5,301 matches
-
de Graham coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare a fazei disperse și a mediului de dispersie: - suspensii - sisteme coloide de tip solid în lichid; - emulsii - sisteme coloide de tip lichid în lichid; - spume - sisteme coloide de tip gaz în lichid. Observă și descrie proprietățile unei suspensii (ex: argilă-apă) și ale unei emulsii (ex: apă-ulei). Sistemele (soluțiile) coloidale au proprietăți diferite de ale adevăratelor soluții datorită dimensiunilor mult mai mari ale moleculelor de solvat
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
în afara gazelor din aer (O2, N2, CO2) și săruri sub formă de ioni Duritatea apei se datorează ionilor Ca2+ și Mg2+, aflați în concentrații mai mari. Apa dură are un conținut mai mare de 60mg ioni Ca2+/l, nu face spumă cu săpunul și depune carbonat de calciu la fierbere. Apa dură afectează prin depuneri de calcar boilere, cazane, mașini de spălat, conducte. Duritatea temporară este datorată prezenței unor cantități mărite de bicarbonat de calciu Ca(HCO3)2 și bicarbonat de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii, șampionii, autocrații, geniile, pirații, spuma lumii, cerealiștii, realiștii, un drac în frac, toată societatea și mulți, mulți alții, care, cu toții, stau la masa de joc în poemul Europa decadentă. Pentru M. poezia nu e un scop în sine, ceea ce contează este grăuntele de plaisir din
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Dan C. Mihăilescu, București, 1982; Fluviul întâmplător, București, 1985; Semne de carte, București, 1988; Lumina de seară, București, 2000. Traduceri: Luis Martín-Santos, Vremea tăcerii, București, 1967; Istoria ilustrată a picturii. De la arta rupestră la arta abstractă, București, 1968; Boris Vian, Spuma zilelor, pref. trad., București, 1969; Calderón de la Barca, Viața e vis, București, 1970; Miguel de Cervantes, Teatru, pref. Ileana Georgescu, București, 1971 (în colaborare), Muncile lui Persiles și ale Sigismundei. Istorie septentrională, pref. trad., București, 1980, Nuvele exemplare, introd. trad
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Peste tot În jurul nostru sînt fotografii gigantice cu bebeluși, standuri colorate și hostese care ne Întind sacoșe cu diverse. Din difuzoare se aude melodia din The Lion King, dată la maximum, iar un clovn pe catalige jonglează cu banane de spumă. — Deci, zice Suze pe un ton foarte profi În clipa În care ne așezăm la coadă, ți-ai făcut o listă? — O listă? o Îngîn nedumerită. Nu mă pot abține să nu mă uit În jur la cărucioare și mămici
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care Luke mă Întreabă ce s-a Întîmplat, iar eu Îi spun O, nimic, și el zice, Ba da, ai tu ceva, și care se sfîrșește cu el zicîndu-mi că e Înnebunit după mine și că Venetia e urîtă cu spume și ce-ar fi să plecăm mîine cu avionul la Paris? Dinspre televizor se aude o melodie foarte vioaie, care mă trezește din starea de semitrezie și mă uit la ecran. Nu știu cum, am ajuns la ultimele canale, la nu știu ce canal
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mine tot timpul. — Am Întîlnire cu Dave Sharpness, zic, făcînd eforturi să-mi țin bărbia sus. Imediat, drăguțo, zic și ochii ei lipsiți de orice expresie coboară spre pîntecul meu. Ia un loc. Mă așez pe un scaun maro de spumă poliuretanică și iau un Reader’s Digest de pe măsuța de cafea. O clipă mai tîrziu, se deschide o ușă și se apropie de mine un bărbat la cincizeci și, poate chiar peste șaizeci de ani. Are burtă, ochi albaștri și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un mocha latte? zice. — Îhîm, spune Danny, Întinzîndu-se leneș. — Stan, tu vrei ceva? se uită Carla la bodyguard, care e povîrnit În scaun, conectat la iPod. — Ha? deschide ochii. A, da, Starbucks. Ia-mi un cappuccino, te rog. Cu multă spumă. Portiera se Închide și mă Întorc spre Danny, uluită. Așa e tot timpul, are oameni care stau după fundul lui nonstop? — Danny... — Îhm? Danny ridică ochii din Cosmo Girl, pe care tocmai o răsfoiește. Hei, ți-e frig? Că mie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luke făcînd... ceva. Iar eu habar nu am ce anume. CINCISPREZECE De data asta nu mă mai obosesc să-mi pun ochelari de soare. Și nici să-i zîmbesc secretarei. Mă așez cu spatele drept pe același scaun maro de spumă poliuretanică și fac fărîmițe un șervețel, gîndindu-mă „Nu-mi vine să cred“. N-am putut să fac nimic În weekend. A trebuit să aștept pînă azi-dimineață, cînd Luke a plecat la muncă. Am așteptat pînă am fost sigură c-a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
da! spune Paula, apropiindu-se iute. Îi trimit mesaj anestezistului. Ai fost o eroină că ai rezistat atît de mult, Becky. — ... ridicol... e ultimul epitet pe care Îl mai aud din gura Venetiei, care trîntește ușa În urma ei, plină de spume. — Ce vacă! spune Suze. O să le spun tuturor prietenelor mele gravide ce vacă e. — A plecat, mă sărută Luke pe frunte. S-a terminat. Îmi pare rău, Becky. Extrem de rău. — Nu mai contează, zic automat. Și sinceră să fiu... chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu contează. Nu zic asta doar ca să-l Încurajez. (Deși adevărul ăsta e, chiar sînt o soție care-și sprijină soțul, orice-ar fi.) Sincer, pentru mine chiar nu contează. În clipa asta, mă simt ca Într-un balon de spumă. Viața adevărată e undeva departe, la kilometri distanță. Tot ce contează e copilul. — Uite! zic, cînd odrasla noastră cască brusc. Are doar opt ore și știe să caște! Doamne, cît e de deșteaptă! O vreme, ne uităm siderați la pătuț
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de aceeași dorință de a se bucura de lumină, de soare, de liniște: „Precum, de treci prin inima acestei vaste bruse,/ Dai de păduri de pini cât vezi în zări,/ Se-ntinde peste viața-mi, ca hula negrei mări,/ Cu spume tulburi, cu furtuni abstruze, / O-nvolburare de precipitări” (Vii tu). E încheierea unei evoluții poetice care s-a desfășurat sub semnul unei mari tristeți. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între Meduza și Perseu (I-
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
manifestă o libertate anarhetipică În explorarea unui material afectiv și sinestezic magmatic. Cu cât ne apropiem mai mult de perioada actuală, impresia mea este că recurența operelor anarhetipice crește. De la Proust ajungem la Boris Vian (mă gândesc nu atât la Spuma zilelor, care Încă are un fir epic logic, cât la romanele sale ulterioare, la Smulgătorul de inimi sau Toamna la Pekin) sau la Thomas Pynchon (cu ale sale V. sau Gravitația curcubeului), ale căror opere par să nu mai „facă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării”, „craiul țării” - divinitatea umanizată de o metaforă cu reverberații folclorice - face să tacă, într-un psalm, zbuciumul interior, dăruind aspirația spre necuprinsă odihnă: „Că pre tot craiul potoale, / Ca spuma mării cea moale”. Accentuat, un element de mișcare - zbaterea valurilor - figurează suferința lăuntrică, intensificată de mânia divină: „Ț-ai pusu-ț asupră-mi mânia ta svântă / Preste mine valuri trec de nu s-alintă”. O metaforă a glacialității sugerează teama, distanța
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Nerval, Baudelaire, Romain Gary, Stefan Zweig, Hemingway, Malcolm Lowry, René Crevel, Marina Țvetaeva, Petru Comarnescu, Arșavir Acterian, Liviu Rebreanu, Radu Petrescu, Mihail Sebastian, Miron Radu Paraschivescu ș.a. Exemplele furnizează doar suportul unor definiri succesive ale temei: M. ține mult la „spuma” ideilor, la acest tip special de învăluire treptată a demersului critic în straturi de istorie și teorie: sinucideri „soft” și sinucideri „hard”, „paradigma Freud” și „paradigma Werther”, adică sinuciderea ca salvare, ca ieșire din capcană - în cazul romanticilor versus sinuciderea
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
se află un nucleu tare de idei generale despre esența și sensul lumii și al vieții (în termeni clasici, Weltanschaung, World-View sau Eidos). Iar opinia publică este - chiar în înțelesul ei larg, de sinteză - partea mai de suprafață a mentalității, „spuma” de deasupra ei. Opinia publică ar fi, altfel spus, manifestare și concretizare a mentalității față de diferite situații, evenimente și probleme sociale particulare. În raport cu mentalitatea și, în speță, față de nucleul cognitiv-axiologic tare al acesteia, ea apare mai fluidă, mai dinamică, mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
saturată de imagistică barocă. În cărțile următoare, caracterizate de o minimă evoluție tematică, tonalitatea elegiacă se accentuează: „Din cer răsturnat un roz nesfârșit,/ o bură de fluturi pe umerii serii:/ iarba cu lâna de miei s-a-ncâlcit,/ negura-n spume cu merii.// Florile toate de tije se rup/ și saltă; mireasma se rupe de ele,/ ciorchina de curpeni, duhul de trup,/ îngerii și ei de stele.// Și clipa durează.” Structurile prozodice devin și ele mai complexe. Criticii au remarcat ecourile
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
în căutarea celui mort, chestionându-i pe cei întâlniți în cale: Tinerei voinici, Pe cai povărnici, Pe unde-ați trecut Au nu mi-ați văzut Soțiorul meu Luat de Dumnezeu? Ea face portretul celui pe care-l caută: Fețișoara lui Spuma laptelui, Mustăcioara lui Spicul grâului, Perișorul lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Coaptă la răcoare, Ne-ajunsă de soare. De fulg de ninsoare... Află că soțul mort își aștepta răbdător pătrunderea în paradis, recomandat fiind de facerile de bine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pare a fi absurd, de neînțeles. Omar Khaiam sintetizează acest aspect În următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-i spună adâncul tâlc al spumii; Ce rost avu venirea? Și-acum ce rost plecarea? Acest dublu traumatism psihomoral al persoanei, cu care Începe și cu care se termină viața, compensat prin dubla natură a persoanei umane, reprezentată prin trupul carnal material și perisabil, și sufletul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o plantă hrănită ritual”. Este o poezie cu aspirație cosmică, tinzând spre osmoza între fervoare și înalt, spre a cuprinde „imensa Golgotă de la moluscă la Olimp” și configurând un dicționar imens de „subcuvinte” (adică, după Al. Piru, „cuvinte nediferențiate din spuma originară, capabile să denumească doar subobiecte, forme primitive ale obiectelor”). Pare o nouă poetică, în care erosul este primordial, similară, într-un chip, cu necuvintele lui Nichita Stănescu. Artere de taină (1979) include versuri sub pecetea misterului, cu un motiv
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
luna, valuri-pernă/ Peste care bate-azurul cu neliniștea eternă,/ Stropi de fagure așează lucrurile-n sunet dulce,/ Visele în aparență strâng aripa să se culce,/ Parcă azi răsare pacea stinsă la-nceput de lume/ Când amurgul viscolește jar în pulberea de spume;/ Un plămân tăcut bea stele prin fisurile de iască,/ E o liniște-a durerii parcă lutul vrea să nască,/ Niciodată n-a fost iarba mai gătită pentru nuntă,/ Când lumina-n degradeuri cu nălucile se-nfruntă”. Unele cărți de versuri
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și spuma roșă tremura-n zăbale”. Total se integrează în sămănătorism și proza lui V. În cea mai amplă povestire, Tinerețe (N. Iorga o considera roman și o apropia prin „atmosferă” de scrierile lui Bj/orstjerne Bj/ornson), din volumul Povestea unei
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de altădată sau
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
un loc de pelerinaj cu virtuți tămăduitoare. De fapt este o stâncă fără vegetație, de câteva hectare, atingând deasupra nivelului mării înălțimea de 40 m în mijlocul ei. În pofida numelui antic, roca are o culoare cenușie. Este înconjurată de cununa de spumă albă a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar deasupră-i pluteau fără îndoială, ca și astăzi, stoluri de pescăruși albi. Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina ce-l învăluia, transformîndu-l într-un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Înrăită lumea, foarte rea. Se întâmplau și lucruri dramatice la cozi: oameni bolnavi - o dată un epileptic din fața mea căzuse, stăteam la coadă la pâine, venise multă lume de la țară, luau foarte multă pâine pentru «tot satul». Căzuse pe jos, făcea spume la gură, eu am plecat acasă, coada s-a stricat pe moment, apoi s-a refăcut”. 9. Bineînțeles, nu toți suportau acest tratament umilitor. Iată transcrierea unei părți dintr-un interviu cu o contabilă care s-a „descurcat”: I: „Povestiți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]