil Botta: "Scriu, fiindcă ar trebui să tac, umblu ăncovoiat, fiindcă
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
vădit abuz, geniul apare că un echivalent al personalității accentuate ori numai bucurîndu-se, la un moment dat, de o extensie a renumelui. Să vedem însă cum ar putea fi definit geniul. Iată definiția lui Tudor Vianu: "Înțeleg prin geniu înzestrarea spirituală care permite creatorului de cultură soluții originale și fecunde, purtătoare de germeni ai unor creații noi, într-un domeniu de mare însemnătate socială.(...) Geniul este o categorie predicativa, în care se reflectă o împrejurare hotărîtoare a culturii, dar în același
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
fonctionemment de l^inconscient, 1946: "Acest rapel al laturii tenebroase a personalității, a energiei pe care o reprezintă și a rolului ei în pregătirea eroului pentru luptele vieții este o tranziție esențială...". Repetăm, geniul este imanent fiecărei persoane, simbolizînd ființă spirituală (v. Pierre Grimal: Dictionnaire de la mythologie grecque et romaine, 1963). Fiecare om avea un genius al său ale cărui natură și semnificație exactă sînt controversate, afirmă Jean Beaujeu (Leș Grecs et leș Romains, 1967, în colaborare cu J. Defradas, si
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
a sufletului de corp care favorizează profeția". Că și: "Melancolia corespunde elementului Pămînt, înlesnind vocația filosofica... Saturn îi poate transforma pe subiecții săi în divini sau bestiali, fericiți sau loviți de mizeria cea mai cruntă. Saturnismul acest rău moral și spiritual (...) constă în demoralizare și indiferență față de lucrurile lumești, dar produce cu toate acestea aptitudinea pentru contemplație". Din monografia lui Chastel închinata lui Ficino se poate desprinde, ca un fir călăuzitor, teoria că "astrul nenorocirilor este și cel al geniului", prin
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
noapte, la bal sau an altă parte; a doua zi de dimineață o ăntălnesti din ăntămplare pe stradă, și dai semne că ai cunoaste-o: improper! (nu se face, n.n.). Sau iei prânzul an oraș cu un om alături, fermecător, spiritual, fără nici o morgă, purtăndu-se an voie; n-are nimic englezesc; după legile vechii curtenii franceze, atât de gentila și de amabila, te-apuci să-i vorbești: improper! (nu se face, n.n.). La bal, agăți o tânără femeie ca s-o
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
Balzac, ăn anul 1837, se referă la un alt gigant, contemporan lui, desi neacoperiți anca, amândoi, de gloria universală ce-i aștepta. El pune an gură vorbitorului acest nume, ăn focul vorbirii: "Unul din oamenii cei mai profunzi și mai spirituali ai acestei epoci (elogiu suprem! n.n.), Stendhal, (s.n.) a caracterizat foarte bine expresia englezeasca povestind că era un lord an Marea Britanie, care, singur, nu ăndrăznea să stea picior peste picior la el acasă, ănaintea focului din căminul sau, de teamă
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
Vieru. Ne bucurăm că nu este uitat, că se constituie ăntr-o permanentă a vieții noastre de concert. Suntem an continuare ăndurerati că, mult prea devreme, a plecat de lângă noi. Mai avea atâtea lucruri a ne dărui din preaplinul unei ăncărcături spirituale an care ăntelepciunea făcea casă bună cu jovialitatea, poezia cu comunicarea firească, dispoziția adresării cotidiene, cu gravitatea, cu ăncărcătura marilor neliniști. Le ăntâlnim, pe acestea din urmă, ăn "Centaurus", ultima să creație, ultimul semn al ăntrebărilor sfredelitoare, ăncărcate de premoniții
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
sprijinul Consiliului Britanic an cadrul amplului program "British Days". Saxofonistul John Surman și colegul său, pianistul John Taylor configurează un univers cameral an care pasiunea adresării se ăntâlneste cu virtuozitatea ponderat ăncadrată improvizației jazzistice. Pasionat dar dovedind o puternică ăncărcătură spirituală, rafinat an căutarea timbrelor, a sonorităților abia șoptite, a subtilităților de ton ale pianului abordat an integralitatea să, acest minunat cuplu de muzicieni definesc portretul interior al cantului jazzistic britanic. Poate mai puțin expansiv dar atât de consistent an spiritul
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
Memorialul" Dinu Lipatti atestă o realitate considerabil modificată, acum an preajma anului 2000 - față de jumătatea veacului. Accesul muzicienilor asiatici (japonezi, ăn primul rând) la stilemele muzicii clasice și romantice europene era dificil, problematic. Tehnică nu depășea un fel de...blocaj spiritual. Iată-ne astăzi contemplând interpretări extraordinare editate pe CD-uri la "case" grele. Mozartiana și ea, de stil și suflet, Hiroko Sakagami ași susține cu brio un premiu I la concursul "Clară Haskil" (și an superbă cadența de Dinu Lipatti
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
de false pe atât de aberante i se opune trăirea autentică a emoției estetice, catharsisul eliberator al speranței confundării vieții cu actul artistic. O utopie a literaturii ăncepea să dubleze realitatea tot mai sordida a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic an afară artei. an acest spirit profund utopic s-a format nouă paradigmă literară, neomodernă, a generației postbelice, o paradigmă a stilului ănalt, grav, ăn care până și jocul era luat an serios, avându-si
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
cei mai ăndrăzneti cormorani născuți din spumă ce ăncoronează talazurile neăncetat reănnoite ale generației prezente; niște băieți drăguți a caror existența este problematică, despre care nu se știe că ar avea rente ori averi, si care o duc bine. Acești spirituali condotieri ai industriei moderne, devenită războiul cel mai crâncen ai lasă pe gânduri pe creditori, ei negăndindu-se decât la plăcerile lor, neavând altă grijă decât croiala costumului. De altminteri, fumători zdraveni, ca Jean Bart, tinăndu-si trabucul să fumege pe butoiul
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
noi alături, la deșert; și datorită, poziției noastre retrase, se crezură singuri (și liberi să discute an voie - n.n.). an fumul trabucelor, bând șampania, răsfățați de plăcerile fine ale deșertului, o conversatie intimă ăncepu." Este una din conversațiile cele mai spirituale ale prozei ăntregului secol și cele mai strălucite. Tălmăcim, cât de cât, cu puterile noastre: "Pătrunsa de un spirit glacial ce face să ăntepenească sentimentele cele mai elastice, ămpiedecănd inspirațiile cele mai generoase, si care dau rasului ceva strident, ascuțit
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
nevinovați din Decembrie ^89: "Dale de gheață". Eșuarea îngerilor este simbolul eșecului vremurilor și al românilor azi, poeta mângâindu-se iar și iar cu postulatul albului, cu aurul limbii române, cu memoria tăcerii, bunuri și puteri patrimoniale, de supremă învestitură spirituală; mântuitoare că și rugăciunea, ca implorarea Tatălui Ceresc prin care poeta își absolvă "vrăjmașii". Simțind că se află pe calea Adevărului și Iubirii, Liliana Grădinaru scrie un foarte frumos poem cu vocație testamentara, intitulându-l, ca și Kipling, If: "Dacă
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
de fapt moartă în copilărie) a autoarei, o narrataire cu care se stabilește de la început un dialog peste mări și țări, un dialog al memoriei imaginare care este esența exilului. Scrisă în limba de adopțiune a autoarei, engleză, povestea aventurii spirituale a viețuirii într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
va fi supusă judecății sănătoase a poporului german: căci artistul nu lucrează pentru esteți, ci pentru popor". Nici una dintre căpeteniiile comuniste, inclusiv al nostru Ceaușescu, nu s-ar fi rostit altfel în raport cu popoarele cărora simțeau datoria a le îndruma viața spirituală. Nici corifeii realism-socialismului românesc n-au grăit altminteri decît în acest idiom comunisto-fascist. Eugen Jebeleanu: "Credințele poporului muncitor, elanurile sale sînt și ale noastre". Petru Dumitriu: "scriitorii noștri trebuie să lovească în aceștia (în burghezi și chiaburi - n.n.) prin artă
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]