10,783 matches
-
dezechilibra peste el)... și cum te mai rupea pasărea aia, fratee-le meuuu, cum te mai rupeaaaa nenorocita aiaaa cu ciocul ei mizerabiiil... iar tu... tuuu... Se prăbuși În josul catafalcului și rămase acolo Înțepenit, zbuciumat de murmurul unui plâns surd, care stârni indignare și nedumerire printre cei veniți. Mama făcu iar gestul acela de femeie ce-și duce dosul palmei la gură, iar tanti Valeria o sprijini de braț protector, cu duioșie. Nea Gore căzu În genunchi și, prinzându-se cu brațele
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
albastre și verzi. Verzi erau și ochii ei mândri, pe care nu și-i cobora nicicum spre noi, băieții, evitându-ne ostentativ. Își petrecea mai tot timpul de joacă doar cu prietenele ei, cu care chițăia, râdea și discuta secrete, stârnind de multe ori valuri de curiozitate În rândurile băieților, care o priveau pe sub ochi, cu dragoste ascunsă și respect. Ana Maria vorbea franțuzește și dansa ca o prințesă adevărată. O dată pe an, vara, mergea În vizită la mătușa ei, la
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
copiilor care se uitau vrăjiți. Se Întâmplă, Însă, ceva care electriză publicul. Cu o mișcare neașteptată, Grimmi sări brusc În sală, nimerind chiar În brațele soției primarului. Surprinsă și speriată, aceasta scoase un geamăt surd și sări Îngrozită În picioare, stârnind imediat un concert de țipete Întretăiate. Cei din primele rânduri, se ridicară zăpăciți și se Înghesuiră unii Într-alții spre pereții laterali. Priveau cu toții năuciți. Păpușa avea acum ochii și surâsul celui care o mânuise. Și mersul său puțin săltat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vină ea la mine/ Ș-apoi om vedea de-i bine/Ș-apoi om ve deaaa” - aici se zbiera apăsat pe vocala a. Un râu de vomă mi-a inundat din subterane gura cântătoare și o isterie neașteptată s-a stârnit dintr-o dată În rândurile noastre, spărgând perfecțiunea momentului. Neluțu s-a supărat rău. Îi mânjisem covorul ”străin”, tapițeria unui scaun, fața de masă din catifea albă. Și hainele băieților le pătasem. Țâșnise din mine cu generozitate, ca dintr-un furtun
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cred că așa ar fi cel mai potrivit să mi se spună... Sau - cine știe - poate și mai rău! Curând va trebui să mă despart de sacoul meu gricenușiu. Ca, de altfel, și de pantalonii mei bej. Faptul acesta Îmi stârnește o mare tristețe. Au fost hainele mele preferate, “țoalele” mele cele mai dragi. Sacoul și pantalonii aceștia miau slujit cu Încredere ani mulți la rând (aș spune chiar zeci de ani) de-a lungul carierei mele de profesor. Mi-amintesc
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fetița cu chibriturile” pentru că odată, din greșeală, a aprins rochița păpușii ei preferate, care a ars toată, și Duța a plâns ore În șir cu mari sughițuri până s-a Învinețit, spre disperarea lui tanti Valeria, și a murit subit, stârnind În urma ei un val uriaș de dureri și de regrete. I-am vorbit despre nemernicul de Igor, cel care m-a bătut cu urzicile peste picioare până am leșinat de durere, pretinzând că o face pentru purificarea mea e drept
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
E păcat să-l Îngropăm!, am sărit eu și Libelula. Dacă Începe să pută?, remarcă Goanță și se dădu doi pași Înapoi... voi nu vedeți că se topește! Nu știam dacă Îngerii miroseau cu adevărat atunci când mureau, dar observația mâncăciosului stârni oarecum Îngrijorarea În inimile noastre. De la tine pute, Goanță!, i-o trânti Libelula și Îi Întoarse un spate nervos. Haideți să-l Îngropăm odată, strigă Pistruiatul ca și cum s-ar fi temut de ceva. Ce vreți... să-l descopere alții... să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
comune; dăcheltuieli cu salarizarea personalului și cu combustibilii. Pe numărul de persoane din apartament se calculează : salariul femeii de serviciu; curentul pe părțile comune; gunoiul; -curentul care alimentează liftul. Dat fiind faptul că plata curentului consumat de funcționarea liftului a stârnit dese dispute printre proprietari, în adunarea generală se poate statua cine sunt locatarii care sunt Ținuți la plata curentului și întreținerii acestui agregat.De regulă, locatarii de la parter și etajul 1 nu-l folosesc și ca atare nu plătesc cheltuielile
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
neprezenatării clientului, precum și cele prin care înțelege să-i suplinească lipsa prin prezența sa, asigurându-l totdată pe mediator că este legal și că îl va informa personal pe clientul său despre mediere. Cazul nu numai că este o ciudățenie stârnită de un avocat, dar este în același timp de-a dreptul hilar. Potrivit art.81 Cod de procedură civilă și reprezentarea în fața instanței este limitată. De exemplu, achiesarea la hotărârea ce s-a pronunțat, încheierea unei tranzacții prin învoiala părților
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
bezna din spatele său. Dar cu siguranță că nu se va întoarce spre făptura ce l va fixa, doar îi va spune că venise, că se ținuse de cuvânt, dar că nu găsise pe nimeni. Vietatea tăcută din spatele său îi va stârni mila, sau poate că privirii i se va face milă de el și îi va deschide. Călătorul o să pășească apoi în întunericul de dincolo de ușă, însă de data aceasta va ști că cineva îl ascultă. Va rămâne acolo un timp
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
la infarct. După ce îl aruncară în gol ca să nu se împută, viziunea tuturor asupra morții se schimbă radical. Dacă până atunci certitudinea sfârșitului părea să nu îi afecteze, deodată moartea deveni ceva comun și foarte aproape. Moartea bătrânului nu le stârni compasiune sau milă, ci invidie, pentru norocul celui care în clipa asta putea profita de răcoarea subsolului și a morții. Secretara închise ochii și se închipui afară în ploaie simțind picăturile curgându-i pe umeri și pe spate, prelingându-i
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Nu mai are nici un sens. Indiferent ce va urma, îi voi mărturisi totul diseară. Există vreun mod în care te-aș putea face să te răzgândești? — Nu. Acest dialog poate părea ridicol, căci de fapt nu spune nimic; în schimb stârnește curiozitatea celui care a avut răbdarea să citească până aici, căci în fond e vorba de un secret, și în același timp a reușit să dea un contur, e adevărat, destul de delicat, personajelor, care astfel au stabilit un prim contact
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
dacă... Dacă totuși găsise jurnalul, îl cercetase cu minuție și, abil cum i se arătase în diverse ocazii, se așeza acum în postura neștiutorului!? Era în stare să joace bine acest rol. Va vedea! Nerăbdarea ei era ca o vijelie stârnită de un vânt furtunatic înaintea unei ploi furioase. Când tocmai își făcea planul cum ar putea să-l descoase, intră pe ușă Alex, jovial, cum nu se prea arătase în ultimul timp, ținând la spate ceva care constituia surpriza acelei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cu focoasele periculoase. Nu mai puține aprecieri, șefilor acestora, și, chiar, întregului sistem. Cu asemenea vigilență, dragii mei domni, poftiți, cu toții, cât mai rapid, la podiumul de decorare! Hai, încolonarea! Altă cale nu e Sinistră veste a străbătut iute orașul, stârnind: ba groază, ba umor, ba neluare în seamă. Elena; statuia vie a însăși dreptății, cinstei și corectitudinii; Elena, deci, să fie arestată pentru crimă?! De necrezut! Cum, de necrezut, dacă domnișoara, în etate de un sfert de secol frumoasa frumoaselor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
acest fapt, s-a dus vestea, prin întreaga comunitate. Aprecierile erau dintre cele mai diverse. În majoritate, însă, pozitive. Totul, de la un timp, a intrat în obișnuit. Nu mai surescita interesul aproape al nimănui. Al câtorva persoane, totuși, l-a stârnit. Al câtorva răufăcători. Mai bine zis - hoți! și-au organizat lovitura cu mult profesionalism. Când, cum și în ce mod să atace.Oricum, va trebui să fie evitată violența. și desconspirarea acțiunii, în timpul desfășurării. Acolo, în acel obiect, își ziceau
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fără casca de protecție, dacă nu pusă pe cap, cel puțin, agățată de spinare, ca un rucsac. Însă, de îndată ce se întâlneau, doitrei, obligatoriu, urmau a-și monta, casca de protecție, pe cap. Căci, cu siguranță, nu mai dura mult, până ce, stârnindu-și nervii, fie unul, fie altul, din te miri ce, de îndată duceau mâna la curea, zmulgeau de acolo bâta, și, dă-i la cap! și, din bâtă în bâtă, se ajungea la o bătaie înverșunată, încât numai casca de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
foileton, în ziarul Iran, apoi în volum, tot în 1941. Publicul cititor a fost șocat nu numai de noutatea estetică a romanului, ci și de limbajul criptic, ceea ce dă naștere la multe interpretări. Nu întâmplător, credem, capodopera prozei persane a stârnit interesul și entuziasmul părintelui suprarealismului, André Breton, după traducerea în franceză. Calitatea esențială a Bufniței oarbe e că nu seamănă cu nici o operă din literatura universală. Ea nu se poate înscrie în nici o tipologie sau serie epică. Paradoxal, autorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Cioran mă Încurajează ... George Banu observă că Harpagon deturnează vocația erotică, spre ban. Și că Molière Îl critică, firește, pentru asta. Dar, continuă teatrologul, nu e aici și un gest de măreție? Pasiunea - oricare ar fi obiectul ei - nu poate stîrni și admirație? Nu cumva În final, Harpagon e un om Împlinit? De meditat... Un director de teatru mic, Îmi povestește cum au murit actorii vîrstnici din instituție : din ceea ce-mi spune, după ce mă Înfior oleacă, deduc că-n orașele
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cuvintele mele :” Un mare regizor, pe care-l cunosc și eu, dacă nu-l biciuiește cu insulte pe actor, nu-i caută nod În papură, nu-l umilește, nu simte că el creează. N-am Înțeles de ce e nevoie să stîrnești o atmosferă de iritare și de tensiune ca să apară ceva neașteptat?!”(251). Corect! Mai e interesant de observat, În carte, cum se apropie autorul ei de Cehov (Livada, Vania, Trei surori, Pescărușul - din ultimul, chiar citez imaginea finală a montării
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lui D. Crudu Steaua fără Sebastian, și anunță : „ E o nebunie! Va fi sigur scan dal!”. Sunt reticent : deoarece, În primul rînd, piesa n-a intrat În repetiții și nici nu e sigur că va intra. Apoi, ce „scandal” poate stîrni un text cu personaje precum M. Sebastian, Leni Caler, G. Călinescu și Nae Ionescu? În fine, eu mai știu din istorie (a teatrului și nu numai) că scandalurile (ca și revoluțiile!) nu se anunță din vreme... Praga, am mai spus
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Înafara concursului (deoarece era realizată de către Behrouz Gharibpour, președintele juriului) opera Rostab și Sohrab, creație monumentală, cu multe păpuși care erau conduse scenic precum cîntăreții , dansatorii și figuranții Într-un spectacol clasic de operă. Ceea ce au rea lizat iranienii a stîrnit admirația tuturor participanților la con curs : era o muncă grea, o orchestrare impecabilă a gru purilor de personaje, o mînuire de excepție ( chiar dacă, pentru gustul meu, montarea avea lungimi impardonabile, datorate muzicii). În marea piață a orașului, mereu plină de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lipsei de proiect”. Într-un fel, se amintește În text, libertatea e mai grea decît constrîngerea, deoarece omul nu mai are scuza impunerii, ci e forțat să Își analizeze coeficientul real al talentului & verticalității. Mult-hulita cenzură, declarat, ori nu, a stîrnit, din cîte Înțeleg, prin dispariția ei, nu puține regrete... Alt autor antologat, Eugen Wohl se ocupă de dramaturgia națională scrisă după 1990. Un subiect, pentru mine, incendiar. Fiindcă, dacă dramaturgia de dinainte ( mă refer la cea din perioada 1949 1989
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
continuare cu volume a căror destinație inițială nu era tiparul, dar care umplu goluri În rafturile de teatrologie... Și totuși, nu o dată, sunt pe poziții opuse celor ale autorilor : aș zice, deci, că aceste lucrări mai au un merit - pot stîrni polemici. Spre exemplu, Într-o teză dedicată teatrului pentru copii, autorul zice că parafrazele n-au ce căuta pe o scenă pentru copii ; este dat ca exemplu negativ și titlul unei lucrări care mă interesează direct, Scufița albă (aparținîndu-mi). „ Creatorului
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ca deviză a actorului. După opinia mea, definiția se potrivește...regizorului, deoarece un comedian invizibil pe scenă, nu ar atrage stima nimănui... O altă interogație, poate de om mai de modă veche , cum mă revendic, din stirpea „vechiului” Caragiale, Îmi stîrnește o justă afirmație a doamnei: „De altfel, măsura, armonia, adecvarea erau criterii fundamentale ale valorii artistice În poetica greco-latină. Analogia cu actorii care Își construiesc personajele, respectînd măsura, armonia și adecvarea, În contrast cu cei ieșiți din minți, se impune de la sine
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
personaje ale volumului secund din Ghinionul a fost norocul meu Îmi sunt chiar vag-cunoscute ; prin forța de memorialist a venerabilului actor Însă, ele devin acum prezente, familiare & familiale, trăiesc, le văd cu ochii minții și le simt cu inimami histrionică. Stîrnesc În pasiunea-mi pentru trecutul artei noastre teatrale, plăcute empatii... Ce să semnalez aici, Într-o pagină, din cele 340 de pagini ale volumului ? Risc să alcătuiesc ...un nou volum! Cartea conține gînduri ale autorului, ori ale celor evocați, pe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]