222,449 matches
-
6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere de mai jos, procesul de stabilire a hotarelor avea și reguli de autoritate mai stricte decât în celelalte cazuri. Organele de stat nu țineau însă cont doar de oamenii buni și bătrâni dintr-un sat, ci și de cei din satele învecinate, prezența lor la operațiunile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
parcele. Prin urmare, nici nu ar fi fost avantajos din punct de vedere economic ca o gospodărie să aibă definit exact terenul care îi revenea spre exploatare. Devălmășia era, după cum afirmă Stahl, provocată de mijloacele tehnice care necesitau mobilitate în stabilirea locului culturilor. Forma de proprietate care seamănă cel mai mult cu proprietatea privată, dar este totuși departe de a o putea numi astfel este stăpânirea locurească. Aceasta este definită de Stahl (1998, vol. II, pp. 166-167) ca „dreptul de folosire
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe care trebuia să îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat vrâncean în parte. Ideea acestui aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile comune proporțional
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
lăsat în seama aprecierii colective și personale. În Occident, defrișările s-au făcut planificat, de către organele statului, și au încetat în secolul al XIII-lea. Una dintre cele mai stricte reguli de cuprindere în privința defrișărilor din pădurile românești consta în stabilirea dimensiunii normale a unei poieni artificiale. Măsurarea se făcea prin aruncarea unui obiect (de obicei o bardă) de jur împrejur, stând la mijloc. Poiana avea dimensiunile corecte dacă nu depășea perimetrul conturat prin procedeul descris (Stahl, 1998, vol. I, pp.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
împrejur, stând la mijloc. Poiana avea dimensiunile corecte dacă nu depășea perimetrul conturat prin procedeul descris (Stahl, 1998, vol. I, pp. 223-256). Și această regulă este însă discutabilă. În primul rând, din studiul lui Stahl nu reiese care erau motivele stabilirii unei dimensiuni „standard” a poienii, dar, dat fiind că nu există o limită cu privire la câte astfel de poieni puteau fi create, putem trage concluzia că scopul nu era acela al protejării pădurii. În concluzie, consider că sistemul de exploatare a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
declanșează ceea ce numim azi tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare a acestor acțiuni de apropriere abuzivă, se produce o aglomerare prematură a sistemelor de resurse și apare preocuparea pentru reglementarea strictă a modului de exploatare. Criteriul principal de stabilire a limitelor de exploatare era acela de a identifica diferența (cantitativă și, uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar primul tip de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu puteau fi internalizate, din motivele expuse mai sus, și reguli care ar fi funcționat dacă ar fi avut un sistem de monitorizare eficient. În prima categorie aș include încercarea anumitor sate de a limita cantitatea de lemn tăiată prin stabilirea numărului maxim de brazi, pentru că aceste reguli vizează în special pădurile de conifere, care pot fi tăiați (în unele sate limita era stabilită la 10 brazi sau un brad fără taxă, iar în altele la 1, 4, 5 sau 7
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de muncă străină. De asemenea, existau reguli cu privire la permisiunea de a vinde lemnul în afara comunității sau cu privire la forma în care putea fi vândut lemnul (fasonat sau nu). Cu o monitorizare eficientă, Vrancea avea însă și reguli care puteau fi funcționale: stabilirea porțiunilor de pădure în care este permisă tăierea, tăierea doar a copacilor care au fost în prealabil însemnați sau reglementarea modalității de înființare și funcționare a gaterelor. Regulile cu privire la gatere erau foarte stricte. Ele nu erau în toate satele aceleași
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a adoptat măsuri suplimentare, care să asigure o creștere planificată, riguroasă și rapidă a populației țării, impozitând suplimentar veniturile persoanelor necăsătorite, precum și ale cuplurilor fără copii. „Grija statului pentru femei” a fost exprimată prin Ordinul din 1 octombrie 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor care urmează să fie încadrate în muncă și controlul medical periodic care prevedea printre altele: „examinarea clinică a femeilor va urmări și precizarea stării fiziologice (graviditate, alăptareă pentru stabilirea compatibilității cu locul de muncă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
din 1 octombrie 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor care urmează să fie încadrate în muncă și controlul medical periodic care prevedea printre altele: „examinarea clinică a femeilor va urmări și precizarea stării fiziologice (graviditate, alăptareă pentru stabilirea compatibilității cu locul de muncă solicitat”. De fapt, legea controlului avea drept scop principal să stabilească dacă femeile erau sau nu însărcinate și eventual să le pedepsească dacă recurseseră la întreruperea ilegală a sarcini. În 1984, au fost implementate noi
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în străinătate de a plăti integral datoriile pe care le aveau față de stat, organizații socialiste și persoane fizice, precum și de a restitui unele cheltuieli suportate de stat cu școlarizarea lor”. Datoriile către statul român trebuia achitate după aprobarea cererii de stabilire definitivă în străinătate și înainte de eliberarea pașaportului (art.3), iar până la plecarea din țară taxele, tarifele datorate statului, precum și cheltuielile pentru asistența medicală se achitau în valută (art.4). În cazul celor care plecaseră ilegal din țară, actul normativ stabilea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
avantaje ale civilizației - și au rămas să dăinuiască asemenea așezărilor din Evul Mediu. Dar vina pentru starea de înapoiere a unei însemnate părți a țărănimii nu trebuie aruncată numai pe regimul comunist. Politica comunistă de dezvoltare a societății rurale urmărea stabilirea unui raport echitabil între condițiile de viață de la orașe cu cele de la sate, condiții mai bune de trai pentru populația rurală, prin dezvoltarea unei baze materiale corespunzătoare pentru extinderea activităților economice în scopul diversificării producției materiale și creșterii gradului de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
aplicarea unei alte metode. Astfel, demonstrația poate facilita procesul înțelegerii unor probleme teoretice atunci când sunt explicate procese sau fenomene diverse. În acest caz, metoda este explicația, iar demonstrația devine procedeu al acestei metode. Observarea Observarea ca metodă de instruire presupune stabilirea unei relații directe între elev și realitatea care face obiectul proceselor de cunoaștere. Utilizarea ei în activitatea de instruire se întemeiază pe funcțiunile pe care le deține în plan psihologic observarea - ca percepție organizată, sistematică, orientată către atingerea unor scopuri
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
inductivă (când pe baza unor date și cunoștințe particulare sunt dobândite cunoștințe și se efectuează operații cu grad înalt de generalitate), descoperirea deductivă (prin trecerea de la general la fapte particulare, de la „concretul” logic la concretul sensibil) și descoperirea transductivă (prin stabilirea unor relații analogice între diverse serii de date. Astfel, în cadrul lecțiilor de istorie, învățarea prin descoperire este inductivă când raționamentul elevilor cunoaște etape succesive, de la date, fapte istorice, cauze, la formularea unor noțiuni istorice, definiții, evenimente. Pe baza acestor etape
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sunt necunoscutele? Care sunt condițiile/restricțiile? - Elaborarea unui plan de abordare a problemei: În ce relație se află datele inițiale cu necunoscutele? În ce măsură pot fi de folos problemele de același fel rezolvate deja? - Verificarea planului de rezolvare a problemei prin stabilirea corectitudinii fiecărui pas ce urmează să fie parcurs. - Verificarea soluției obținute. Pentru aplicarea cu succes a metodei este oportun ca, mai întâi, profesorul să-i familiarizeze pe elevi cu strategiile rezolvării problemelor prin prezentarea unui model de rezolvare a unei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
instrucție și educație. Elevul se deprinde astfel să învețe și din cercetare, și din activitea practică, să-și însușească atât procesualitatea științei, căt și conțintul acesteia, raportându-se direct la activitatea practică. Metoda impune elevilor respectarea unor etape: determinarea temei, stabilirea strategiei, organizarea acțiunii, stabilirea ghidului de elaborare, executarea proiectului, dirijarea relizării, finalizarea acțiunii și evaluarea. Proiectul se realizează printr-o activitate independentă sau de grup și, în funcție de natura activității, de gradul de complexitate a temei, de vărsta școlară, poate lua
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
se deprinde astfel să învețe și din cercetare, și din activitea practică, să-și însușească atât procesualitatea științei, căt și conțintul acesteia, raportându-se direct la activitatea practică. Metoda impune elevilor respectarea unor etape: determinarea temei, stabilirea strategiei, organizarea acțiunii, stabilirea ghidului de elaborare, executarea proiectului, dirijarea relizării, finalizarea acțiunii și evaluarea. Proiectul se realizează printr-o activitate independentă sau de grup și, în funcție de natura activității, de gradul de complexitate a temei, de vărsta școlară, poate lua forme variate: anchete, chestionare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
poate lua forme variate: anchete, chestionare aplicate, culegeri, colecții pe o temă, aparate, mijloace de învățământ, machete, simulatoare, acțiuni practice organizate, lucrări de sinteză, de interpretare, proiecte de cercetare, referate, investigații în mediu înconjurător, culegeri de folclor, studiul caracteristicilor geografice, stabilirea coordonatelor istorice ale unei zone, întocmirea unei monografii. În ceea ce privește organizarea proiectelor, după îndrumarea inițială, accentul trebuie să cadă pe însușirea tehnicilor de cercetare, prin efortul propriu al elevilor, pe încurajarea inițiativei, pe cooperare, autocontrol. Profesorul are rolul, foarte dificil de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
presupun respectarea următoarelor prescripții: a) scrierea unui cuvânt sau unei propoziții-nucleu în mijlocul tablei de scris sau al unei pagini de caiet; b) scrierea unor cuvinte sau sintagme care au legatură cu tema/problema pusă în discuție (scrisă în mijloc); c) stabilirea unei legături între cuvintele sau ideile produse de cuvântul, sintagma sau propoziția nucleu inițială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidențiază conexiunile dintre idei (conexiuni pe care le intuiți sau despre care credeți că există); d
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
crearea unor simboluri noi prin care să se reprezinte elementele unei situații problemă - pentru „tință”, simbolul „dorință concentrată”) și analogia fantastică (care încurajează fantezia, intrarea în planul imaginației). Sinectica se aseamănă cu brainstormingul în ceea ce privește desfășurarea ședinței de creație, interpretare și stabilire a concluziilor. Ea se deosebește, însă, de asaltul de idei prin următoarele: dinamizează subconștientul și inconștientul în actul de creație și combină și face analogii eterogene și chiar fantastice pentru a stimula creația. Ea oferă posibilitatea de a continua actul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
fișei de lucru Timp de utilizare: 5 minute 1. Obiectivele politici pronataliste comuniste: aă sporirea natalității b) creșterea speranței de viață la naștere c) creșterea demografică 2. Legislație: a) decretul nr.770 /1966 - interzicerea avortului b) decretul nr.771 / 1966 - stabilirea sancțiunilor c) decretul nr.409 / 1985 - impozite mai mari pentru persoanele fără copii 3. Consecințele: a) reducerea cheltuielilor familiale pentru creșterea și educarea copiilor, acordarea alocațiilor pentru copii b) creșterea numărului de avorturi ilegale și a ratei mortalității în rândul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de a evidenția modul actual de grupare a așezărilor omenești în orașul Breaza, procesul evoluției lor istorice, factorii de ordin social, economic și natural care au favorizat dezvoltarea acestei așezări, urmărindu-se în special contribuția factorilor geografici. Se încearcă totodata, stabilirea profilului economic actual, cât și a procesului conturării lui, ca urmare a acțiunii exercitate de condițiile de natură economică, socială, istorică și fizico-geografică. Lucrarea s-a născut și dintr-o admirație mândră față de trecutul istoric și cultural, din iubire pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu cele din deceniul opt al secolului XIX (18189 locuitori). Această scădere liberă în care ne aflăm nu pare a se redresa, ca urmare a unei vieți sociale și economice tot mai grele materializată într-o natalitate scăzută, dar si stabilirii definitive în alte orașe, deci spor migratoriu negativ. În cadrul orașului, răspândirea locuitorilor pe cartiere oglindește favorabilitatea sau restrictivitatea cadrului fizico-geografic. Cele mai mari valori se înregistrează în vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă care sunt mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mult sau mai puțin apropiate. Valorile negative ale sporului migratoriu imediat după revoluția din 1989 se explică parțial prin plecările în stăinătate, profitând de vremurile confuze în care ne aflăm. Discrepanța între numărul persoanelor sosite și plecate apare și din cauza stabilirii tinerilor în orașele mai mari din vecinătate sau mai îndepărtate. Deși valorile bilanțului migratoriu sunt negative ele nu sunt alarmante pentru că, trebuie spus că, după 1990 și-au făcut apariția unele reședințe de vară, dar și unele cu caracter permanent
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]