12,786 matches
-
Moldova, la fel și o parte dintre preoți și călugări, îndeosebi după ce averile mănăstirilor și schiturilor au fost inventariate și din întinsele moșii, peste jumătate din suprafața Bucovinei, s-a format în 1786, Fondul bisericesc grecoortodox. Școlile întemeiate de noua stăpânire aveau ca limbă de predare limba germană sau polonă, așa că au fost ocolite de români, îndeosebi după ce toate școlile din Bucovina au fost subordonate Consistoriului catolic de la Liov, Bucovina fiind, din punct de vedere administrativ, al 19-lea cerc al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
temeau ca regimul de exploatare acceptat de habsburgi în Transilvania, să nu fie impus și în Bucovina. De asemenea, teama a cuprins satele românești, în legătură cu „recrutația”, luarea tinerilor la oaste pentru mulți ani și duși în diferite părți ale imperiului. Stăpânirea a luat o măsură de liniștire a populației și a acordat un termen de 30 de ani (17751805) de scutire de armată, așa că invocarea acestei cauze pentru bejenarii plecați spre Moldova nu are un suport real, cel puțin pentru cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla pe bștrâni - sistem ancestral de transmitere a proprietății răzeșești Cștun - grup de case, mai mică decât un sat Vatra satului - spațiul ocupat de așezările inițiale Stâlpul central - marca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Dumnezeu să înmulțească zilele și anii domniei tale, întru pace, despre DomnulDumnezeu, amin. Domniei voastre milostiv al nostru pan și binefăcător. Cel mai mică fiu și slugă, Vitolt Mărățeanul. * 7156 (1648) Aprilie 18 Vasile Vodă Lupu dă carte de stăpânire popii Andronică din Fruntești și preotesei sale, pentru cumpărăturile făcute în satul Hilipeni de pe pârâul Dunavăț, de la Arsenie, fiul Cristinei, nepot Moldei și de la Alexa Răspop („bătrânul lui Necoară al Moldei”) și de la unchiul acestuia, Grigore Roico. Textul documentului: 101
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii răzășilor făcându-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii răzășilor făcându-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din Poiana Filipenilor pe care o au de moștenire de la bunicul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv vel sluger, satul Hilipeni, cu siliște, moara, heleșteul, viile, arina, partea de pădure și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o țară în alta. Situația tulbure din țară și pierderea autonomiei interne, amestecul Porții Otomane în treburile interne, cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția moșiilor răzășești, acaparate de marii boieri, iar Roseteștii nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sfârșit după împreună înțelegere avută cu soția mea, dumneaei Savastița Roset, născută Luca, am regulat pentru averea ce avem astăzi atât în inutul Bacăului, cât și în ținutul Tecuciului și târgul Bacăului, casele cu locul lor din acest târg după stăpânirea de față, asemenea și celelalte locuri atât cu bezmăn, cât și pe locă gospod, precum și via de la Barați, acestea fiind toată averea din care cea mai mare parte este a soției mele, de aceea în bună înțelegere cu dumneaei, precum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum s-au mai întâlnit cazuri. Deși se spune că Petru Sterian, om învățat, ar fi fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost funcționar într-un minister încă de pe vremea lui Mihail Sturza (1837-1849), iar fratele lui, Gheorghe, era un bun organizator și administrator, care mai avea o moșie, pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țara sa și în locurile natale, s-a legat de oamenii și locurile de la noi și a murit în Lunca pe la anul 1900. Mormântul lui, ca și al fraților Sterian, trebuie să fie pe sub gospodăriile celor care au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr. (Mitruț) - n. 8 mai 1950 Fiul Lucicăi (din numeroasa familie Boghiu) și al lui Dumitru Bănuț, de locă de prin Banat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
juridică și proprietar. Legea rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași, primite de la boier, pentru care dădeau zeciuiala și efectuau zilele de clacă, al căror număr a crescut de la 6 la 12 și de la 12 la 22-24 zile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași, primite de la boier, pentru care dădeau zeciuiala și efectuau zilele de clacă, al căror număr a crescut de la 6 la 12 și de la 12 la 22-24 zile de muncă pe an
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăștii făceau parte din comuna Filipeni la 1906) adresată regelui României, Carol I, în legătură cu deposedarea de proprietatea moștenită, a siliștei (loc de cas și gospodărie) și o vie în comuna Secuieni ,de către proprietarul Vasile Condurat. Cere să fie lăsată „în stăpânirea mea” că „eu sunt muritoare pe drumuri, neavând nici un sprijin”.39 Rezoluția a fost „La dosar”! După reprimarea răscoalei, guvernul liberal a inițiat unele reforma care se constituie în încercări de atenuare a situației țărănimii, a raporturilor dintre proprietari și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
populații, sub conducerea marelui rege care a fost Burebista (82-44 î.Hr.). Urmele acestor strămoși au fost descoperite și în Moldova, unde s-au descoperit mai multe așezări de tip dava (cetate), așa cum este cea de la Răcătău și de la Piroporidava (Poiana). Stăpânirea vremelnică a lui Burebista a sfârșit cu destrămarea statului, rămânând un centru în Munții Orăștiei, în jurul cetății regale Sarmizegetusa, unde, la sfârșitul secolului I d.Hr., a rezidat regele Decebal (86-106 d.Hr.). Transformarea unei părți din Dacia în provincie romană
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Transformarea unei părți din Dacia în provincie romană la anul 106 d. Hr., în urma a două războaie (101-102; 105-106 d. Hr.) a însemnat un puternică avânt dat economiei și atragerea în orbita Romei și a dacilor liberi. Retragerea strategică a stăpânirii romane la sud de Dunăre în anul 271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
78, din cel de-al doilea mileniu, pentru protoromâni și români creșterea animalelor a predominat față de cultura plantelor. Situația este explicabilă nu prin acceptarea necritică a tezei nomadismului vechilor români, ci prin condițiile politice stabilite în spațiul românescă de succesiunea stăpânirilor migratorilor. În condițiile de nesiguranță a vieții și avutului, oamenii preferau creșterea animalelor care puteau repede să fie mutate în locuri sigure. Vitele mari și ovicaprinele au constituit averea românului, mai mult decât recoltele obținute cu multă trudă, fără să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și moșiei, despre câmpuri, țarini și poarta țărnii, despre iazuri, mori, vii și livezi, și, cu toate că nu amintescă de toate cerealele și plantele cultivate, lasă să se întrevadă a activitate economică intensă. Astfel, într-un document de întărire (carte de stăpânire) de la Vv. Moldovei, Vasile Lupu, din 18 aprilie 1648, pentru popa Andronică din Fruntești care cumpără de la Arsenie, fiul Cristinei, nepotul Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au disputat ca pe-un tîrfoi de sărbătoare pentru ca mai apoi, o dată Îndestulați de cărnurile lui macre, să-i administreze o bătaie grozavă În vreme ce restul deținuților strigau În cor cu veselie „poponel, poponel, papă caca bombonel“. O tăcere sepulcrală puse stăpînire pe noi. Merceditas sughița de plîns. Fermín voi s-o consoleze cu o Îmbrățișare tandră, Însă ea se eliberă cît ai clipi. 19 — Imaginați-vă domniile voastre tabloul, conchise don Anacleto spre consternarea tuturor. Epilogul poveștii nu era de natură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să înțelegem de unde vine și cum trebuie acționat asupra lui. Nu-i un lucru imposibil: Istoria respectă niște legi care, odată cunoscute, ne permit s-o prevedem și s-o orientăm. Situația e limpede: forțele pieței au luat planeta în stăpânire. Ultima expresie a triumfului individualismului, acest marș victorios al banului explică esența celor mai recente convulsii ale Istoriei: pentru a o accelera, refuza sau stăpâni. Dacă această evoluție va continua, banul va spulbera tot ce i-ar putea sta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dinastia Chang, caracterizată printr-un înalt grad de dezvoltare a arhitecturii și a prelucrării bronzului, dar și prin fabricarea vaselor pentru sacrificiu sau prin practicarea ghicitului bazat pe interpretarea carapacelor de broască-țestoasă. Indo-europenii tokharieni aduc în China carul, asigurând astfel stăpânirea Asiei Centrale. în 1674 î.e.n., Egiptul intră în declin, fiind invadat de triburi războinice venite din Asia, cu caii și carele lor: este vorba despre hiksoși, care întemeiază o nouă dinastie de faraoni. în America și în Africa, numeroase alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
noi culori; apar primele războaie de țesut. Se face resimțită nevoia creditelor; minuscule comunități evreiești, răspândite de treisprezece veacuri pe continentul european, singurele autorizate din punct de vedere teologic să împrumute cu dobândă, sunt constrânse, așa cum au fost și sub stăpânirea islamică, să împrumute bani principilor, negustorilor și țăranilor în schimbul garantării unui adăpost altminteri precar; tot ele creează primele sisteme bancare. Și, întrucât anotimpurile nu mai sunt suficiente pentru a marca ritmul timpului urban, după ce au bătut în mănăstiri vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
deseori gloria cu bogăția. Iar în acest timp Războiul de 100 de ani epuizează restul Europei. în Imperiul Chinez, loviturile de stat se succed: dinastia Jin lasă loc mongolilor, apoi, în 1368, dinastiei Ming. în ciuda acestor dezordini politice, o excepțională stăpânire a producției agricole și o formidabilă organizare birocratică îi permit Chinei să pună în practică numeroase progrese tehnice îcum ar fi caracterele mobile de tipar), să producă mai mult de 10 tone de fier pe an și să finanțeze o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]