10,694 matches
-
departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central ce duce la Ierusalim, se mai află un loc de pelerinaj creștin - Stejarul Mamvri sau Templul Ramat El - Halil. Tradiția veche iudaică face legătura între acest loc și Stejarul lui Mamvri Amoreul din Vechiul Testament (Fac. 14, 13) fiind locul în care s-a sălăjluit Avraam și i-a ospătat pe cei trei îngeri ai Domnului înainte de pedeapsa Sodomei și Gomorei (Fac. 18). Inițial, aici era locul de închinare al
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > DESTINE PARALELE - ROMAN Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mirajul pădurii de stejar Urmărindu-și planul de a o seduce pe fată și ca nu cumva să-i trezească suspiciuni, Cristian a stabilit cu sora sa ca sâmbătă după ora zece să iasă la o plimbare în afara orașului. Destinația era pădurea Gârboavele, situată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
în aerul curat al naturii vii. Andrada era în elementul său. Fată născută la țară și crescută în acest mediu natural majoritatea timpului se simțea perfect. Era plină de viață, veselă și predispusă la ghidușii. Lua câte o frunză de stejar și-l gâdila pe Cristian pe față, lăsându-se cuprinsă de acesta cu mâna de după mijloc și în pași ritmați dansau pe alee, apoi se smulgea din îmbrățișarea lui fugind pe alee, dar nu așa tare să nu fie prinsă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
și cu băieții. Chiar, ce-o face Deea acum? își punea ea întrebarea puțin geloasă pe ea și mai ales pe Robert. Când se întoarse, privind în urmă își văzu prietena sărutându-se cu pasiune rezemată cu spatele de un stejar bătrân. Robert o ținea fixată cu o mână de mijloc, iar cu cealaltă îi masa ușor sânii în timp ce gura îi era ocupată într-un sărut pasional. Această scenă a produs o stare excitantă în întregul său organism care tânjea la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
-l evit? - Și ce ți-a plăcut cel mai mult de la excursie? Sărutările mele? - Nicidecum. Acea liniște a pădurii atât de profundă,încât îmi venea să plâng de bucurie. Mă copleșea cu tăcerea ei. Îmi venea să îngenunchiez în fața măreției stejarilor seculari, să le ascult înțelepciunea sfaturilor, să le sărut umbra și frunza ce foșnea neliniștită la adierea molcomă a vântului primăvăratic. Știi ce-i lipsea? - Nu, te ascult cu plăcere. Parcă ai cita din Sadoveanu.Te simțeai în Livada Minunată
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
cuvintelor spânzurate dintre toți orbii cetății singur ochiul meu (ne)văzător simte mirosul de moarte gura mea s-a tăvălit în sângele sărat al zilelor amare nu (re)cunoaște cuvinte necrucificate carnale ți-am întins piciorul iubirii din lemn de stejar cu palmele mute ai sculptat în el diafan cicatricile cerului sting în peșteri lumina mi-am etalat inima în agora ostentativ expiri sacadat din plamînul stâng dioxid scuipă-mi cuvinte asexuate paliative semantizate Referință Bibliografică: (Log)os diafan / Angi Cristea
(LOG)OS DIAFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349430_a_350759]
-
frumos pentru colaborare și dintr-o smucitură îi sucesc gâtul și pe-aci ți-e drumul! Între timp va răsări luna și vom ajunge cu ușurință pe colină, la fete. Se strecurară tiptil până la pridvor și urcară pe trunchiul de stejar care ținea loc de treaptă la scară. Se apropiară de ușă, dar deodată pe perete zăriră două umbre mai negre ca negura nopții care se clatinau ca în adierea vântului. Se opriră surprinși. - John, ce-o fi astea? - șopti Michel
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
îngrijoră Giorgiana. - Pe cine ați văzut de v-ați speriat așa tare? - întrebă Giovana. - Pe dracul! - exclamă deodată John. Din acest moment nimeni nu mai întrebă nimic și se ghemuiră unii în alții pe mușchiul de pământ de la rădăcina unui stejar cu coroana stufoasă, așteptând cu înfrigurare ivirea zorilor. Încet-încet ochii li se împăinjeniră și adormiră. Când se treziră, după câteva ore de somn, soarele era deja sus. Înviorați de răcoarea dimineții se dezmeticiră repede, înfulecară în fugă câte un sandvici
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
frica de necunoscut. Pulsul li se acceleră inima părea că vrea să spargă cutia toracică. Se deplasează fără nici o orientare în această junglă, iscodiți de ochii fioroși ai fiarelor sălbatice sau se feresc de șerpii care se preling pe ramurile stejarilor și de șopârlele ce sar dintr-o parte în alta. - Băștinașii vorbeau despre legenda unor comori ascunse de un principe care s-a prăpădit din cauza unei vrăjitoare cu care ar fi avut niște legături, medită Artistul. - Dacă ne prinde noaptea
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
ce putea să apară din clipă în clipă. Întunericul acapară întinderile și spaima îi cuprinse și mai mult. Așteptau cu nerăbdare răsăritul lunii când deodată, la câțiva pași în fața lor, o flacără galben-albăstruie începu să pâlpâie la rădăcina a doi stejari. - Asta este clipa mult așteptată! - exclamă Artistul. Se apropie tiptil de flacăra care în pâlpâiri fascinante se ridică de la pământ cam la înălțimea unui om. - Nu seamănă deloc cu un foc normal, rosti stupefiat Exploratorul. - Nici eu n-am văzut
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
din loc după dâra focului. Ceilalți trei, încurajați de îndrăzneala partenerului, își reveniră din spaimă și porniră pe urmele lui. Flacăra se extinse peste apele iazului către malul opus și se aprinse dintr-o dată într-un foc ce depăși vârfurile stejarilor. - Acolo este adevărata comoară! După dimensiunea flăcării trebuie să fie ceva foarte serios! - chicoti în culmea fericirii Artistul. - O să avem un incendiu! - exclamă speriată Muzeografa. - Nu vă temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
O să avem un incendiu! - exclamă speriată Muzeografa. - Nu vă temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc de arbori seculari. Întreaga pădure este invadată de lumină. Aventurierii orbiți de strălucirea aurului nu realizează că pătrund în iaz, la început până la genunchi, apoi până la brâu și abia când apa stătută și urât
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > ALIONA MUNTEANU - A. SOLJENIȚÎN. VIȚELUL ȘI STEJARUL. Autor: Aliona Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cartea "Vițelul și stejarul" cu subtitlul „Însemnări din viața literară din timpul Uniunii Sovietice" a fost începută de A. Soljenițîn în anul 1967, când autorul
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > ALIONA MUNTEANU - A. SOLJENIȚÎN. VIȚELUL ȘI STEJARUL. Autor: Aliona Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cartea "Vițelul și stejarul" cu subtitlul „Însemnări din viața literară din timpul Uniunii Sovietice" a fost începută de A. Soljenițîn în anul 1967, când autorul avea 49 ani, dar a fost completată în 1971, 1973 și 1974. Pentru prima dată cartea a fost publicată
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
în care majoritatea au continuat să tacă. --------------------------------- Bibliografie: A. Soljenițîn, Vițelul și ștejarul: însemnări din viața literară, Ed. Humanitas, București, 2002 http://lib.ru/PROZA/SOLZHENICYN/telenok.txt http://www.solzhenitsyn.ru/ Referință Bibliografică: Aliona MUNTEANU - A. SOLJENIȚÎN. VIȚELUL ȘI STEJARUL. Aliona Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aliona Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
floarea albastră; O mușcată de pe prispă Mai șoptește din petale... Și dintr-o frunză pălită: “N-aștepta, dragă iubită, N-are să-ți mai iese-n cale.” Geaba-mi chemi copilăria! Nu se-ntoarce, e-n zadar; Stă-n pădurea de stejar, Fiindcă acolo-i fericirea... Tu părinte,-nțelegi timpul ... Care-n loc n-a vrut să steie? A zburat... cum o scânteie Spre-nălțimi o duce vântul. Tu le vezi și cât regreți... Căci din miile de catarge: Oare, câte marea
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
abia început încă o felie? - Și cât mai mare. Vreau să-i simt toată savoarea, toată dulceața tortului abia început. - Dar nu vreau să intrăm direct în căsuță. Vreau să ne plimbăm ținându-ne de mână pe aleele pădurii de stejari. Să ascultăm păsărelele. Să le vedem și pe ele cum se iubesc, cum își cântă una celeilalte imnul dragostei împărtășite. Știi, multe specii de păsări își rămân fidele toată viața, așa cum altele ca și... știu eu cine... umblă din parteneră
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
purtată cu diverși monahi, cum că ar fi petrecut vreo perioadă oarecare în mănăstire. Unul din primele evenimente certe din viața sa este călătoria, în compania patriarhului Teofil, al cărui nepot era, la Constantinopol spre a participa la sinodul de la Stejar (403), unde a fost depus pe Sf. Ioan Hrisostom. Se pare că de la unchiul său, Chiril a moștenit un duh neostoit în ale răzbunării și ranchiunei. Sentimentul de ura față de Sf. Ioan Hrisostom, a cărui singură vină față de scaunul Alexandriei
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe lemn, cu motive religioase și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Popânzălești, popa rămâne afară! De unde și vorba uite popa-nu e popa! Va mai fi o problemă cu viteza mortului, Alta cu lipsa răscrucilor etc Oricum, în viitor Luna va fi cimitirul Pământului Sau nu va fi. martie 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: LUNA - CIMITIRUL PĂMÂNTULUI / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
CIMITIRUL PĂMÂNTULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344519_a_345848]
-
tău se simte bine Sufletul meu de vreme vindecat Inima tot mai bate de la tine Iregulat, ireprabil, neschimbat. Dacă mi-ai pune-n piept inimă nouă Ți-aș da la schimb un suflet, poate două. 22-23 aprilie 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: LA SCHIMB / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1062, Anul III, 27 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LA SCHIMB de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344536_a_345865]
-
zenit pe veci le-a contopit Încrustând eterna clipei feerie Cufundată-n raza plină,sângerie. Euros ia ființă-n altă depărtare Aducând prea blânde valuri de răcoare Printre trunchii ce ramurile-și pleacă Înspre unduinda oglindă de apă. Ulmii,chiparoșii,stejarii,salcâmii, Plini de-nțelepciune,istoria lumii De al său adânc tainic povestită Stau și o asculta. Neadeverită Însă lor le pare,și se întristează Când află că omul,azi,nu mai visează. Întreg universul pe altul cuprinde, Sub privirea-i
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
I Valea Gurghiului este situată în estul Podișului Transilvaniei și în nord-estul județului Mureș, într-o zonă cu un potențial turistic foarte bogat, care se remarcă prin aerul curat, bogat în ozon, Pădurea Mociar numită și Stejeretul de la Mociar, cu stejari vechi de peste 400-500 de ani, Parcul Dendrologic de la Gurghiu în care pot fi admirate peste 100 de specii de copaci autohtoni și exotici, Poiana Narciselor de la Gurghiu, ruinele Cetății Gurghiului, Castelul Bornemisza, Biserica de la Lăpușna, Băile Sărate de la Jabenița, sărbători
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
brazi încărcați cu zăpadă, cu beteală, globulețe din mărgele, singuri sau în grup (pădure). Meșterul dogar Truția Vasile este originar din satul Căcuci, comuna Beica de Jos, a învățat meșteșugul dogăritului de mic, de la tatăl său. Lucrează din lemn de stejar, salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice din Chișinău (cofondator al acestei instituții universitare), fost
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]