2,056 matches
-
sau să mori, decât să duci așa viață. La noi, Vodă Știrbei pleacă din domnie lăsând l6 milioane în visteria țării și 3 milioane în cutiile satelor. Nu se potrivește! În Franța toate dările erau date în antrepriză, și antreprenorii storceau toate clasele societății, pentru a hrăni curtea cu trântorii ei. La noi, dările se strângeau mare parte de-a dreptul, iar Vodă era boier cu stare, care trăia de pe moșiile lui și nici nu făcea vrun lux de-acătărea. Iar nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce si cea din urmă picătură de sânge din țăran! Ce era mai firesc decât ca liberalii să se întrebe ce însemnează a administra. Îndată ce și-ar fi făcut această întrebare ar fi văzut ce lucru gingaș e administrația și cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
meargă! Apres nous le deluge. Cât lumea n-avem să trăim, nu-i așa? Cât vom trăi, să ne curgă laptele-n păsat... După aceea, bun e Dumnezeu si va avea grijă de clasele pe care le sărăcim și le stoarcem. Acesta e liberalismul la noi în țară. Cei care nu sunt nimic, nu reprezentează, nimic, nu au nimic formează o societate pe acții (un abonament la "Romînul" sau la "Telegraf"), formează apoi comitete prin județe, un fel de filiale, cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noștri cu pîne caldă, c-un cuvânt gloria ce-o câștigi e frumos lucru, dar pentru dânsa e bine ca omul să nu riște nici măcar degetul cel mic, necum zeci de mii de oameni și zeci de milioane de bani, storși la urma urmelor tot din spinarea muncii productive a țăranului. La anul 1392 regele Sigismund al Ungariei încheiase alianță cu Mircea cel Bătrân în contra turcilor. Sigismund trece Dunărea și ia Nicopoli, apoi, auzind de turburări în propria lui țară, se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de la țară și industriașii și în alte provincii ale Imperiului prin exploatarea lor în mod uzurar de către capitaliști și au cerut pentru aceasta aplicarea legii și în acele provincii. Între alții deputatul Wurm a susținut că capitaliștii omnipotenți și lacomi storc populațiile și guvernul îi vede și-i lasă să facă. Uzurarii sânt organizați ca o ceată de tâlhari. Agenții lor descoperă pe industriașul sau pe țăranul nevoiaș, îi înșeală fără sfială și fără nici o piedică, iau țăranului averea și meseria
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
află, prin stupiditatea, prin starea lui de beție, iar pe de altă parte prin lăcomia creditorului de a se îmbogăți, prin nerușinarea, prin perversitatea și prin gradul de a ști a înșela (........... Capitalistul în Galiția și în Bucovina, după ce a stors în tot felul pe debitor, îl despoaie la urmă pe cale legală de averea imobiliară, și esproprierea țăranului, acesta e scopul capitalistului uzurar. "Căci cine speculează în modul precum văzurăm trebuie să voiască ceea ce neapărat el a trebuit să prevază" (Platter
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-și însușesc cele mai multe imobile de la țăranii debitori prin cumpărări de bunăvoie. Deputatul Naumovici afirmă că sânt locuri unde uzurarii și-au apropriat peste jumătate din imobilele locuitorilor prin acest mod. Speculanții de care sânt înzestrate Galiția și Bucovina, spre a stoarce pe locuitorul de la țară și spre a realiza esproprierea lui, nu se sfiesc a întrebuința mijloace proibite de legea penală, {EminescuOpX 243} Pe când țăranul e în stare de beție, acei speculanți obțin iscălitura pe polițe, pe înscrisuri falșe, ei falsifică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru mărăcini și buturugi câte 18 sfanți pe an; pentru fiecare stup de al-bine câte o zi de lucru și de la fiecare om câte trei găini (vezi I. Ionescu, eodem loco, p. l49și534). Pentru asemenea tocmeli numite pentru munci agricole stoarse de la locuitorul nevoiaș sau constatate ca primite de săteni în urma înțelegerii frauduloase între arendași și împiegații comunali, s-au instituit prin legea din 1868 pentru tocmeli agricole o jurisdicție specială a consiliului comunal care, din cauza împrejurărilor cunoscute, nu oferă nici o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În mizeria socială în care se află agricolii, industriașii și comercianții români, societatea română, libertatea în sine și fără să se fi luat măsurile pentru instruire și protegere a fost mijlocul de a esploata toate clasele societății, de a le stoarce cele mai multe foloase și a le cauza ruinarea. De această libertate se folosesc proprietarii și arendașii fața cu țăranul; apoi unii orășeni români, dar mai cu seamă se folosesc, față cu toate clasele societății, izraeliții la cari sîntem reduși a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să bea vin; trăind sub un regim alimentar așa de mizerabil, țăranul a ajuns la un grad de anemie și de slăbiciune morală destul de întristătoare. Chipul unui țăran român, om de la țară, trăit în aer liber, seamănă cu al uvrierului stors de puteri în umbra fabricilor. Cine a umblat prin satele noastre, mai ales prin cele de câmp și de baltă, a putut constata că d-abia din trei în trei case se găsește o familie care să aibă un copil
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că tocmai încetățenirea individuală e înlăturarea pentru totdauna a ideei emancipării. Mijlocul de presiune a fost însă întrebuințat de deosebite părți c-un succes cam inegal. Astăzi, când i s-a secat izvorul și când nu mai e nimic de stors din el, astăzi când el nu mai are de sprijinit nici un interes străin, va veni în fine recunoașterea independenței României. în câteva zile - prin recunoașterea oficială și generală a neatârnării - cestiunea izraelită va fi moartă și sperăm că pe de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
patroană pe un teren proprietatea ei, revenită de la o moștenire. "Mama răniților"- are și o băcănie în centru, unde și stă deasupra, aici vine numai seara, ziua e închis. N-are bărbat, e văduvă și are un băiat care o stoarce de bani, un ofițer cam zurliu... A, ce surpriză! exclamă el ridicîndu-se în picioare, într-adevăr cu o surpriză extremă pe chip, ce faceți domnișoară, poftiți, luați loc... Permiteți?..." Și trase un scaun și toți făcură loc unei fete care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spăla ceva, dar nu-mi răspunse când o întrebai: "Ce, e mamă, ce s-a întîmplat?" Nici nu întoarse capul. "Ce e cu tine, repetai, te-ai supărat de ceva?" Își văzu de treabă ca și când nimeni nu era lângă ea. Stoarse însă cu vigoare rufa, o scutură și o puse alături de altele, apoi își vîrî iar brațele în clăbuci. Ce e cu mama, ce i-ai făcut?" îl luai la rost pe tata. Pentru întîia oară el rămase în fața mea cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în vechile lor funcții! Va fi și el reprimit la Universitate... Nu eram naiv, dar îmi spuneam că adesea grupurile sânt amorfe și într-adevăr nu urmăresc dccît să se distreze, să danseze dacă zăpada și schiul nu le-au stors toate forțele, și apoi să se culce în cabană și să se acupleze în neștire într-un dormitor comun și sordid; iar a doua zi, cu forțe proaspete, să asalteze trenurile cu schiurile lor incomode în spate și să se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Nu, declară, ea în sfârșit. Nici vorbă. ― Ascultă-mă. Nu e chiar ce gândești. Ea se opri și-l privi, neîncrezătoare. ― Nu e ce gândesc? Nu e ce gândesc? N-am nevoie să gândesc, Burke. Am fost brutalizată, insultată și stoarsă de gașca voastră de incompetenți și acum vreți să mă-ntorc acolo? Nici pomeneală! Vocea-i tremura și Gorman se înșeală asupra cauzelor acestei reacții. Pentru el aceasta era pricinuită de furie și nu de o spaimă viscerală. Ripley era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de și mai sus. Într-un fel, mai apoi, analiza se dovedi a fi corectă. De undeva, din tavan, o voce total străină, spuse pe un ton aspru: - Prizonierul era singura noastră legătură cu ceea ce ni s-a întâmplat. Așa că stoarceți de la el tot ce știe. Nu vă purtați cu mănuși și acționați cât mai repede. Gosseyn avu timp să-i dea numele de Vocea Patru. În momentul acela, Vocea Doi prinse viață. Și spuse foarte politicos: - Domnule, să-l deconectăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ora de fizică. Profesorul Belcin, un nefericit cu figură și miros de maistru, evolua senin la catedră, fără să înțeleagă nici ce i se întâmplă, nici ce caută acolo. Purta costum și-un basc mic pe cap, pe care îl storcea în geanta diplomat, sub rigle, caiete și jumătatea de franzelă cu parizer. Dacă i-ar fi deschis cineva servieta, cu siguranță ar fi găsit și puțină vaselină pe-acolo. În pauze, Belcin ștergea probabil tabla prin cancelarie, pentru că venea mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
însemna ceva, legat de-o valoare exactă, bine definită, ca prețul pe-o cutie de pantofi. Plăcerea și aversiunea apăreau înscrise pe etichete luminoase, vizibile de departe. Cantitatea de viață pe care segmentele de oameni și obiecte o conțineau era stoarsă din ambalajul de carne, plastic, metal sau țesătură și condensată în spațiile libere ale memoriei afective. Rămânea loc destul pe rafturile goale, tranziția spulberase tot ce așezasem cu grijă pe etajere, acum marfa avea alt gust, altă consistență și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alternanța stilurilor, pentru a obține succesul absolut. Dom’ profesor al nostru ar fi fericit să pună mâna pe-așa ceva!“ „Sau...“, a bănuit Maria. „Sau una sau mai multe vieți, ridicate și-apoi deteriorate după bunul plac al cuiva, pentru-a stoarce toate resursele posibile. O planificare a timpului trăit, scris și gândit, pentru-a desface produsele pe piața de consum cerebral. Dom’ profesor a reușit ceea ce nici Volvo n-a putut să realizeze: câștiguri colosale, din intersecții de probabilități.“ „De-aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
achiziționate cu totul sau șterse definitiv. De aici, accidentul de la Covasna. Maurer trebuia împiedicat, nu putea fi lăsat să acționeze de capul lui.“ „Și banii globalmind cum circulă?“, m-am interesat, schimbând vorba. „Sunt adunați în fondul național al Blocatarilor, stors de la cetățeni și-acumulat prin jocurile de noroc. Cum bănuiești și dumneata, ca să faci reconstrucție mentală, ai nevoie de bani. Sume fabuloase, nu glumă.“ „Aici intervine Bloteria Națională... Depozitarul fondului general al Blocatarilor. Sub pretextul unor câștiguri extraordinare, populația e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu vadă că singurii lor dușmani sunt cei care în propriile lor Patrii storc de la ei cele mai bune fructe ale muncii lor și trăiesc în lux pe costul lor? Patriotismul este cel care împlinește acest miracol", crescând în școli și armate "bestii [umane] gata de a fi ucise" în "abatorul" războielor purtate în numele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mușcat odată bătrânei un deget; însă și nepoata murise, așa că bătrâna, de vreo trei ani, trăia singură-cuc, de azi pe mâine. Îmi era cam urât în casa ei, de fapt și baba era o ființă de tot nimicul, nu puteai stoarce de la ea o vorbă mai acătării. A ajuns până acolo, că mi-a furat un cocoș. Nici acum nu-s sigur, dar numai ea o putea face. Din pricina cocoșului m-am certat cu ea, și încă rău de tot; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sustrage acestor clase până și cel din urmă ban, pentru a întreținea cu el luxul unor nulități ambițioase, incapabile de muncă, precum sunt incapabile de dreptate și de adevăr. Dar mai mult încă: elementele românești, populația istorică a țării e stoarsă pentru întreținerea plebei internaționale a apologiștilor lui Blanqui, o plebe fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă. E timp ca orice inimă patriotică să se miște la priveliștea mizeriei generale produsă prin cupiditatea populației flotante a acestei țări. Precum facem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar putea-o emite clar și statornic, fără să mai rămâie vro îndoială asupra intențiilor ei; dar mai ales atunci s-ar putea stabili când guvernul n-ar dispune de mijloace pentru a falsifica opinia țării și pentru a-i stoarce voturile. Înainte de a pune deci o asemenea dilemă ziarul guvernamental ar trebui să izoleze pe cale logică elementele ce dau tonul vieții publice, factorii reali ai mișcării politice, și să cerceteze mai de-aproape teascul care se aplică asupra acestor elemente
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărat, sărăcia îi strunește și-i ține uniți contra țării legale, care se zvârcolește neputincioasă sub torturile teascului electoral. Miile de funcții administrative și sutele de funcții judecătorești, toate amovibile, sunt puse în mișcare într-un singur scop, pentru a stoarce voturile țării legale. Se înțelege că fiece alegător [î ]și are interesele sale materiale. De fiecare din aceste interese atârnă câte un fir al mașinii administrative. De-o zice alegătorul nu, curentul electric al mașinii izbește în acel interes și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]