1,910 matches
-
nu a cunoscut o varietate atît de mare de tendințe ca artele plastice. Influența expresionismului este minoră, iar cea a suprarealismului aproape nulă. Marile mișcări novatoare se manifestă în acest domeniu prin răspîndirea jazzu-lui care la rîndul său, trece de la spontaneitatea stilului New Orleans la forme mai complexe introducînd în stilul swing o orchestrație mai savantă, sau prin continuarea experiențelor efectuate la sfîrșitul secolului al XlX-lea de compozitori ca Dvorak și Smetana. Unii muzicieni originari din Europa de Est ca cehii Janacek
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
-ul este un mod de a vorbi, nu de a cînta, și utilizează adesea scheme de rimă complexe, deși neortodoxe. Rapul este de obicei interpretat într-un stil rapid, staccato, deși ritmul și rima adesea complexe pot crea tensiuni între spontaneitatea interpretării și fixitatea versurilor. Cîntecele rap sînt adesea povești lungi și complexe cu variații individuale și solo-uri reluate din ragtime, jazz și blues. Raperul seamănă adesea cu un preot al bisericii negrilor, care are un mesaj pentru auditoriul său
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tabelul 4.1. Vulnerabilitatea Inițial, s-a sperat că există o predispoziție biologică unică spre atacurile de panică. Principalele patru argumente ce justificau această ipoteză erau reacțiile diferențiale la anumite tratamente farmacologice, specificitatea rezultatelor obținute la testele biologice de provocare, spontaneitatea atacurilor de panică și predispoziția genetică unică. Cu toate acestea, în urma studiilor aprofundate s-a putut observa că ipoteza specificității trebuie înlocuită de cea a unei predispoziții nevrotice generale. Mai întîi se ia în calcul răspunsul specific la tratament: pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de bază sînt mai ridicate încă de dinaintea începerii testelor de provocare. În al treilea rînd, fiindcă atacurile de panică erau spontane, se credea că reflectă acțiunea unor disfuncții endogene (Klein, 1981). Principala problemă a acestei teorii este aceea că aparenta spontaneitate a atacurilor de panică nu justifică similaritatea profilurilor de simptome dintre atacurile spontane și cele provocate de anumite situații (Margraf et al., 1987). Barlow (1988) a sugerat că este mult mai corect să descriem atacurile de panică drept previzibile sau
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
referitoare la progresul recuperării acestei subpopulații, deși experiența bazată pe observații arată că modificările funcționale instalate după traumă pot persista pe termen lung. Adesea, partenerii de viață ai pacienților descriu aceste modificări sub forma retragerii în sine și a diminuării spontaneității, asociate uneori cu o reducere a afectelor. Ultima treime de pacienți cu SSPT par să nu beneficieze foarte mult de pe urma abordărilor terapeutice existente. Provocarea majoră a acestui domeniu constă în identificarea înainte de începerea tratamentului a potențialilor pacienți care nu vor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vieții, icoana, dar al Bisericii către ochiul omului, considerată, din punct de vedere artistic și spiritual, printre cele mai importante descoperiri ale secolului al XX-lea . Foarte sugestivă datorită puterii sale simbolice și a impactului asupra sensibilității, imaginea atinge, prin spontaneitatea sa, mai ales inima, se insinuează În adâncurile ființei și Îl modeleaza progresiv pe cel care o contemplă, influențându-i În mod direct viața spirituală. Icoana, călăuza credinciosă și tăcută a creștinului Îl proiectează pe om din spațiul profan, În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
viziunea mea ca pe-un premiu, nu ca pe-o obligație. În timp ce cei din țară, avându-mă mereu la îndemână, își permit să citească mai superficial, oarecum informativ. Nu vreau să fiu nedrept cu nimeni, astea-s impresii generale. Fără spontaneitate nu pot acționa. Mă simt legat de mâini și de picioare. Cu creierul încleiat. Cu simțurile de pâslă. Dacă forțez nota, textele ies lamentabile. Plăcerea de a scrie cred că e suprema cerință a unui text bun. Nu singura, desigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și traducător român. Cum împletiți toate aceste genuri și de care vă simțiți mai apropiat? Genurile mă ajută să nu mă plictisesc. Trec de la unul la altul după cum îmi dictează inspirația. Inspirația mea a fost întotdeauna imprevizibilă. Asta îmi asigură spontaneitatea. Fără spontaneitate nu pot acționa. Mă simt legat de mâini și de picioare. Cu creierul încleiat. Cu simțurile de pâslă. Dacă forțez nota, textele ies lamentabile. Plăcerea de a scrie cred că e suprema cerință a unui text bun. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
român. Cum împletiți toate aceste genuri și de care vă simțiți mai apropiat? Genurile mă ajută să nu mă plictisesc. Trec de la unul la altul după cum îmi dictează inspirația. Inspirația mea a fost întotdeauna imprevizibilă. Asta îmi asigură spontaneitatea. Fără spontaneitate nu pot acționa. Mă simt legat de mâini și de picioare. Cu creierul încleiat. Cu simțurile de pâslă. Dacă forțez nota, textele ies lamentabile. Plăcerea de a scrie cred că e suprema cerință a unui text bun. Nu singura, desigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la biserică. I-a interesat În special viața țărănimii noastre. Lipsită de binefacerile tehnicii și civilizației americane, luptând din greu cu natura, cu trecutul ei plin de incursiuni dușmane, cu ceea ce reprezenta la data când America era abia descoperită, cu spontaneitatea ei, cu lipsa de așa zisă cultură, dar cu bogatul ei tezaur folcloric, grupul de americani m-au ascultat și și-au dat seama că oamenii de la noi și-au creat o viață spirituală și materială, care le-a dat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin faptele noastre, putem schimba lumea! Ieri am primit un SMS de la Diana: - Domnu’ Florin, veniți, vă rog, la 12.30 la Casa Pensionarilor de pe strada Polonă! Vom cânta! Recunosc, în primul moment am fost iritat, chiar dacă sunt obișnuit cu spontaneitatea Dianei. Ce vom cânta? Ultimele noastre repetiții nu s-au finalizat cu piese bine puse la punct pentru un spectacol! În fine, era o provocare, iar vizita la o casă de bătrâni nu putea decât să se transforme într-o
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
India! Și, pentru ca echipa subtilă să aibă forța amplificată în susținerea Anei, Diana mi-a propus și mie să fac această călătorie, benefică din toate punctele de vedere, pentru toată lumea, suportând tot ea cheltuielile de transport la Belapur. Cu voința, spontaneitatea și hotărârea ce o caracteriza, ne-a pus în fața faptului împlinit și ne-am trezit cu biletele de avion în mână. Așa am ajuns tustrei în India! Dar nu aceste amănunte sunt esențiale în narațiunea ce doresc să o dezvolt
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la numai un metru, medita Ștefan Dumitru. Copiii. Spectacolul piticilor a fost o defilare a purității, inocenței și drăgălășeniei. Am folosit cuvântul defilare pentru că totul a decurs de la sine, fără a fi nimic forțat, timiditatea copiilor fiind depășită doar de spontaneitatea lor. Mai greu a fost începutul. Dar și mai dificil a fost să le fie oprită dezlănțuirea. Micilor artiști nu le era deloc ușor să le fie luat microfonul din mână pentru a fi transmis altuia. În momentul în care
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
uriașă uzină care produce conform fluxului tehnologiei industriale. Mihail Cozma, într-un articol din "România literară" (apud. Ana Selejan, Reeducare și prigoană) tranșează chestiunea: "Sîntem atît de obișnuiți cu unele prejudecăți ale trecutului apropiat, cu unele opinii asupra așa-numitei "spontaneități" din cîmpul creației spirituale, încît întrebarea [privind planificarea culturii n. n.] este explicabilă. Sovieticii au rezolvat această dilemă cu o simplitate uriașă. Au rezolvat-o transformînd cultura sovietică într-o imensă uzină, pusă în serviciul umanității [...], planificarea activității culturale pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
literar face apel la cazul romanului lui Petru Dumitriu, Pasărea furtunii, modificat de cîteva ori, conform amendamentelor impuse de critica "științifică". Se pare că Petru Dumitriu era între cei mai docili executanți în refacerea propriului manuscris. Geo Șerban își amintește: Spontaneitatea imaginativă a scriitorului impresiona pe toți cîți participau la disecarea colectivă a manuscrisului [...]. Opiniilor la obiect, le acorda credit și, calm, se așeza să intervină prompt; ștergea replici, restructura scene, compunea pagini de la capăt, fără să lase aproape nici o urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
evita totuși să se Întâlnească cu Băsescu; singura lor dispută televizată a arătat și motivul: Băsescu a fost mai convingător. Românii aveau de ales, pe lângă opțiunile ideologice ale fiecăruia, Între două tipuri de politicieni complet opuse. Năstase, calculat, lipsit de spontaneitate — și vădit neautentic atunci când Încerca să se arate spontan și apropiat de oameni; Băsescu, nu doar spontan, ci excesiv de spontan, respirând un aer de autenticitate și părând să se simtă la el acasă În orice mediu și În orice situație
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aș pune nici pe mine însumi în pericol, urcându-mă beat la volan, ca să nu mai vorbim de copiii noștri, bine? Fața i se relaxă și pentru prima oară în dimineața asta zâmbi cu adevărat, fără să joace teatru. Cu spontaneitate, neexersat. Ceea ce mă făcu s-o întreb: - Ce? Ce e? - Ce-ai spus. - Ce-am spus? - Ai spus „noștri“. 1 0 l a m a l l Am răsfoit ziarele să văd ce filme erau la Fortinbras Mall 16-plex și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și de surdul complex al revanșei care ne mai apasă pe noi, francezii. Ne putem așadar croi un drum spre viitor. Universitatea Mac Gill din Canada acordă asistență celei din Al-Qods. Oare n-ar fi multe de așteptat și din partea spontaneității americane, mai ales când aceasta e dublată, ca în cazul lui Burrel, de impresionante cunoștințe istorice și teologice? Cât antren și câtă îndrăzneală îți dă o anumită inocență în materie de memorie latura "noi știm să debarcăm: cât despre jaful
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
său literar neobișnuit (din 1904), cu patru cărți, fusese produsul a patru-cinci ani de exerciții juvenile; în 1905 li se adăugau alte volume, iar anul următor încă patru. Fenomen rar întâlnit, un ritm ca acesta avea să acrediteze impresia de spontaneitate. Că prozatorul găsea dintr-o dată limbajul adecvat temei, că frazarea cu mâna sigură putuse părea un dat structural, organic, acestea se cuvin considerate nuanțat. "Multora scria el în Anii de ucenicie capitolul XX li se năzărea că literatura mea e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tezaurul nostru folcloric, Gh. Rădășanu a rămas până la sfârșitul vieții un colaborator al activităților culturale din zonă. Ziarul "Zori noi" din 24 mai 1973 relatează că la spectacolele folclorice sucevene, "dansatorii din satul Bogata au adus pe scenă frumusețea nealterată, spontaneitatea, marea artă străveche a unor piese originale". Acești dansatori au avut ca instructor menționează ziarul pe învățătorul pensionar Gh. Rădășanu"94. În "România pitorească", revistă lunară de turism, în reportajul de folclor moldovenesc de la Strunga, găsim altă relatare: "Moștenirea lăsată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
prezenta, dar recepția la gară, la lumina făcliilor, a fost foarte frumoasă. Protopopul Savu, doamna Băiculescu, multe cunoștințe vechi și altele noi, prin căldura și dragostea arătată, încheiară această neuitată călătorie oficială, făcută însă într-o atmosferă de entuziasm, iubire, spontaneitate, care nu se mai putea regăsi în viața unui om sau popor. (Aici se încheie textul publicat în volumul II, ediția I, 1937. ) [Dar atunci începu să bată un vânt nefast, ațâțat și de un ambițios de la noi, nerăbdător să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
personaj dintr-o poveste.Se poartă o discuție imaginara, în care se îmbină elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate.Atât întrebările adresate de ,,reporteri” cât și răspunsurile date de copiii-personaje din povești au fost pline de haz și spontaneitate. Exemplu-povestea ,,Scufița Roșie”. Reporterul: De ce n-ai ascultat sfatul mamei și ai stat de vorbă cu străinii ? Scufița Roșie: Pentru că lupul părea serios. Reporterul: Cum era în burtă lupului? Scufița Roșie: Era întuneric și urât. Un alt exemplu-povestea ,, Fata babei
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
sau mai putin verosimile, în care nu desfășurarea acțiunii este partea cea mai importantă, ci zugrăvirea relațiilor dintre oameni, a gesturilor și a reacțiilor lor sufletești, reproducerea vorbirii lor’’. Ỉn întreaga opera a lui Creangă exprimarea este vie, autentică, iar spontaneitatea expresiilor ascunde caracterul lucrat al compoziției și tentația spectacularului, astfel încât scene întregi pot fi dramatizate. Farmecul narațiunii, în ansamblul ei, este rezultatul unei armonizări desăvârșite între povestire, descriere și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cum era, plin de vigoare, cu o figură energică de om hotărât, rosti cu voce tare și fermă în auzul deputaților și a tribunelor pline, următoarele cuvinte întocate, care și astăzi mă mișcă. "Domnilor Deputați! Ales de cătră națiune cu spontaneitate Domn al Românilor, mi-am părăsit, fără a sta la îndoială, și țara, și familia, spre a răspunde la chemarea acestui popor care mi-a încredințat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, am și devenit român. Primirea plebiscitului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Erziehung der deutschen Jungend (Educația artistică a tineretului german, 1893) de KONRAD LANGE etc. (3, p. 13). În 1897, cehul FRANZ CIZEK a deschis la Viena o școală de artă infantilă, a cărei activitate se întemeia pe ideea libertății și spontaneității copilului ca o condiție a dezvoltării capacității creatoare, a manifestării sale plenare. În școala lui Cizek desenul după model, realizarea unor copii fidele erau înlocuite cu desenul din imaginație, cu activitatea spontană, creatoare (3 bis, p. 39). Acțiunea practică de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]