1,802 matches
-
da, da, copleșită. Încurajat de lipsa obstacolelor ce ar fi putut sta în calea raționamentelor sale, Alexe se înflăcără și conform obiceiului său începu să atace, aproape cu barbarie, nimicind în dreapta și-n stânga personajele de pe scena lumii. Cu câtă stăruință știa el să denigreze, cât de simplu îi era să nimicească ceea ce de fapt nu crease, arătând acuzator peste copertele cărților răvășite pe birou, cu degetul maroniu de la atâta fum de țigară, niște omuleți ce existau acolo, pe covorul persan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a potoli lucrurile. De la palme a trecut la vorbe frumoase, apoi, înapoi la violență. A încercat s-o posede cu forța, dar nu a reușit. Nu cred în tine, îi striga printre lacrimi Carmina, ca să-l facă să înțeleagă că stăruințele lui vor fi inutile. Nu cred în violuri, într-un viol există și o parte de acceptare a femeii, tu nu o vei avea, nu înțelegi? Ovidiu plecase în cele din urmă trântind ușa ca un dement, plecase pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vremea cu fleacuri, însă nu le pot rezista. Sunt dibaci, migălos, deschis multor provocări. Vreau să pot ce pot și alții și nu odată îmi reușește chiar peste așteptări. Îndemânarea mea e mare, o spun serios, ca și inventivitatea și stăruința de a găsi soluții. Creierul îmi cere imperios să afle lucruri noi, să experimenteze. Trăiesc problematic, liniștea mă obosește, dorm puțin, în insomnii explorez teritorii insolite. Evadez în domenii extraliterare de teama anchilozării și asta îmi mănâncă din timp ca și cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
îndreptau armele spre „poporenii” care „alegeau libertatea”, ca să nu mai vorbim de faptul că armata va deschide focul contra cetățenilor civili în decembrie 1989. Suntem curioși ce va scrie istoricul despre acestea în următorul volum. Deocamdată nu ne conving nici stăruința cu care îl poziționează pe un limbric politic (N. Ceaușescu) în combatant de succes în disputa cu „ursul” rusesc, nici efortul vizibil de a demonstra că unii ofițeri din Securitate au rămas mereu „agenți ai Moscovei” (Caraman, Doicaru, Iosif, Pacepa
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îndreptau armele spre „poporenii” care „alegeau libertatea”, ca să nu mai vorbim de faptul că armata va deschide focul contra cetățenilor civili în decembrie 1989. Suntem curioși ce va scrie istoricul despre acestea în următorul volum. Deocamdată nu ne conving nici stăruința cu care îl poziționează pe un limbric politic (N. Ceaușescu) în combatant de succes în disputa cu „ursul” rusesc, nici efortul vizibil de a demonstra că unii ofițeri din Securitate au rămas mereu „agenți ai Moscovei” (Caraman, Doicaru, Iosif, Pacepa
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
salvând Într-o valijoară de fibră banii Încasați. Drumul mi-era clar: să caut o vizuină, un cuib, un refugiu greu de localizat, unde să stau la umbră pe când practicienii de buzunar de la spitalul Durand aveau să externeze rănitul. La stăruințele unui bucătar negru, m-am instalat la Noul Imparțial, un hotel aflat la un cvartal și ceva depărtare de mahalaua Unșpe, unde am adunat material pentru studiul meu polițist Victima lui Tadeo Limardo* și unde am continuat să-i fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu frică parcă: —Sărut mâna, cuconașule... Ochii ei mari rămăseseră pironiți asupra mea. Nu spuneau nimic, nu voiau nimica ochii ei; se uitau cu curiozitate la mine. Erau doi ochi negri, umezi ca niște ochi de juncă. Mă privea cu stăruință - și simții un fior fierbinte în lungul trupului. Încruntai sprâncenele mirat de această tresărire a ființei mele. —Vra să zică te-ai întors la bărbatu-tău, zisei eu cu liniște. Da, cuconașule... Nu puteam să trăiesc fără el... Iar își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mărg bine au hrană și iarba e slabă ne mai având ce scrie salut cu respect Toma paznic vă rog mai aduceți otravă pentru lupi Greu de descurcat a fost rândul al cincilea: încarteluia licsan drumachi donuses crie Cu oarecare stăruință - după ce s-au fost vestit cu telegramele și s-au adunat în acel sobor la Sibiu - prietinii vânători n-au acceptat decât pe jumătate că badea Toma ar fi pretinzând cum că „nici în cartea lui Alixandru Machedon nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
concurență decât coloanele pe care le-au adus cuceritorii din risipiturile de la Delta Nilului, ca să le întrebuințeze pentru basilicile și moscheile ce se văd. Se poate ca aceste coloane să mai fie întrebuințate în alt ev, de alți cuceritori. Totuși, stăruința lor nu se poate măsura cu cea a spiritului. Poate ți se va părea interesant să afli că noi, neamurile care nu ne mai numărăm secolele, am trecut dincolo de gluma și anecdota dumneavoastră. Fără îndoială că cel mai bun semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ei la desăvîrșire fără noi. $12 1. Și noi, dar, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică, și păcatul care ne înfășoară așa de lesne, și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. 2. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvîrșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
cu bucurie, nu suspinînd, căci așa ceva nu v-ar fi de nici un folos. 18. Rugați-vă pentru noi, căci suntem încredințați că avem un cuget bun, dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile. 19. Mai ales vă rog cu stăruință să faceți lucrul acesta, ca să vă fiu înapoiat mai curînd. 20. Dumnezeul păcii, care, prin sîngele legămîntului cel veșnic, a sculat din morți pe Domnul nostru Isus, marele Păstor al oilor, 21. să vă facă desăvîrșiți în orice lucru bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
plăcere și bucurie c ititorilor de astăzi. Producțiile în cauză sunt reprezentative momentului, ele fiind cele mai frumoase, mai expresive și cu un conținut care alimentează dragostea noastră față de mama, pe care adesea o și mai uităm ori îi nesocotim stăruința de a da și lăsa urmași. N‐am făcut referiri la conținutul ori frumusețea individuală a creației artistice și literare. A m lăsat ca cititorii să facă ei înșiși alegerea și aprecierea convenabi lă. După cum se observă, ne‐ am ocupat
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
când s-a pus a doua peatră fondamentală la pilaștrii interiori adaoși acum din nou pentru susținerea bolților. Terminatu-sa întreaga lucrare în anul Mântuirei 1886, al domniei noastre al doue-deci și unulea, al regatului meu al șăselea, împodobinduse... Prin stăruința prea sânțitului arhiepiscop și mitropolit Moldovei și Sucevei Iosif Naniescu,...în urmă până la terminare, fiind membri comisiunei de restaurare d-nii Scarlat Pastia... Nicolae Drossu... înlocuit după încetarea sa din viață... de l-t colonel Constantin Langa iar arhitect dirigent, Al.
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am fost de un ridicol desăvârșit, În timp ce am citit din Apostol pentru prima oară Înainte de Evanghelie. Sunt de-a dreptul catastrofal și nu știu câte zile Îmi vor mai trebui ca să deprind mersul fluxului fiecărei slujbe. Trebuie, tocmai de aceea mai multă stăruință și implicare, Întrucât, vorba Avvei Zozima, Dacă cineva vrea să facă fapta bună, să nu creadă cu mintea sa că o va lucra Îndată, căci este cu neputință, ci să Înceapă. Și cu toate că la Început o va strâmba de multe
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
dat 10.000 lei. În realitate numai: - curățenia Școlii a costat 95.000 lei; - repartiția mobilierului - 245.000 lei; - construirea gardului din fața școlii - 250.000 lei; - reparația atenaselor școlii - 80.000; Toate aceste sume au fost adunate prin munca și stăruința directorului școlii d-nul I. C. Marcu. La data de 12.XI.1946 corpul didactic de la Școala Racova avea următoarea componență: - Marcu Ioan - director și cl. a II-a; - Marcu Maria - cls. a VI-a și a VII-a; - Fuioagă Maria
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
deziluzii și cu o însemnată în grijorare. România nu primise târgul ce-i oferea Rusia. Generalul Ignatief, fostul am basador al Rusiei la Constantinopole, fusese trimis de către țar cu o scri soare pentru regele Carol. În această scrisoare țarul făcea stăruințe ca România să înapoieze Rusiei de bunăvoie cele trei județe basarabene, în schimb dedea României oricâtă întindere de pământ ar fi dorit în Bulgaria. Dar oferta a fost respinsă de toată lumea. Rămăsese acum pe spatele României chestiunea evreie. Alianța israelită
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în rânduri și să scoată din circulație pe bătrâni. Cu scopul acesta, Consiliul comunal ales nici de un an, e dizolvat. Marele eveniment teatral este apariția pe scena Teatrului Național a Nopții furtunoase a lui I. Caragiale. Reprezentarea piesei, datorită stăruințelor lui Vasile Alecsandri, care e membru în Comitetul Teatrului, provoacă un scandal general. Aproape toți criticii, toate penele competente, toți oamenii de teatru, toți oamenii de gust înalță mâinile la cer și-și astupă urechile ca să nu mai audă. Claymoor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Stătescu în Senat și a lui Mihail Kogălniceanu în Cameră, alegerea lui Hasdeu este invalidată cu 53 voturi contra 42, sub cuvânt că Hasdeu, fiind director al Arhivelor Statului, nu putea fi ales legal. în cercurile politice se vorbește cu stăruință despre remanierea ministerială cu intrarea în guvern a junimiștilor, dar tratativele lui Ion Brătianu nu reușesc. Liberalii nu pot primi programul lui Petre Carp. Am dat numele celor 277 studenți cari au semnat memoriul în contra profesorului dr. Gr. Romniceanu. Și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
se cuvine în ierarhia statelor monarhice. România, luându-și titlul de Regat în împrejurările de față și cu scopul de a întări și mai mult ordinea de lucruri interioare, va fi pentru sine însăși îndemnată a înainta cu mai multă stăruință pe calea progresului și a întăririi și, pentru statele monarhice ce o încongioară, o garanție de liniște și de stabilitate. Să votăm dar cu toții proiectul de lege pregătit în acest scop. Trăiască Regatul României! Trăiască Majestățile-Lor Regele și Regina! (Aplauze
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Reginei. Majestatea-Sa Regele, luând Coroana, a rostit următoarele cuvinte: Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independenței și al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
un moment dat: "Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul dezlipit de sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești când veni vremea să plec la Socola după stăruința mamei". Tu de ce ai plecat din Maramureș, unde se pare că te simțeai bine și acasă? E Maramureșul un loc sacru sau doar memoria păcătoasă îl sacralizează? Ce a mai rămas din Maramureșul copilăriei în memoria bucureșteanului transplantat de azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
săi. Profesorul Traian Galan, era de fapt specializat în fizică, dar datorită pregătirii sale multiple a predat mulți ani matematică, a predat fizică, astronomia și mașini tehnice, fapt care arată orizontul complex de cunoaștere al acestui dascăl riguros. Cu multă stăruința și o mare capacitate în domeniul matematicii, profesorul Traian Galan a elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
din motive independente de autor, nu s-a mai realizat. Profesorul Traian Galan a fost un cadru didactic în învățământul liceal extrem de meticulos, corect și exigent, fiind o personalitate puternică. La Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, a lucrat cu multă stăruința, s-a ocupat de fiecare elev în însușirea matematicii sau fizicii și în special de cei care aveau unele calități pentru aceste științe, pe care ii supunea la adevărate maratoane de pregătire, orientandu-si absolvenții spre învățământul superior politehnic sau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
să ștergem acest praf ca să avem în față, de-a pururi curată, icoana binelui și-a răului. Am răsfoit archivele liceului și le-am găsit minunate. Câțiva băieți de inimă și talent am scos acum zece ani revista Muguri. Prin stăruința d-lui profesor Ilie Vișan și prin râvna celor câțiva elevi harnici, această revistă a apărut patru ani. După terminarea liceului a celor din urmă colaboratori a încetat apariția ei, în 1929. Modestă ca oricare început, ea își are meritele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Pentru apariția acestui ziar, colectivul de redacție primește felicitări de la însuși mitropolitul Nectarie, care le spune: „La tipărirea unei gazete preoțești cu plăcere v-am dat oral arhierească binecuvântare. Acum la apariția „Cuvântului preoțesc„ primiți pe lângă binecuvântare și felicitarea noastră. Stăruința voastră veche de a edita un organ profesional a fost zădărnicită, chiar și publicațiunile ce le avem erau speculate. Cei ce scriau cu toate lefile mari de pe atunci cereau bani, cei ce le primeau nu plăteau. Când din cauza crizei nu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]