10,831 matches
-
să mai faci cu notele lui slabe, cu lipsa de politețe (deși tu i-ai transmis ce trebuie, dar mediul e mai influent decât ce-i spui tu și mediul nu i-l poți controla mereu), toate astea sunt un stres enorm. Stresul parental, de care prea puțin se vorbește, este tabu tocmai pentru că se spune că un copil trebuie să te facă fericit, și dacă nu te face, e vina ta. Robin Simon, profesor de sociologie la Wake Forest University
Cazul Bodnariu. O palmă e ceva oribil. Dar asta te face un părinte psihopat? () [Corola-blog/BlogPost/338249_a_339578]
-
faci cu notele lui slabe, cu lipsa de politețe (deși tu i-ai transmis ce trebuie, dar mediul e mai influent decât ce-i spui tu și mediul nu i-l poți controla mereu), toate astea sunt un stres enorm. Stresul parental, de care prea puțin se vorbește, este tabu tocmai pentru că se spune că un copil trebuie să te facă fericit, și dacă nu te face, e vina ta. Robin Simon, profesor de sociologie la Wake Forest University in SUA
Cazul Bodnariu. O palmă e ceva oribil. Dar asta te face un părinte psihopat? () [Corola-blog/BlogPost/338249_a_339578]
-
sociologie la Wake Forest University in SUA, spune că „între parametrii vieții de adult — munca, prietenia și parentalitatea - cea din urmă nu pare să producă wellbeing. E uimitor pentru o societate care spune că a avea copii e garanția fericirii”. Stresul parental, de care prea puțin se vorbește, este tabu tocmai pentru că se spune că un copil trebuie să te facă fericit, și dacă nu te face, e vina ta. Nattavudh Powdthavee, economist comportamental la University of York și autor al
Cazul Bodnariu. O palmă e ceva oribil. Dar asta te face un părinte psihopat? () [Corola-blog/BlogPost/338249_a_339578]
-
cel mic pășește prima dată, de exemplu). Asta nu înseamnă că a avea copii te face nefericit, Doamne ferește. Înseamnă numai că nu ar trebui să te aștepți să fii în culmea fericirii de fiecare dată. Și să iei în calcul stresul care vine la pachet. Cum se leagă asta de cazul Bodnariu? Simplu. Avem o familie cu 4 copii, unul sugar, foarte solicitant pentru părinți. Doi oameni depășiți și stresați, care le mai scapă o palmă, după cum a recunoscut tatăl. Foarte
Cazul Bodnariu. O palmă e ceva oribil. Dar asta te face un părinte psihopat? () [Corola-blog/BlogPost/338249_a_339578]
-
pierde. Nu va fi în stare să administreze o critică atunci când ea se impune, pentru că se simte vinovat. Atent mai mult la emoțiile celor din jur decât la performanță, va ceda la cea mai mică presiune și va suferi de stres prelungit. De partea cealaltă, subalternii nu vor înțelege care e logica relațiilor din companie, cine de ce primește atenția șefului mai mult, vor intra într-o cursă pentru favoruri sau vor fi frustrați că X și Y sunt prietenii și favoriții
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați () [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
dar face și ca relația cu copiii noștri să fie mai mult mai bună”, crede Gaspar Gyorgy. „Când cineva mă critică, mă simt foarte rănit și izbucnesc” Există un mecanism care scoate la suprafață acest copil interior, în momente de stres și de tensiune, sub forma unor reacții necontrolate, neprelucrate la nivel conștient. Se poate întâmpla la serviciu, în fața partenerului de cuplu, în fața propriului copil, după un tipar care se repetă la nesfârșit. Când ceva din ce a spus interlocutorul ne
Copilul invizibil. De ce folosim mereu, la serviciu și în familie, strategii care se întorc împotriva noastră. Interviu cu psihologul Gaspar Gyorgy () [Corola-blog/BlogPost/338276_a_339605]
-
în plasament. Dintre aceștia, 1.609 au fost luați de acasă în regim de urgență, față de 945, în 2008, arată statisticile pe site-ul Directoratului pentru Copii, Tineri și Familie din Norvegia. În 2012, apărea în Norvegia un studiu despre stresul resimțit de copii în momentul în care sunt luați de acasă de Barnevernet. Autoarea lui este Gunn Astrid Baugerud, profesor asociat, la Departamentul de Asistență Socială, Protecția Copilului și Politici Sociale, de la Colegiul Universitar de Științe Aplicate din Oslo și
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
despre lucrurile serioase care li se întâmplă. Cercetătoarea a însoțit echipele Barnevernet la 41 de cazuri în care serviciile sociale au luat copiii, de urgență sau planificat din familiile biologice. „Copiii care au fost luați de urgență au manifestat un stres semnificativ mai mare în timpul evenimentului, în comparație cu copiii care au fost anunțați și pregătiți că vor fi luați din familie”, spune Gunn Astrid Baugerud, care a arătat că, uneori, totul dura 20 de minute, copiii nu aveau timp să își ia
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
îndrume, să ajute familie, astfel încât să nu mai lovească copiii atunci când sunt frustrați. În unele dintre aceste situații, copiii sunt mutați înapoi în familie. Copiii plasați în regim de urgență au avut un nivel semnificativ mai mare al nivelului de stres, mai multe semne emoționale, mai multe reacții fizice Ați fost pe teren cu echipele Barnevernet. Ce ați observat? Am participat ca cercetător la momentele în care serviciile sociale au scos copiii din familiile biologice, de urgență sau planificat. Am înregistrat
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
familiile biologice, de urgență sau planificat. Am înregistrat reacțiile copiilor și ale părinților în timpul evenimentului și după acesta, la o săptămână și la trei luni. Ceea ce am aflat este că copiii care au fost luați de urgență au manifestat un stres semnificativ mai mare în timpul evenimentului, în comparație cu copiii care au fost anunțați și pregătiți că vor fi luați din familie. Care erau semnele observabile de stres? Nu am putut face, firește, măsurători ale bătăilor inimii sau ale nivelului de cortizol - hormonul
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
Ceea ce am aflat este că copiii care au fost luați de urgență au manifestat un stres semnificativ mai mare în timpul evenimentului, în comparație cu copiii care au fost anunțați și pregătiți că vor fi luați din familie. Care erau semnele observabile de stres? Nu am putut face, firește, măsurători ale bătăilor inimii sau ale nivelului de cortizol - hormonul stresului, din sânge. Am observat însă reacțiile emoționale ale copiilor, reacțiile lor fizice, dacă copilul a încercat să fugă, dacă plângea, râdea sau nu manifesta
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
semnificativ mai mare în timpul evenimentului, în comparație cu copiii care au fost anunțați și pregătiți că vor fi luați din familie. Care erau semnele observabile de stres? Nu am putut face, firește, măsurători ale bătăilor inimii sau ale nivelului de cortizol - hormonul stresului, din sânge. Am observat însă reacțiile emoționale ale copiilor, reacțiile lor fizice, dacă copilul a încercat să fugă, dacă plângea, râdea sau nu manifesta nicio emoție. Am măsurat toate aceste lucruri pe o scară de la 1 la 5. Ce spunea
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
copilul, dacă era de acord sau nu acord. De asemenea am observat dacă copilul opune sau nu rezistență fizică. Au existat situații în care copiii au încercat să opună rezistență fizică sau să fugă? Am măsurat și nivelul global de stres, pentru că am împărțit fiecare înlăturare din familie în șapte faze, de la momentul în care serviciile ajungeau la ușă până când copiii erau luați. Ceea ce era semnificativ diferit în cazul copiilor luați de urgență, față de cei cărora li s-a spus că
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
la ușă până când copiii erau luați. Ceea ce era semnificativ diferit în cazul copiilor luați de urgență, față de cei cărora li s-a spus că vor fi luați, a fost că au avut un nivel semnificativ mai mare al nivelului de stres, mai multe semne emoționale, mai multe reacții fizice. Nu foarte mulți copii au încercat să fugă, am văzut doar două sau trei cazuri din 41 de cazuri de scoatere din familie la care am asistat. În cazul plasamentului de urgență
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
în unele cazuri totul dura doar 20 de minute. Copiii nu puteau să își ia cu ei un obiect de confort, un iPod, o bicicletă. Este adevărat. Nu știu de ce copiii luați în regim de urgență aveau un nivel de stres mai mare. Știm astăzi că dacă urmezi să faci o intervenție chirurgicală dureroasă, dacă ți se spune despre procedura medicală și unde urmează să o faci, nivelul de stres este mai mic. În plasamentul de urgență, copiii nu știu unde se duc
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
de ce copiii luați în regim de urgență aveau un nivel de stres mai mare. Știm astăzi că dacă urmezi să faci o intervenție chirurgicală dureroasă, dacă ți se spune despre procedura medicală și unde urmează să o faci, nivelul de stres este mai mic. În plasamentul de urgență, copiii nu știu unde se duc, nu știu ce se întâmplă, nimeni nu a vorbit cu ei în avans. Apoi e un al doilea lucru: atunci când o experiență este nouă, nivelul de stres crește. Al treilea factor
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
o faci, nivelul de stres este mai mic. În plasamentul de urgență, copiii nu știu unde se duc, nu știu ce se întâmplă, nimeni nu a vorbit cu ei în avans. Apoi e un al doilea lucru: atunci când o experiență este nouă, nivelul de stres crește. Al treilea factor ține de controlul situației. În cazul plasamentului de urgență, copilul nu are niciun fel de control. Pentru că serviciul de protecție al copilului decide, copiii trebuie să îi urmeze pe asistenții sociali și nu are absolut nicio
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
pe asistenții sociali și nu are absolut nicio influență asupra a ceea ce urmează să i se întâmple. Cred că scoaterea planificată din familie, atunci când se dovedește că este necesar să iei copilul, este o soluție mult mai bună, pentru că scade stresul copiilor, al părinților și cred că și al asistenților sociali. Cred că și pentru aceștia este o situație stresantă, fiindcă lucrurile sunt imprevizibile. De obicei sunt însoțiți de poliție atunci când vin să ia copiii. Ce recomandări ați făcut serviciilor de
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
acțiunile lor. Ce ar trebui să știe angajații Barnevernet? Există din ce în ce mai multe cercetări la nivel internațional, în SUA, de pildă, care arată că mulți dintre copiii care au fost supuși unor rele tratamente au disfuncționalități în sistemul de reglare al stresului. Dacă serviciile de protecție socială trebuie să ia copiii din familia biologică, trebuie să fie conștienți că unii dintre ei, nu toți, au astfel de disfuncționalități și pot fi mai vulnerabili dacă îi scoți în regim de urgență din familii
EXCLUSIV. Experta norvegiană care a însoțit Barnevernet în 41 de cazuri în care s-au luat copiii descrie o realitate „îngrijorătoare” () [Corola-blog/BlogPost/338225_a_339554]
-
de carieră. Simt că e prea greu să facă față situațiilor dificile care apar iar și iar în clasă, să construiască punți între ei înșiși și elevii atât de diferiți unul de celălalt. În România nu există date referitoare la stresul prin care trec cadrele didactice, nici căi bine stabilite și exersate care să îi ajute să gestioneze acest stres. Când sunt evaluați, sunt evaluați pe baza hârtiilor pe care le întocmesc, hârtii care vorbesc prea puțin despre influența profundă pe
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
să construiască punți între ei înșiși și elevii atât de diferiți unul de celălalt. În România nu există date referitoare la stresul prin care trec cadrele didactice, nici căi bine stabilite și exersate care să îi ajute să gestioneze acest stres. Când sunt evaluați, sunt evaluați pe baza hârtiilor pe care le întocmesc, hârtii care vorbesc prea puțin despre influența profundă pe care o au oamenii mari asupra celor mici. Când sunt pregătiți, în facultăți, sunt pregătiți pentru a face planuri
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
abilități sociale. Nu vă vine să credeți cât se schimbă un copil care ajunge la robotică. De la simpla socializare cu colegii, până la abilitățile de autocontrol de care ai nevoie ca să câștigi. Să te controlezi tu la meci, unde sunt emoții, stres, e un calvar”, spune Ionuț Panea. Opossum și Felix, doi roboți campioni Bogdan Mihai, Răsvan Babaca și Raluca Oprea sunt trei dintre tinerii care fac parte din echipa AutoVortex. Cu toții sunt elevi în clasa a XI-a la Liceul de
Copiii care construiesc roboți pentru România () [Corola-blog/BlogPost/338318_a_339647]
-
40% dintre dascăli renunță la predare în primii cinci ani de învățământ Profesorii norvegieni, de pildă, poartă și ei, în momentul în care ajung în fața copiilor, întreg bagajul vieții unui om. Ca și cei români, sunt expuși frustrărilor, dezamăgirilor, nesiguranțelor, stresului pe care îl presupune lucrul cu copiii. Și ei au zile bune și zile proaste, chiar dacă sunt plătiți de zece ori mai bine. Însă ceva este fundamental diferit, iar acest ceva nu este doar fluturașul de salariu. Sistemul de educație
Cum gestionează alte state problema stresului la profesori. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338314_a_339643]
-
sărăci în darurile pe care le au de oferit elevilor. În ultimii ani, în facultățile în care sunt pregătiți profesorii din Norvegia a apărut un curs nou. Se cheamă Mindful Based Stress Reduction și îi ajută să diminueze starea de stres care poate apărea în momentul predării. Să rămână calmi și prezenți, în timp ce încearcă să îi înțeleagă ce a stat în spatele acțiunii unui elev. În acest fel vor reuși să îl ajute pe copil și vor evita, totodată, să se lase
Cum gestionează alte state problema stresului la profesori. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338314_a_339643]
-
ceea ce se întâmplă, crezând că răul nu va ajunge la tine și la copiii tăi. Va ajunge... Emoțiile negative sunt stresante Oamenii nu tolerează emoțiile negative, vor să le elimine, să le evacueze, să uite. Pentru că ele ne dau anxietate, stres. Nu poți trăi confortabil gândindu-te mereu doar la corupția care ucide, la defrișarea pădurilor României, la încălzirea globală sau la distrugerea accelerată a învățământului, a patrimoniului sau a sistemului de sănătate. O iei razna, ai insomnii. Preferi să te
Ca să însuflețești oamenii să lupte pentru binele general, scoate în evidență norma pozitivă. Câteva tehnici de influență socială () [Corola-blog/BlogPost/338325_a_339654]