1,771 matches
-
erau tăcute, dar renunțară și unul și altul a se mai privi în secret. Ea își dorea ca dragostea întâlnită săi fie o ștafetă de lumină în viața ei, să nu fie o bijuterie împrumutată, neîngrijită sau ca o măsea stricată după ce o dai afară și nu-ți mai pasă de ea. Voia gustul absolut al iubirii, al vieții, să simtă că are o familie, că este protejată, iar iubirea prezentă să-i spună în fiecare zi „bună dimineața”. Remarcă faptul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
țară ! Pentru că veni vorba, standul românesc de la Cannes care anul trecut fusese excelent manageriat de APFR (Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc) a încăput anul acesta pe mâinile Ministerului Comerțului. C-așa-i la noi : dacă un lucru merge bine, trebuie stricat. Așa că, în spațiul de trei pe trei al standului (care la Cannes este aur curat !), abia aveau loc supranumerarii reprezentanți supraponderali ai acestui minister, care au cu cinemaul în general și cu cel românesc în special tot atâta tangență cât
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
închid. Vlad se foiește pe scaun, mormăind ceva furios. Ce-i, Vlade? îl întreb. Mă doare stomacul. De emoție? Dracu știe! O criză de colită, așa, ca să-mi amintesc de cantina studențească, unde ne-au dat într-o seară salam stricat... După aceea am mîncat doi ani la cantina dietetică; mă săturasem de pîine fără sare și de morcovi fierți... Și eu... Și tu?! se miră Vlad. Credeai că mi-am obținut licența în Fizică prin corespondență? Te doare rău? E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
O mai trag încă puțin peste tejghea, o văd cum își mărește ochii plini de groază, apoi îi dau drumul, repezind-o, amenințînd-o cu degetul arătător, în timp ce-i șoptesc apăsat, cu ură: Crimă cu premeditare! Trei sute de mii de ouă stricate puse în vînzare într-un singur oraș... Cînd hoția a fost descoperită, v-ați pus repede cenușă pe cap: "Am vrut să ne îndeplinim planul la vînzări", nu? Criminalo! În murmurul general din magazin, printre voci, aud și una: "e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe scenă și În cadrul teatrului cult din a doua jumătate a secolulului al XIX-lea. Personajele imaginate de Vasile Alecsandri (Herșcu boccegiu, jupânul Moise, Șloim și Șafăr) sunt evrei antipatici și imorali, având o Înfățișare ridicolă și vorbind o limbă stricată. Pentru abuzul de jargon româno-idiș din piesele sale, dramaturgul a fost criticat atât de Mihai Eminescu În 1870 <endnote id="(129, p. 56)"/>, cât și de George Călinescu În 1941 <endnote id="(130, pp. 314- 315)"/>. Acesta din urmă i-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din „bucate [= cereale] stricate”, „dar și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de publicistul Eminescu, Într-un articol publicat la Iași, În Convorbiri literare, În 1876
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
existat o asemenea legendă, n-ar fi ratat ocazia să o menționeze. În 1832, chiar În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tocmai pe el Îl doare la bască de Securitate și securiști, mi-a crescut inima cât efemera cameră conspirativă a locotenentului Constantin Ionescu așa că m-am grăbit să caut o soluție de ejectare a tovului exact ca pe o măsea stricată În pofida faptului că unul din turnătorii săi, „Popovici” m-a caracterizat la data de 20 august 1988, astfel: „Este o persoană corectă, cinstit se preocupă de realizarea sarcinilor de serviciu și are o comportare și poziție corecte. Se poate arăta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reprezentanții tuturor națiunilor, pe jovialii constructori de imperii În bucata lor de junglă defrișată; polițiști francezi, acel produs german ce nu poate fi menționat, bunul și bătrânul progromșcik, bisericos rus sau polonez, americanul slăbănog care linșează oameni, tipul cu dinți stricați care Împroașcă barul sau toaleta cu anecdote antiminoritate și, Într-un alt punct al aceluiași cerc subuman, acei roboți cu fețe pomădate, Îmbrăcați cu pantaloni luxoși comandați la John Held și haine cu umeri Înalți, acei Sitzreisen care se arată
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și nesilit de nimeni"... Din prisosul nostru că suntem îndeajuns de pricopsiți să facem parte și celor vrednici și celor oropsiți... Și... și negustorimea să dea! Și breslele, că, har Domnului, au de unde. Mai oblojim și noi rănile, cârpim țara stricată... Ce ziceți? Dăm?! Boierii, cu voci mormăite în bărbi, anonime, șovăielnice: Apăi... om da ... Ce să facem? De-i poruncă... Ștefan, cu elan, filozofând: De te gândești bine, cine suntem? Vremelnici pribegi pe ăst pământ... Și câtă osârdie, și câtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
râsul lui o irită: Lasă că nici cu muierile nu mi-i rușine! Și moldovencele sunt rele de muscă! Dezmățatele! Abia așteaptă să le fulgere Măria-sa c-o privire, c-au și căzut pe spate să le fericească Vodă! Stricate și proaste, minte la ele nici cât la o găină! "Poale lungi și minte scurtă!" Nu-i așa? clipește Țamblac. Pierzania lumii! Diavolițe! Ispita ispitelor! Numai ele sunt de vină! Niște ticăloase! Umblă cu farmece! Vă fac cu ulcica! Vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
În lipsa ei, se mulțumește și cu copia! Nu! Nu-i adevărat! o înfruntă cu mândrie Voichița. Adică mint eu?! se dezlănțuie Maria cu ură. Te-ai strecurat hoțește în așternutul bărbatului meu! Și eu sunt aceea care mint?! Ești o stricată! Stirpe de Basarabi corciți cu Mușatini, niște stricați! Te-ai aruncat în partea tătâne-tu preafrumosul cadân al Marelui Sultan! Abia ți-au înmugurit țâțele, dar te pricepi la farmece de zăpăcit bărbații! Viperă, ai mușcat mâna ce te-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nu-i adevărat! o înfruntă cu mândrie Voichița. Adică mint eu?! se dezlănțuie Maria cu ură. Te-ai strecurat hoțește în așternutul bărbatului meu! Și eu sunt aceea care mint?! Ești o stricată! Stirpe de Basarabi corciți cu Mușatini, niște stricați! Te-ai aruncat în partea tătâne-tu preafrumosul cadân al Marelui Sultan! Abia ți-au înmugurit țâțele, dar te pricepi la farmece de zăpăcit bărbații! Viperă, ai mușcat mâna ce te-a ocrotit! Asta ți-a fost recunoștința?! Nu! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cluj). Mai mare cu câțiva ani buni decât mine, nici frumoasă, nici urâtă, L.C. m-ar fi primit, probabil, în patul ei. Avea de altfel un fel de prieten cu care se vedea din când în când. Nu era o stricată, dar nici ușă de biserică nu se putea spune că era. Dormea, fără să aibă habar de stafia care se proțăpise lângă ușa bucătăriei și care îi pusese gând rău. O auzeam cum sforăie încetișor, dizgrațios. Dar îmi păsa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
aceea, dacă îi pot spune astfel, a rămas legată în memoria mea de cumplita tortură la care m-am supus din cauză că mi-a fost rușine să o întreb pe gazdă unde este toaleta („toaleta” era, probabil, în curte). O seară stricată de imensa dorință de a face pipi și de imposibilitatea de a o realiza. Gh. Udr. avea în București un unchi, colonel deblocat, cum se spunea imediat după război, un om simpatic, amabil, citit, care locuia pe strada I.L. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
soția. Pe vremea aceea nu aveam televizor și ne hotărâsem să mergem la Raicu și pentru că el și Sonia aveau. Dacă acel obiect se putea numi televizor! Era neînchipuit de mic, aș putea spune „de buzunar” și pe trei sferturi stricat. Un chilipir. Îl cumpăraseră, ieftin (cum altfel?), de la marele lor prieten, cunoscutul prozator și dramaturg Teodor Mazilu. Sonorul funcționa cum funcționa, dar de văzut nu se vedea mai nimic. Așa, niște umbre... Pe ecranul tulbure, cețos al acestui aparat (un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de securitate, cel mai mare în grad era îmbrăcat în civil și era cu fața ciupită de vărsat. S-au așezat pe scaune la masă, iar eu am fost poftit pe scaunul din fața lor. Cel mai în vârstă, cu fața stricată de vărsat, mi-a vorbit amenințător cam așa: „ Ce, crezi că noi nu știam ce fel de preot este la Hăbășești, că ești un dușman al poporului ? Dar te-am lăsat să vedem dacă ești preot sau o faci pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
văzut urcând în mașina patronului cafenelei și l-am așteptat pentru a-l ruga să mă conducă la gară, pentru a încerca să vă ajung! Era miezul nopții fără un minut, a spus el cu un surâs, dezvelindu-și dinții stricați! Te voi scuti de restul detaliilor acestei aventuri surprinzătoare. Îți voi spune numai că m-a primit în casa lui, cu multă căldură, și soția lui a preparat feluri flamande excelente, și că mi-a dat un contract pentru toate
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
În restaurant era puțină lume și era cald. Putem să stăm undeva într-un separeu, l-am rugat pe responsabilul popasului, care ne-a invitat la o masă mai ascunsă privirilor, într-o nișă, după un stâlp și un tonomat stricat. Ceilalți au rămas în sală. În scurt timp masa s-a umplut cu farfurii pline cu fripturi mari la grătar însoțite de cartofi prăjiți și de salată. Vinul e din partea casei, a spus șeful restaurantului, arătându ne eticheta unui vin
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care erau cu noi? Cei câțiva bețivi care așteptau să se închidă restaurantul știau tot ce mișcă în comună. Dacă ne dați două țigări, vă spunem. S-au uitat unul la celălalt și au început să râdă. arătându-și dinții stricați. Am scos din geantă pachetul de B.T. abia desfăcut și l-am pus pe masă în fața celor doi săteni. Au plecat pe zare amândouă camioanele. V-au lăsat intenționat să vă descurcați singure, așa cum s-au descurcat și ei când
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a deschis hala pentru bucureșteni. Când au intrat cu miile, oamenii flămânzi au constatat că rafturile erau aproape goale și nu s-au ales după atâtea zile de pândă și de stat în picioare decât cu niște banane verzi, portocale stricate și cu aceleași tacâmuri de pui și căpățâni de porc. După ce am urcat în autocare, ne-am îndreptat spre șantierul Casa Poporului. Am rămas impresionați de măreția edificiului și de ritmul în care se lucra. 203 În această clădire vor
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
500 de cuvinte! Și ăla roșu? 2 000 de lei Știe 2 000 de cuvinte? Nu, domnule, nu știe nici un cuvânt, dar e șeful celorlalți! Cam asta era situația cu șeful meu de serviciu și cu directorul adjunct, "două jucării stricate", rătăcite într-un angrenaj care se dorea de înaltă performanță. Aveam să constat, cu timpul, până la încheierea carierei, că atât înainte de '89, cât și după, atare "specimene" populau diplomația românească, până la cel mai înalt nivel, atât în țară cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a redactat un apel către cetățeni, prin care declara că, „ordinea morală, constituțională și națională este răsturnată În patria noastră”. Dacă Sturdza credea că legea minelor periclita morala și naționalitatea românilor, presa liberală, mai sentimentală, vorbea cu melancolie de „fluierul stricat al mașinei Înlocuind doina ciobanului!” În ședința din 7 februarie 1895 raportorul Gr. Tocilescu considera legea ca impusă prin Însăși firea lucrurilor: „voim să scoatem din fundul pământului avuțiile miniere; voim cu alte cuvinte să creăm industria minieră; trebuie atunci
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum miroase spurcat, a pește cam stricat. Am învățat în școală, până la tâmpenie, că istoria înșiruie pe ață numele domnitorilor. Dar istoria înseamnă și o schimbare a aromelor. Acum pe Strada Fânului sunt tot blocuri, ca în cele mai multe părți, înșirate ordonat, egale, de nu mai știu cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]