KorAP: Find »[drukola/base=stimă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...151 >

3,752 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897

înaintașii noștri, oricât de discutabilă ne-ar apărea opera lor. Am înaintea mea o broșură scrisă de unchiul meu, colonelul Remus Pomponescu, asupra familiei noastre și care m-a făcut să râd cu lacrimi când am citit-o, cu toată stima pe care o aveam pentru acest brav militar. Azi simt și eu nevoia să pun pe hârtie câteva lucruri privitoare la familia mea și la mine, ceea ce înseamnă că un instinct ne îndeamnă pe toți să apărăm continuitatea sîngelui." Pomponescu

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
mea. . În această fază, Pomponescu începu să pună la aceia puțini pe care-i întîlnea întrebarea: Ce se mai zice despre mine?", la care, firește, cu greu putea avea un răspuns sincer și satisfăcător. . - Sunteți privit, zicea Smărăndache, cu aceeași stimă caîntotdeauna. . - Stimă, stimă, ce înseamnă asta? Îmi mai acordă lumeaun rol în viitor, sau mă consideră un om sfîrșit? . - Natural, căuta Smărăndache să sofisticheze inteligent,sub impresia momentului, toate personalitățile trec printr-o eclipsă. După aceea va veni dezamăgirea și

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
această fază, Pomponescu începu să pună la aceia puțini pe care-i întîlnea întrebarea: Ce se mai zice despre mine?", la care, firește, cu greu putea avea un răspuns sincer și satisfăcător. . - Sunteți privit, zicea Smărăndache, cu aceeași stimă caîntotdeauna. . - Stimă, stimă, ce înseamnă asta? Îmi mai acordă lumeaun rol în viitor, sau mă consideră un om sfîrșit? . - Natural, căuta Smărăndache să sofisticheze inteligent,sub impresia momentului, toate personalitățile trec printr-o eclipsă. După aceea va veni dezamăgirea și toți se

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
fază, Pomponescu începu să pună la aceia puțini pe care-i întîlnea întrebarea: Ce se mai zice despre mine?", la care, firește, cu greu putea avea un răspuns sincer și satisfăcător. . - Sunteți privit, zicea Smărăndache, cu aceeași stimă caîntotdeauna. . - Stimă, stimă, ce înseamnă asta? Îmi mai acordă lumeaun rol în viitor, sau mă consideră un om sfîrșit? . - Natural, căuta Smărăndache să sofisticheze inteligent,sub impresia momentului, toate personalitățile trec printr-o eclipsă. După aceea va veni dezamăgirea și toți se vor

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629

rețelei de suport social, pierderea unor statute și roluri sociale, stresori psihosociali cumulați). Această vulnerabilitate de fond numită tulburare de personalitate ar putea fi compensată prin factori protectori socio-familiali (de exemplu, conferirea de roluri sociale care să conducă la creșterea stimei de sine, dezvoltarea unor abilități de coping la stresori. Din perspectiva psihodinamică s-a vorbit de prezența mecanismelor de apărare imature la indivizii cu tulburări de personalitate, ce contribuie la lipsa lor de responsabilitate, tendința de a da vina pe

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
constă în ,,susținerea psihologică și socială a persoanelor: confortul, asistența și informațiile primite din partea indivizilor și grupurilor în cadrul relațiilor formale și informale"35 . Este un proces important în menținerea sănătății fizice și psihice a individului, în integrarea sa, în creșterea stimei de sine și ajutarea acestuia să aibă încredere în oameni și să se simtă în siguranță. Sursele suportului social pot fi: informale (familia, prietenii, colegii, vecinii, cunoștințele) și formale (specialiști asistenți sociali, consilieri, psihologi, medici, etc., instituții și servicii sociale

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121

juridic etc. Exemple de activități cu caracter educativ din cadrul Programului „Școala părinților”: Stadiile de dezvoltare ale copilului - nevoi specifice pentru fiecare etapă de vârstă; Despre copiii cu cerințe educative speciale Copilul cu probleme de adaptare școlară Ce este imaginea și stima de sine? Calitățile/obligațiile parentale Cum ne văd copiii?!? Pot fi copiii noștri mai creativi? Educația părinților În situații de risc Complexul de inferioritate Stil de viață sănătos Despre pedeapsă și recompensă Disciplina pozitivă Copilul trist, timid, fricos, agresiv... Educația

PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

de sentiment dă persoanei în cauză încredere în propriile forțe și o motivează pentru lucru în grup; • reasigurarea propriei valori: se referă la faptul că acceptarea, iubirea și respectul pe care le primim de la alții ne susțin propriile sentimente de stimă de sine și de adecvare cu sine. Privind comparativ, se observă că persoanele care au ca dominantă trebuința de afiliere se raportează la performanță diferit decât cele care au ca dominantă trebuința de realizare. Astfel, cei care urmăresc cu prioritate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și prin relațiile interumane. Sunt situații însă când, uneori, dorința exagerată de a ne satisface această trebuință duce la un comportament obedient. Liderul (sau grupul) poate specula oricând o asemenea trebuință în favoarea intereselor sale, încălcând decența și buna-credință. În locul creșterii stimei de sine și a sentimentului de control a situației în care se află, "individul este îndemnat spre sentimente de vinovăție, se vede pe sine drept incompetent, slab și dependent de alții și nu în ultimul rând de situație" (Pânișoară, Pânișoară

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Constantin (2004) fie pentru că au nevoi care urmează să fie satisfăcute de procesul conflictual însuși, fie pentru că au (ori cred că au) nevoi neconcordante cu ale altora" (p. 25). Pot fi trebuințe fiziologice, de integrare socială, de apreciere și de stimă/respect, de activare a existenței (de varietate, de noutate, de evitare a plictiselii etc.), cognitive, estetice, de ascensiune socială, de respectare a normelor și a regulilor sociale (a bunelor maniere) etc. c. Cum resimțim foarte mulți, și comunicarea intențională, voluntară

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Se pot ivi cel puțin două situații: • atunci când comunicarea verbală este insuficientă/nesatisfăcătoare sau superficială. În felul acesta nu se transmit informații referitoare la nevoile profunde; • atunci când comunicarea (interpersonală) este defectuoasă. Ea duce la neînțelegeri, la înțelegeri eronate. d. Lezarea stimei de sine constituie și ea o altă sursă de conflict. Stima de sine exprimă sentimentele noastre față de noi înșine și se referă la valoarea pe care ne-o dăm. Ea ține de autoapreciere 9. Pare că afectarea stimei de sine

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
insuficientă/nesatisfăcătoare sau superficială. În felul acesta nu se transmit informații referitoare la nevoile profunde; • atunci când comunicarea (interpersonală) este defectuoasă. Ea duce la neînțelegeri, la înțelegeri eronate. d. Lezarea stimei de sine constituie și ea o altă sursă de conflict. Stima de sine exprimă sentimentele noastre față de noi înșine și se referă la valoarea pe care ne-o dăm. Ea ține de autoapreciere 9. Pare că afectarea stimei de sine explică apariția și întreținerea celor mai multe relații conflictuale. Aceasta se manifestă prin

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
d. Lezarea stimei de sine constituie și ea o altă sursă de conflict. Stima de sine exprimă sentimentele noastre față de noi înșine și se referă la valoarea pe care ne-o dăm. Ea ține de autoapreciere 9. Pare că afectarea stimei de sine explică apariția și întreținerea celor mai multe relații conflictuale. Aceasta se manifestă prin: • contestarea, minimalizarea de către una dintre părți a succeselor, realizărilor, priceperilor și competențelor celeilalte părți; • critica sistematică (sau periodică) a modului de îndeplinire a sarcinilor, a derulării activităților

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de faptul că aceste atitudini le întâlnim la oameni, la persoane care au semnificație (afectivă sau în domeniul competenței) pentru noi. De asemenea, constrângerea sau persuadarea unei persoane-partener de a acționa contrar conștiinței sale constituie un alt motiv al lezării stimei de sine și implicit al declanșării unei situații încordate. e. Și valorile diferite reprezintă surse de conflict Valorile derivă din credințele noastre despre ceea ce este important, despre ceea ce deosebește binele de rău, despre principiile care trebuie să ne conducă viața

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
suportul care ne susține energetic și ne orientează atitudinile și comportamentul (vorbim despre valori spirituale, morale, politice, economice, estetice etc.). A. Stoica-Constantin precizează: Când le sunt atacate valorile, oamenii reacționează extrem de dur, pentru că se simt contestați personal, le este lezată stima de sine. De asemenea, oamenii fac foarte greu compromisuri atunci când sunt în joc valorile lor, întrucât simt că se compromit pe ei înșiși și propria lor integritate" (2004, p. 28). În aceste condiții, escaladarea relațiilor conflictuale poate fi împiedicată atunci când

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Pe scurt, ei vorbesc despre tot și despre nimic. Le place să asculte ce spunem, să afle cât mai multe, să treacă timpul. Sunt mereu neliniștiți și ne dezorganizează programul (de lucru). g. Complexații (sau cei care și-au pierdut stima de sine). Aceștia sunt oamenii care se consideră mai puțin valoroși, mai puțin talentați, mai puțin inteligenți decât semenii lor. Adeseori, ei ocupă un post inferior capacităților lor. Nu ies niciodată în evidență. În general, vorbesc puțin și aproape deloc

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
să întărim pozitiv comportamentul pe care dorim să-l cultivăm. Este oportun să recompensăm conduita pe care o dorim de la ceilalți. • să nu ne implicăm în lupta pentru putere. Oamenii, cei mai mulți, folosesc adeseori puterea pentru a-și construi și menține stima de sine. De aceea, este recomandabil să încurajăm la ceilalți prețuirea de sine pentru alte motive decât acelea de a ne înfrânge pe noi. • să nu trecem la represalii. Una dintre stările afective greu de controlat este dorința de răzbunare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
conștientă sau inconștientă. Cât trăiesc, cei mai mulți doresc să fie învingători. Faptul că li se dă o (mai) înaltă apreciere, că sunt lăudați sau avansați, că ies din anonimat sau că obțin mai mulți bani, faptul că resimt o (mai) înaltă stimă de sine, că trăiesc sentimentul importanței, al puterii, al competenței, al dominării (sau al îngenuncherii) celuilalt, sentimentul că prin competiție sunt utili și necesari în lumea care trăiesc, lupta pentru un premiu sau pur și simplu pentru a nu fi

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de regulă un obstacol pentru viitoare confruntări și victorii posibile. Efectul emoțional al înfrîngerii poate afecta puternic poziția și atitudinea subiectului față de provocări concurențiale viitoare. Cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect timid, cu o scăzută stimă de sine. El intră într-o zonă a ezitărilor, a evitărilor din care poate ieși singur foarte rar și foarte greu. În această situație, psihologii recomandă: "ignorarea temporară a emoțiilor", căci o blocare a lor poate fi nocivă pentru sănătatea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
2006) au propus termenul de martir pentru individul predispus la cooperare necondiționată. "Martirul este cel care cooperează atunci când partenerul său nu o face sau cel ce preferă colaborarea chiar dacă trebuie să suporte pierderi. Autorii demonstrează, printre altele, că persoanele cu stimă de sine înaltă receptează într-o măsură mai mare decât cele cu o stimă de sine slabă pledoariile martirului pentru că ele sunt mai puțin dependente de aprobarea socială" (p. 100). Oricum, credem că un număr cât mai mare de cooperanți

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
cel care cooperează atunci când partenerul său nu o face sau cel ce preferă colaborarea chiar dacă trebuie să suporte pierderi. Autorii demonstrează, printre altele, că persoanele cu stimă de sine înaltă receptează într-o măsură mai mare decât cele cu o stimă de sine slabă pledoariile martirului pentru că ele sunt mai puțin dependente de aprobarea socială" (p. 100). Oricum, credem că un număr cât mai mare de cooperanți necondiționați nu poate decât însănătoși sau menține echilibrul într-un grup, într-o comunitate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sentimente reciproce de simpatie și de prietenie, de încredere, de disponibilitate la solicitările celuilalt. Mediul constant cooperant duce la un climat mai destins, mai puțin predispus tensiunilor, în care fiecare poate lucra potrivit propriilor capacități. Cooperarea între colegi stimulează creșterea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii, dar și a valorizării competențelor tuturor participanților. Apartenența la grupurile întemeiate pe relații de cooperare oferă elevilor multă satisfacție, echilibru și condiții optime de exprimare a personalității (Sălăvăstru, 2004). Ceea ce se reproșează contextelor

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
se vor schimba sub semnul îmbufnării noastre. Față de persoanele indiferente sau răutăcioase, îmbufnarea ar fi absurdă și fără efect; de aceea, aceasta este "prin esența ei copilărească" (ibidem). Cineva este îmbufnat doar dacă se bucură de dragoste, afecțiune sau de stimă; ceea ce predomină este dorința de a-l pedepsi pe celălalt privându-l de noi; de a-l face să sufere prin retragerea noastră ostentativă din relație: nicio vorbă, nicio privire, niciun gest pozitiv. Îmbufnarea se regăsește mai ales la persoanele

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
simt incapabile să modifice altfel situația sau relația, sau care se cred în pericol dacă și-ar lua riscul unui conflict sau al unor explicații deschise" (p. 184); c. disprețul: este acea stare sufletească prezentă la persoanele cu o mare stimă de sine sau care încearcă să o scoată în evidență. Cel ce disprețuiește îl pedepsește pe celălalt privându-l de el, cu o dorință afișată clar de a rupe relația, "o dorință mai curând de excludere decât de agresiune, o

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
scriitor francez, spunea că invidia apare pentru că toți vrem într-un fel sau altul, mărturisit sau nemărturisit afirmarea, recunoașterea, lauda, admirația, supremația (2008). Pare că "oamenii de oriunde caută un ceva misterios care a fost numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p. 560)57. Bunăoară, să spunem, dacă vom obține succes după succes, recunoaștere și admirație, oricât de meritate, dacă vom

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]