6,207 matches
-
departe de a fi optimal normative). La acestea se adaugă importanța scăzută acordată motivației intrinseci și ignorarea diferențelor individuale în explicarea efortului. Dezvoltarea în teoria expectanței a conceptelor de valență și instru-mentalitate s-a realizat în direcția creșterea numărului variabilelor studiate și a complexității formulelor de calcul. Avându-și originea în teoria normativă, utilizarea modelelor matematice pentru anticiparea forței motivației muncii a fost principala direcție de evoluție a acestui model teoretic. Diminuarea în ultimii douăzeci de ani a interesului cercetătorilor pentru
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este slaba reprezentare a conceptului de afectivitate, acesta limitându-se la sentimentul de satisfacție și atașament față de organizației. Locke și Latham (2006) prezintă opt direcții actuale din literatura de specialitate care conduc la dezvoltare teoriei stabilirii obiectivelor: mecanismul alegerii obiectivelor (studiat îndeosebi în domeniul sportului), obiectivele de învățare (un tip special de obiective, adecvate pentru îndeplinirea unor sarcini complexe, desfășurate în condiții de incertitudine), cadrul de referință (încadrarea contextuală a obiectivelor, perceperea acestora drept provocări și nu ca amenințări), afectele (perceperea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nivel mai scăzut al energiei motivaționale comparativ cu cei aflați sub această vârstă. Eccles și Wigfield (2002) evidențiază creșterea interesului față de studiul trăsăturilor de personalitate și la nivelul cercetările fundamentate pe conceptul de motivație intrinsecă. Orientarea personală către motivația intrinsecă (studiată mai ales în domeniul sportului și al educației) se regăsește în următoarele caracteristici: i. preferința către sarcini grele și provocatoare; ii. învățarea condusă de curiozitate și interes și iii. străduința de a fi priceput și competent. În aceeași direcție, Thomas
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
finalizarea muncii. Astfel, răspunsurile lor sunt rezultatul unei reflecții teoretice, deoarece în timpul realizării propriu-zise a acțiunii ei nu au avut acces la tema cercetării. În acest context, etnometodologia reclamă implicarea angajaților în cercetare și considerarea lor drept experți în fenomenul studiat. Angajații sunt cei care construiesc realitatea analizată, nu observatorul/cercetătorul, iar centrarea pe acesta din urmă reprezintă în sine o sursă de eroare. c) Etnometodologia urmărește "să privească" și "să spună", iar persoana care "spune" (cercetătorul) trebuie să fie pregătită
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se schimbă lumea, clar. Spre ora 4 dimineața, cineva pune DAF, toți tipii dansează și cîntă odată cu melodia:...we are brothers from different mothers... Fețe congestionate, cămășile și tricourile atîrnă, scoase din pantaloni. Fetele, cu părul tapat, afișînd o plictiseală studiată, se retrag În altă cameră, Împreună cu un teanc de reviste de modă, cele mai multe de anul trecut - sau de acum doi ani. Gara de Nord din București arată ceva mai bine dimineața la prima oră, deși amenințarea plutește În continuare În aer. E
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
grevă spontană, o cădere nervoasă sau alte probleme de sănătate care pot apărea la una dintre persoanele din conducerea sistemului, un accident de muncă, probleme familiale ale celor din conducerea sistemului și multe alte asemenea situații. Toate aceste posibilități trebuie studiate, analizate și dezbătute cu cei din conducerea sistemului, care trebuie să învețe să gestioneze neprevăzutul și să reacționeze într-un anume mod, general valabil, care să nu afecteze imaginea sistemului. În situațiile grele se recomandă: calmul, siguranța și echilibrul pe
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Atribuirea organizării Jocurilor Olimpice unui oraș sau altuia suscită entuziasm și, corelativ, decepții care se înscriu exact în registrul emoționalului dezlănțuit. Desigur, există în aceste fenomene (deliruri religioase, efuziuni muzicale, isterii sportive) un impact economic indiscutabil, impact care este pe larg studiat. Dar asta nu trebuie să ascundă faptul că dincolo și dincoace de economie se manifestă în voie o artă de a trăi fără altă finalitate decât cea a plăcerii de a fi, aceea a voluptății. În sensul strict, un gust
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
funcționeze cu întreruperi... Aveau să se audă hârâituri, sunete neidentificabile, dar cu atât mai pline de mister. Nu, la invenția mea n-aveam să renunț. Aveam să mă ocup de ea tot după terminarea facultății, odată cu reluarea și aprofundarea materiilor studiate... La ce avea să-mi folosească auzirea gândurilor altora? Ei bine, pactul cu mine însumi rămânea valabil, la fel ca și în cazul omului invizibil: nu spionaj, nu foloase personale, nu indiscreții; doar activitate în folosul comunității. Și, desigur, amuzament
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
său în lungile sale plimbări pe străzile orașului. Și de bună seamă plăcerea a fost reciprocă. Pe raftul al doilea al etajerei stătea, într-un capăt, volumul Șahul miraculos. Partide celebre, cadou de la Lucian, cu marginile deja ferfenițite de atâta studiat. În ultimii săi ani încă mai era tentat să-l trateze pe Lucian la fel ca pe vremea când era copil, adică să-i cedeze unele partide, atât doar că acum se străduia să fie mai atent să nu mai
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
baschet, dar mai mult echipa sa. Aici intervine și forța socială și aceea economică, nu trebuie neglijată forța fizică . Încrâncenarea de la marile întreceri sportive oferă imagini de o spectaculozitate aparte, care dau de multe ori o perspectivă artistică asupra fenomenului studiat și surprins. În fotbalul american sportivii se luptă de le sar "capacele". Fie că e vorba de sporturi de iarnă, de vară, individuale sau de echipă mereu se vor găsi destule fotografii care să umple noi și noi albume sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
demers întreprins în această cercetare s-a aflat în egală măsură sub semnul provocărilor și al continuității. Al provocărilor, întrucît ca artist plastic și pedagog am simțit o nevoie lăuntrică a cercetării aprofundate, pe criterii științifice, a tuturor aspectelor domeniului studiat. Perspectiva sociologică a devenit pentru mine un răspuns în fața provocării, mai ales într-un spațiu al interferențelor, al interdisciplinarității, al evaluării estetice, artistice și psihopedagogice deopotrivă, cum poate fi caracterizat sumar domeniul sociologiei artei. Și dacă am amintit de acest
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
capitole alocă un spațiu extins analizei documentare a celor două medii educaționale, considerînd că numai o cercetare aprofundată a dimensiunilor trecute și prezente ale funcțiilor muzeului și ale școlii pot oferi date necesare, prealabile, conturării unei imagini exhaustive asupra domeniului studiat. Analiza funcției educative a instituției muzeale trebuie să conțină ca suport o privire de ansamblu asupra statutului muzeului în contemporaneitate. Capitolul I tratează reperele fundamentale, specifice domeniului muzeologiei, pornind de la o analiză a funcțiilor generale și specifice pe care instituția
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
conceptului de educație. Noua viziune acordă o importanță sporită "participării active a educatului în procesul de învățare și implicării acestuia în interacțiuni dirijate cu mediul înconjurător"14. Ideea constă în analiza interactivă a informației, interacțiunea directă cu obiectele și fenomenele studiate, posibilități de studiu și experimentare practică. Transformarea unui demers pedagogic tradițional într-unul centrat pe operaționalizarea resurselor reprezintă o provocare și o necesitate pentru viitorul educației din România și Europa, aspect analizat cu ocazia desfașurării în 2006 a Conferinței Eurostat
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeele medii ale îmbunătățirii performanțelor artistice plastice ale elevilor?" a venit încă din anul 1998, cu ocazia aplicării unui Program de creativitate într-o instituție de învățămînt preuniversitar 35. Prezentarea acestui demers este utilă din perspectiva analizei documentare a domeniului studiat, fără a-și propune să întrunească criteriile unei cercetări cantitative. Există în acest sens o limită a investigației, și anume aria restînsă a populației introduse în cercetare, intenția fiind aceea de a culege date cu caracter preliminar, preponderent calitative și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
artistic, din punct de vedere științific sînt puse în valoare legile de funcționare ale obiectului. Așa cum anticipam la începutul cercetării, muzeul în aer liber, din acest punct de vedere, îndeplinește toate condițiile pentru o activitate socială reușită: în comparație cu celelalte muzee studiate, 70% din publicul acestor muzee propun cuplul descoperire explorare ca fiind caracteristic pentru acest tip de muze. Muzeele de artă nu mai sînt considerate de public ca muzee etalon, se observă că publicul decide în funcție de tehnicile de prezentare și posibilitățile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în anul 1933 H. H. Stahl organizează în premieră pentru țara noastră o expoziție ce înfățișează publicului larg, dar mai cu seamă celor avizați o nouă metodă de cercetare în domeniul social: aerofotografia, metodă folosită de Gusti în vederea cartografierii arealelor studiate. Acumulările de date și exponate privind realitățile satului românesc au permis parcurgerea ultimelor etape premergătoare înființării unui muzeu social. Următorul pas a fost în mai 1936: inaugurarea Muzeului Satului Românesc. TENDINȚE DE SUSȚINERE ȘI DEZVOLTARE A MUZEULUI ÎN AER LIBER
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din prisma flexibilității, fluidității exprimării și a imaginației. Aceasta va fi măsurată în funcție de două accepțiuni ale noțiunii: raritatea statistică a unui tip de reprezentare în colectivitatea de elevi, precum și gradul de adecvare a lucrării realizate de elev la tema plastică studiată. E. Grad de finalizare Orice demers plastic, indiferent de nivelul clasei, a temei plastice sau a spațiului de desfășurare a unei activități presupune competențe de ordin tehnic. Aceste competențe se referă pe de o parte la stadiul de execuție al
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
exprimare artistică. configurează echilibrat spațiul compozițional, fără a obține expresivități ale imaginii. Dovedește un nivel mediu de exprimare artistică. elaborează expresiv spațiul compozițional. Dovedește un înalt nivel de exprimare artistică, observînd caracteristicile artei decorative, identificînd elementele specifice stilurilor și tehnicilor studiate, realizînd o selecție a conținutului informațional-vizual. Lucrarea conține mesaj. 5. Elevul obține performanțe de ordin tehnic folosind instrumente, tehnici și materialele de lucru, demonstrînd stadiul de formare a acestei competențe prin următoarele niveluri de performanță: ITEM 5 (I5)) Nota 1
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
obiecte (imagini) de artă populară autentică 5. să distingă între punct și linie atît ca elemente decorative de construcție, cît și ca semnificanți compoziții decorative, folosind rolul decorativ și constructiv 6. să creeze structuri decorative prin extragerea elementelor specifice formelor studiate exerciții de selectare prin stilizare a trăsăturilor specifice formelor compoziții decorative cu forme elaborate 7. recunoașterea trăsăturilor definitorii ale artei decorative analiza unor lucrări de artă decorativă, prin dialog cu colegii și profesorul Considerînd că una din cele mai importante
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
intern sunt caracteristici asociate negativ cu simptomatologia legată de stres. Pe de altă parte, istoricul traumatic pare să sensibilizeze indivizii la victimizarea secundară. Factori profesionali și demografici precum vârsta, experiența, timpul de expunere sau genul înregistrează rezultate variate în funcție de grupul studiat. Experiența și vârsta ar putea însemna o viziune mai înțeleaptă asupra vieții și strategii de coping mai adaptate, dar și un număr crescut de situații traumatizante asistate. Efectul dublu este unul dintre argumentele posibile pentru impactul controversat. Între variabilele asociate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care se situează sistemul medical autohton și specificul socio-cultural în care se plasează, determină fără îndoială elemente unice. Analiza lor este necesară structurării unor măsuri de prevenție și intervenție individualizate și optim țintite. Stresul este, probabil, unul dintre cele mai studiate concepte ale medicinii și psihologiei și cauza principală a solicitării ajutorului medical și psihologic. Statisticile internaționale subliniază că între 60 și 80% dintre consultațiile medicale sunt legate într-un fel sau altul de stres și că patologia determinată de acesta
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
înșiși unei forme de stres traumatic. Considerând că supraviețuitorul este expus unui traumatism primar, cei care vin să asculte și eventual să ajute sunt expuși unui stres traumatic secundar (STS). Prin urmare, deși stresul este un concept larg dezbătut și studiat, el continuă să fie una dintre cauzele principale ale mortalității și morbidității. Spectrul larg al acestui concept, adună particularizări insuficient cercetate. Stresul traumatic secundar este una dintre aceste forme. Simptomele pe care le implică și consecințele sale motivează aprofundarea problematicii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
puțin de doi ani) prezentau o simptomatologie mai bogată, înregistrând scoruri mai ridicate. Prezentau încredere în sine scăzută, deficiențe ale stimei de sine precum și dificultăți în raportarea la propria persoană. Alexander et al. (1989) a examinat o populație mai puțin studiată și anume persoanele care sunt expuse la supraviețuitorii traumelor indirect, citind sau auzind despre cele întâmplate printr-o sursă secundară. Rezultatele studiului sunt surprinzătoare, având consecințe majore în explicarea puterii de constituire a traumatismului vicariant. Interacțiunea umană nu pare a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
datora trăsăturilor individuale ale indivizilor, unei imagini de sine idealizate, care îi dezamăgește atunci când obiectivele propuse întârzie să fie atinse. Apar pierderea încrederii în sine și depersonalizarea. În anii ce au urmat stresul ocupațional și burnout-ul au devenit concepte intens studiate și cercetate. Numeroase modele teoretice au apărut pentru a clarifica mecanismele ce stau la baza acestui sindrom. Mielu Zlate (2006) împarte aceste modele în două categorii: • nespecifice, care își au originea în diferitele paradigme ale stresului și concepute ca un
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
atenția asupra efectelor benefice ale utilizării unor strategii controlate, bazate pe folosirea resurselor disponibile în vederea creșterii gradului de implicare personală și de scădere a disfuncționalităților generate de instalarea burnout-ului. Diferențe între burnout și stres traumatic secundar Burnout-ul a fost temeinic studiat și se constituie ca o sumă de simptome asociate cu extenuarea emoțională în relația cu locul de muncă. Figley (1995) constată că cei mai salienți factori asociați cu simptomele burnout-ului sunt problemele clienților considerate sub aspectul unor atribute cum sunt
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]