1,667 matches
-
să rămână pe vecie sub îndoitul jug al Rusiei și al Porții, ocârmuite de alcătuirea hărăzită lor de Rusia, că ele nu se împărtășesc de dreptul public al Europei, ci că rămân pentru totdeauna sub un drept special, alcătuit din stipulațiile tratatelor încheiate între ruși și turci. Cancelarul rus contestă românilor până și calitatea de naționalitate deosebită și se ridică cu indignare împotriva proclamării principiului suveranității poporului. Rusia nu îngăduia ca Țările Române să iasă din cercul de fier în care
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pentru a-și aduce la îndeplinire planul de mult dezmierdat. Poarta cedă cu ușurință la insistențele lor în această privință. Prin convenția încheiată la Balta Liman, la 1849, ambele Curți, Suzerană și Ocrotitoare, hotărâră ca, făcându-se iarăși derogație la stipulațiile Regulamentului Organic: 1. Să se numească (depunerea lui Mihai Sturdza fiind lucru hotărât), din nou, domnii Țărilor Române, prin înțelegere între Rusia și Poartă, dar pe termen de șapte ani. 2. Să se înlocuiască Obșteștile Adunări prin niște Divanuri Obștești
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
asupra Comisiei permanente a Dunării, regimul fixat prin articolul 17 din Tratatul de la Paris este înlăturat"5. După cum se cunoaște, în urma preluării celor trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad, date Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856, stipulație înscrisă în Tratatul de Pace de la San Stefano și sancționată ulterior de Marile Puteri la Congresul de la Berlin - 1/13 iunie - 1/13 iulie 1878 -, Rusia a redevenit stat riveran Dunării. Puterile europene, alarmate de creșterea influenței Rusiei în Balcani
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
care au opus principiului neutralizării Dunării în aval de Porțile de Fier pe acela al libertății de navigație pe întregul curs al fluviului 28. Propunerea plenipotențiarilor ruși a avut drept bază juridică actul final al Congresului de la Viena (1815) și stipulațiile tratatelor de la Paris (1856) și Londra (1871). Au reușit prin aceste argumente ca neutralizarea să fie respinsă, însă au eșuat în încercarea de a para eforturile Vienei de a exclude traficul de pe cursul superior al Dunării unei reglementări internaționale 29
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în cadrul CED de abia în toamna anului 1879, deoarece guvernele interesate de chestiune nu ajunseseră să-și precizeze poziția până la deschiderea sesiunii de primăvară a comisiei 34. Necazurile pentru țara noastră aveau să înceapă însă la sfârșitul anului 1879. În conformitate cu stipulațiile articolului 56 din Tratatul de la Berlin, CED, asistată de delegații statelor riverane, trebuia să elaboreze un regulament de navigație și poliție fluvială pentru porțiunea de Dunăre cuprinsă între Turnu Severin și Galați. Cu ocazia sesiunii comisiei din noiembrie-decembrie 1879, problema
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
avea drept obiectiv constituirea unei comisii a riveranilor, alcătuită în exclusivitate din reprezentanții României, Serbiei și Bulgariei 47. Proiectul a fost în același timp respins și de delegații Marilor Puteri - Anglia, Rusia, Turcia și Franța - care au criticat lipsa unei stipulații referitoare la libertatea de navigație pentru toate pavilioanele 48. Prin urmare, la 7 iunie 1880, după o dezbatere de trei zile, proiectul era respins de majoritatea membrilor CED, care începuseră să privească cu teamă și suspiciune tendințele dominatoare ale Austro-Ungariei
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Rusiei, a cerut ca libertatea de navigație să se aplice și în amonte de Porțile de Fier, în sectorul în care Germania și Austro-Ungaria erau state riverane. Cum era de așteptat, Austro-Ungaria s-a opus, pretextând că o astfel de stipulație nu figura în Tratatul de la Berlin 70. În problema înființării și alcătuirii Comisiei Mixte, colonelul Pencovici s-a opus de la bun început, arătând că elaborarea și aplicarea regulamentelor de navigație erau operații care le reveneau de drept statelor riverane 71
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
mai 1883, Dimitrie A. Sturdza, în numele guvernului român, a înaintat statelor semnatare o notă de protest, în care arăta că România refuza să recunoască articolele 1, 3-6 și 7 ale Tratatului de la Londra, fapt prin care se făcea impracticabilă aplicarea stipulațiilor acestuia pe Dunărea românească. Cum era de așteptat, Marile Puteri, Austro-Ungaria îndeosebi, au exercitat în anii care au urmat diverse tipuri de presiuni asupra guvernului român, spre a-l determina să accepte sus-numitul act internațional. De fiecare dată însă, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
acestor patru chestiuni principale: 1) prelungirea mandatului Comisiei Europene și extinderea puterilor ei; 2) discutarea regulamentului privind navigația și poliția fluvială a Dunării între Galați și Porțile de Fier; 3) emanciparea brațului Chilia de sub jurisdicția internațională a Europei; 4) executarea stipulațiilor Congresului de la Berlin în ceea ce privește distrugerea obstacolelor care se opun navigației pe Dunăre și referitor la demantelarea fortărețelor situate pe malul ei drept. Din aceste perspective diferite ne propunem să examinăm chestiunea care va forma, în viitor, obiectul discuțiilor areopagului european
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
conferințele de la Paris din 1856, în Actul de Navigație pe Dunăre semnat la Viena în 1857, la Conferințele de la Paris din 1858 și 1868, în sfârșit în toate ocaziile în care ea a fost chemată să se pronunțe asupra valabilității stipulațiilor fluviale ale Actului Final al Congresului de la Viena. Dar așa este forța adevărului și a principiilor, ele străpung involuntar interesele trecătoare, care caută să le facă confuze și neclare. Austria, care tot timpul a susținut că actul din 1815 nu
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
fără a intra în plină mare, este rezervat bastimentelor țărilor riverane acestui fluviu (s.a.)". Austria a introdus o distincție între navigația interioară sau cabotajul și marea navigație, între fluviu și mare, când este cert că Tratatul de la Paris, ale cărui stipulații erau obligatorii pentru Comisia Riverană, în afara faptului că nu aduce nici o restricție principiului liberei navigații, merge chiar mai departe și proclamă în mod expres egalitatea pe Dunăre a pavilioanelor tuturor națiunilor, fără nici o distincție. Micile state au încercat să modereze
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
limitat la fel de bine sub raportul duratei ca sub acela al puterilor pe care le conferea. Din precedenta a rezultat că Austria nu avea nici un motiv să vadă în existența și în atribuțiile comisiei de la Galați o instituție în dezacord cu stipulațiile Actului Congresului de la Viena, referitoare la navigația pe fluviile convenționale. Dacă există ceva excepțional referitor la Dunăre în aranjamentele internaționale semnate în timpul Congresului de la Paris, nu poate fi decât dreptul pe care puterile și l-au rezervat de a întreține
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
coexistenței a două Comisii". Atașând soarta acestei noi creații internaționale aceleia a Comisiei instituite prin articolul 17 al Tratatului de la Paris și menținută prin articolul 53 al Tratatului de la Berlin, propunerea Barrère se arăta fidelă spiritului care a prezidat asupra stipulațiilor din aceste două acte diplomatice. Ea extinde până la Porțile de Fier puterile instituției europene care a fost creată în principiul avut în vedere al Deltei Dunării și căreia Tratatul de la Berlin i-a prelungit jurisdicția pe întreg parcursul Dunării de
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
astăzi și care a costat-o atâtea sacrificii ar fi complet ruinată. Astăzi, puterile europene au o sarcină foarte ușoară de îndeplinit: nu au altceva de făcut decât să mențină principiile pe care tocmai ele însele le-au promulgat și stipulațiile tratatelor pe care tot ele însele le-au semnat. Mâine, dacă refuză, se vor găsi în fața unei ordini a lucrurilor pe care vor vrea, dar nu vor mai putea deloc să o răstoarne. Cauza pe care România o apără este
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
apele mării, pe o rază de două mile nautice pornind de la capătul larg al digului-nord de Sulina. Rusia nu va putea pretinde așadar să exercite pe brațul Chilia o autoritate absolută și independentă de Comisia Europeană, fără a aduce atingere stipulațiilor din tratatele referitoare la navigația pe Dunăre. Această ramificație face parte din comunitatea fluvială a gurilor Dunării, unde Rusia a devenit putere co-riverană a României, și el va intra în condominiumul danubian în ziua în care cele două părți, maritimă
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
statele riverane. Articolul 54 din Tratatul de la Berlin spune că prelungirea ori modificarea puterilor Comisiei Europene nu va putea avea loc decât cu acordul unanim al puterilor reprezentate în sânul Comisiei. Cum se va putea oare ca, în prezența unei stipulații internaționale atât de formale, să se excludă România de la deliberările unei reuniuni diplomatice care își propune să regleze chestiunea existenței și a întinderii puterilor Comisiei Europene? Și cum să se admită, pe de altă parte, că se poate delibera asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
cazul numirii sau al demiterii domnitorilor din Moldova și Țara Românească, fac dovada modificării raportului de forțe în această zonă a Europei, în favoarea Rusiei, îndeosebi în ceea ce privește situația Țărilor Române. Revenind la Convenția de la Akerman, considerăm necesar să înserăm și alte stipulații importante pentru situația economică și socialpolitică a Principatelor. Astfel, în ceea ce privește stabilirea impozitelor, se prevede că “hospodarii împreună cu boierii din divanurile respective vor stabili și vor fixa impozitele și plățile anuale ale Moldovei și Valahiei luând ca bază regulamentele care au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
din Moldova și Țara Românească etc. Războiul ruso-turc, izbucnit șase luni mai târziu, a împiedicat transpunerea în practică a tuturor acestor prevederi, care vor fi reformulate și extinse chiar, în cuprinsul Tratatului de la Adrianopol, din 2 / 14 septembrie 1829. Esența stipulațiilor relative la Principate se află în Art. V: “ Principatele Moldovei și Valahiei, punându-se, în urma unei capitulații, sub suzeranitatea Sublimei Porți și Rusia garantându-le prosperitatea, este de la sine înțeles că ele își vor păstra toate privilegiile și imunitățile care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cele mai potrivite pentru a asigura pentru o perioadă mai îndelungată bunăstarea și liniștea acestor provincii . Art. VII. - Este de la sine înțeles că prezentul act, motivat de circumstanțe excepționale și încheiat pe un termen limitat, nu constituie nici o derogare de la stipulațiile existente între cele două Curți în privința principatelor Valahiei și Moldovei și că toate tratatele anterioare, întărite prin actul separat al tratatului de la Adrianopol, își păstrează întreaga putere și valoare”. Așadar, sublinierile noastre au avut menirea de a remarca mai multe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
relațiile cu alte state urmând să fie reprezentate prin agenții Porții, iar tratatele semnate de aceasta din urmă urmau să fie aplicate integral și în Principate. Ca urmare, Kogălniceanu a redactat un protest, semnat de peste 300 de persoane, împotriva „infamelor stipulații” care atingeau „înșiși vechile noastre drituri, păstrate și respectate până și în timpii cei mai nenorociți”. Consulul englez, Colquhoun, arăta ca românii se tem ca nu cumva Poarta „să nu se ridice ea însăși la suveranitate în loc de suzeranitate”. Dar schimbarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în calea comerțului, pe parcursul anului 1833, corăbiile ioniene sub pavilion britanic achiziționaseră de la Galați grâne în valoare de 20000 de lire sterline, ceea ce reprezenta un record. în contextul intrării în vigoare a Regulamentelor Organice, Blutte descria nemulțumirea majorității boierimii față de stipulațiile care reglementau raporturile dintre proprietari și țărani, și cele care privau pe boieri de unele venituri în folosul vistieriei statului. El scria: „Deoarece nici o considerație, nici chiar plata în bani, nu face pe săteanul român să lucreze măcar un ceas
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
echivoce ale Convenției de la Paris (22 mai - 9 august 1858) produseseră „o mare consternare, atât aici, cât și în Moldova”. Sarell Ongley, secretarul consulatului din Iași, care luase locul lui Samuel Gardner în condițiile decesului acestuia din urmă, raporta că stipulațiile Convenției au nemulțumit majoritatea cetățenilor, neexistând „o singură persoană care să vorbească în favoarea ei”. Ongley prezintă în rapoartele sale disensiunile dintre caimacami. Una dintre sursele sale este Ștefan Catargiu, cu convingeri antiunioniste cunoscute, care i-a făcut o vizită pentru
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
specialitate sau cu o specialitate distinctă. Nu ne referim la situația echipelor multidisciplinare, în cazurile grave, complexe, întrucât aici obligația acordării îngrijirilor medicale incumbă întregii echipe implicate în tratarea pacientului, ca și asumarea corelativă a răspunderii. Avem în vedere și stipulațiile legislației române (art. 11 din Norma metodologică din 14.03.2007 de aplicare a titlului XV „Răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
nosocomiale, efectelor adverse, complicațiilor și riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigație și tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor medicale, substanțelor medicale și sanitare folosite. În sensul prevederilor legale în vigoare însă, mai ales prin coroborarea stipulațiilor sus-menționate cu cele ale alin. 1 al art. 643 din legea privind reforma în domeniul sănătății - „toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporțional cu gradul de vinovăție al fiecăruia“ - nu putem pleda decât pentru o distribuție echitabilă a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și nu se acționează contrar acestui consimțământ. Consimțământul informat al pacientului nu este prevăzut expres în legislația specială medicală drept cauză exoneratoare de răspundere a medicului care acordă îngrijirile conform acestui acord exprimat, dar această concluzie decurge firesc din interpretarea stipulațiilor legislației speciale sus-menționate, prin coroborare cu normele de generală aplicare, de natură penală sau civilă. Acest rol însă se menține doar atât timp cât cadrul medical respectă limitele stabilite de consimțământul informat, documentat corespunzător în dosarul medical al pacientului, atât din perspectiva
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]