5,716 matches
-
Tristețea, teama să-ți înfrunt, Mă strigi, te strig în nopți de dor Și de coșmaruri care dor. Te chem, mă chemi și în auz Prin elegii de toamnă Te vreau, te am și te refuz Să nu te am, sublimă doamnă! Să mă cuprinzi, să te cuprind, Să fiu femeia ta, iubind Bărbat să-mi fii noapte de noapte. Să mă răsfeți cu tandre șoapte, Să te cuprind, să mă cuprinzi, Să fii femeia mea totală, E-abia-nceputul, să mă prinzi
CLIPĂ MĂIASTRĂ – DIALOG LIRIC DE TOAMNĂ, ANDREEA ARSENE ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365098_a_366427]
-
amintiri din copilăria sărbătoritului, de când au început să pâlpâie primele licăriri ale geniului muzical. Impresionantă a fost cuvântarea domnului C.N. Iancu, directorul Școlii normale de învățători din Șendriceni, care arată că sărbătoritul e un uns al Divinității, ca să sintetizeze în sublima sa artă tot geniul doinei și al zbuciumului sufletesc de secole al poporului românesc... ...Ca un modest omagiu prezintă sărbătoritului o pictură cu un colț de natură, în care a fost un vechi conac boieresc iar astăzi este un atelier
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
lucrare prin trimișii Săi și după înălțarea la cer.” Precizează Radu Botiș în capitolul “Mântuitorul Iisus Hristos- Pedagogulși modelatorul ființei umane“. Principala lecție a lui Iisus Hristos este iubirea de semeni, aceasta fiind esența vieții. Este una dintre cele mai sublime acțiuni pe care o poate realiza o ființă umană. Învățătura Mântuitorului, așa cum propăvăduiește, este iubirea de Dumnezeu ca prima lege a omului și principala lui îndatorire spirituală. “În întreita activitate mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, chemarea Sa învățătorească sau
DIN SUFLET PRIN CUVÂNT,GINDURI DESPRE CARTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365096_a_366425]
-
cu mintea fără patimă toate lucrurile din viață. “Dar pe lângă acestea, Iisus Hristos a înfățișat cele mai adânci învățături religioase și cerințe etice cu simplitate naturală și în mod intuitiv. Întâmplările zilnice ale vieții primesc la El forma unor parabole sublime, cu conținut adânc. În disputele cu contrarii Săi, El știe să anuleze pătrunzător și prompt toate obiecțiunile lor și să ocolească cursele întinse de ei (Marcu 10, 2; 11, 27).” Învățăturile LUI Iisus Hristos, precizează Radu Botiș nu pot fi
DIN SUFLET PRIN CUVÂNT,GINDURI DESPRE CARTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365096_a_366425]
-
-i gândit. Doar omului îi aparține, Doar omului care-a iubit... Sărutul din iubire vine, Din suflet pur, îndrăgostit, Sărutul vine de la sine, Nu-i fabricat și nu-i gândit. Sărutul mamei, cel ce ține La sânu-i proaspătul sosit, Este sublim și el devine Ușa spre Domnul Cel slăvit! Sărutul vine de la sine, Nu-i fabricat și nu-i gândit... Sărută-mă, iubito! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Îndepărtează vechile canoane Și
PRIN UNIVERSUL SĂRUTULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365125_a_366454]
-
cea de jos a adâncimilor insondabile, dincolo de hotarele știute și neștiute ale puterii de înțelegere a minții omenești. El ne avertizează că viața și moartea nu pot exista decât împreună. Oricât ar fi de dureros, trebuie să acceptăm ideea că sublimul vieții îl dă moartea, că numai moartea este cea care dă sens vieții: „Nu știu dacă-i loc a spune,/ Dar trecând Văii hotarul,/ Plânsetele, din genune,/ Răscoliră călindarul,/ Dându-i clar a înțelege/ - Precum zânelor măiestre -/ Că acolo unde
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
valuri, nici uragane...căci împreună, oricâte încercări vor mai fi, noi suntem vremea cea bună ... Căci te iubesc mai mult că infinitul , mai splendid și spectaculos că răsăritul! Căci te ador mai năvalnic decât marea în furtună, căci te iubesc sublim, până la mândră lună. Doar împreună în zbor planat ajungem până la ea , sau până la cea mai apropiată stea .. Nu te iubesc până la incandescentul soare, e prea lung drumul și ne-am arde aripile oare ...? Dar te iubesc din toată inima și
ÎN VIS de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 () [Corola-blog/BlogPost/365200_a_366529]
-
vechi chemând sfios cocorii iară. Aș vrea să ne-aminitim iubite, de o noapte Când fântâna însingurării mustea șoapte. Pe ram de inimă cu ritmul obosit, Noi împleteam cuvinte cu-n vis rătăcit, Rămas preludiu unei ultime simfonii, Furate din adâncul sublimei armonii. Aș vrea să ne-amintim iubite, de-amândoi Când vibrare vom fi prin iarbă și prin ploi În inima luminii desfăcuți în culori Ne-om îngână cu stelele sub cer de alți zori, Acolo unde timpul clipele-și adună
AŞ VREA, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365208_a_366537]
-
eram Făt-Frumos, nici vreun muritor, am lăsat peste voi un parfum de lumini și-au vibrat îndelung stejarii-n tulpini Doar pe zâmbetul tău am uitat un sărut vinovat ca un vis fără de început, în amurg, ce amurg ne topise sublim tresărirea în care nu va fi să mai fim ELEGIE LA STINGEREA SERII De parcă nu mai știm să ne strigăm ... Citește mai mult ÎNTOARCEREM-am întors dintr-un basm într-o clipă de dornu eram Făt-Frumos, nici vreun muritor,am
NICOLAE NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/365281_a_366610]
-
o clipă de dornu eram Făt-Frumos, nici vreun muritor,am lăsat peste voi un parfum de luminiși-au vibrat îndelung stejarii-n tulpiniDoar pe zâmbetul tău am uitat un sărutvinovat ca un vis fără de început,în amurg, ce amurg ne topise sublim tresărirea în care nu va fi să mai fimELEGIE LA STINGEREA SERIIDe parcă nu mai știm să ne strigăm...
NICOLAE NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/365281_a_366610]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CE NE FACEM NOI, POETE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului prin ochi ne curg imagini desuete, sublime bâlbâieli, abstracte alfe, dar ce ne facem noi, poete, când vom ajunge slugi la calfe? ne amăgim cu coapse pure, ca paznicii la vechi tenebre, trecând prin clipele obscure, bolnavi de viață, plini de febre. scafandri-n lacrimi și-n
CE NE FACEM NOI, POETE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364808_a_366137]
-
să scrie despre pictură ci că reușește chiar să creeze o capodoperă pornind de la impactul picturii asupra psihicului uman. Albumul este un omagiu poetic în care adorația și prețuirea pentru pictura și grafica lui Mihai Cătrună se contopesc într-o sublimă și perfectă armonie. Volumul - album are o frumusețe aparte, atât prin conținutul grafic cât și prin cel al poemelor poartă semnificația albastrului. Sub imperiul albastrului, pictorul suprarealist, Mihai Cătrună face orice contur să ne zâmbească precum cerul în răsărit iar
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
în trandafirul tăcerii. Spre dimineață stelele din Orion, Ireale mori de lumină, adorm În pagina mea word cu foaie velină. Pașii mei purtați pe gânduri și poteci Traversează căscând printre clipele reci. Trei versuri se aleargă după ceașca de cafea... sublim. Le fur rima și o arunc în...poem Până ajung la Marin, Ifrim. Răresc pasul, la capătul sforii S-a prins în laț croncănitul ciorii. Trec stoluri, stoluri, privirea-mi năucă Urmărește cum, din taninul toamnei, Mai cade o nucă
TANINUL TOAMNEI de TEO CABEL în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364976_a_366305]
-
în univers, efuziunile poetului vâlcean sunt ideatici de înaltă valoare și simțire lirică, prin vibrațiile interne pe care le creează, prin parcurgerea erudită a diverselor sisteme ori teorii filosofice, poetul regăsindu-se ca itinerant în intersectarea destinului său cu divinul, sublimul, absolutul. Rezultă de aici o metafizică poetică aparte, cu vitalitate și exprimată cel mai adesea în idei prețioase și „turnate” în forme unice, pline de culoare și sensuri interpretative. În încercarea de a descoperi sensurile poeticii lui Dumitru Găleșanu, ne
ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364983_a_366312]
-
țării noastre, dar care au țâșnit precum săgețile în pădurea fermecată a lumii, dincolo de orizont, dincolo de hotare, de la zenit la nadir, lăsând urme albe pe sufletul conștiinței noastre. De ajuns să o răsfoiești și te umpli de miresmele frumosului. Ale sublimului. Dovada peremptorie că pe lume nu există numai rău, numai urât. Că, oricât de greu ar fi, tot merită să trăiești, ca să afli, să admiri, să te înfrupți și să te împărtășești. Și să dai și altora. Fiindcă, nu-i
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
culoare (și savoare!) paginilor generoase ale acesteia. E ușor să străbați pagină cu pagină din cartea Marianei Cristescu, chiar fără trei mere roșii într-o strachină de lut, chiar fără muzică baroc sau un dans spaniol întruchipând corrida într-o sublimă încordare a dansatoarei care-și unduiește mișcările după cele ale toreadorului și ale mulțimii exaltate care strigă necontenit: Ole! Spun asta pentru că, o dată intrat în spațiul de grație al lecturii, poți să-ți inventezi tu propriul decor, sau camera albă
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Și-i dă ca zestre, păsări rătăcite Unele, superbe-n penaje vernale... Altele, ce zboară-ntins Întins , zgribulite De gerul fără ecou, Tremurând înșelător, Țipătul, vrenind din nou. La amiază rătăcim Noi, ascunși de după dor... Dorul tău și-al meu sublim Stins, sub același fior. Referință Bibliografică: Păsări rătăcite / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 436, Anul II, 11 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PĂSĂRI RĂTĂCITE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366328_a_367657]
-
netede, ușor tremurânde, ce aducea cu sine alintul suprem, atunci când parcă și timpul era vesel în simplitatea sa, iar cei ce îl împărțeau simțeau că se învârt pe loc amețiți de licoarea fericirii, cuprinși fiind de mirajul privirii atâtor martori sublimi în existența lor, măreață peste toate... Apoi, încet, își făcu loc dintr-un ungher pătruns de umbra întunericului, masca tristeții, ce poartă cu sine clipe-ndurerate, vise pierdute pe drum, și cioburi de stele risipite printre stâncile vieții... Praful amintirilor
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
el. Mă simțeam singură pe pământ în aceste momente uluitoare, înconjurată doar de ielele amurgului ce-și savurau dansul, eram parcă stăpânul ce domnește regatul cerului, pe care încercam să-mi las cu grație semnătura cu creionul emoțiilor. Acest spectacol sublim, pe care îl dă cerul de atâtea ori, dar pe care abia azi l-a descoperit privirea mea m-a copleșit, iar luna cu raza ei albă ce-mi mângâia creștetul mă făcea să pășesc prin acele clipe în eternitate
MAGIA UNUI APUS DE SOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366330_a_367659]
-
nimic, să fie liniște./ Vreau să mă aud pe mine cel ce a strigat după toate/ Și din toate doar sufletul mi-a răspuns.” (Dați-mi un pustiu!). Cu o sensibilitate până la elegiacă profundă, implicată și hotărâtă în asumarea sentimentului sublim și suprem, Ioana Lăpușneanu nu ar putea fi percepută altfel. „În umbra iubirii” o explicită lirică se țese cu grijă precum o mantie spirituală despre care pe bună dreptate se poate crede că e greu de purtat, dar fiind exact
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
tine Cuvinte nu am să descriu Ochi calzi și plini de iubire În care eternul se mistuie viu. TRECĂTORI PE PĂMÂNT Trecători pe pământ Poposim doar o clipă In amurg se ridică Petale de-argint Și ploaia de raze Luminează sublim Altarul de stele Cu chipul divin. Trecători pe pământ Ne rămâne o clipă Să mai dăm din aripă Inălțați în cuvânt Și lumini de speranțe Se aprind la hotar Nu e zi, nu e noapte, Doar un cântec fugar. Trecători
JOC DE DOI (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366366_a_367695]
-
se-nfiripă Așteptând un răspuns Și chemarea divină Se așterne pe ape Legănare de șoapte Curcubeu în apus. Trecători pe pământ Mă adun într-o clipă Și a vieții misivă O aștern la altar Când albastrul de stele Mă-nconjoară sublim Întind mâna spre tine Mă cobor, mă închin. Trecători pe pământ Mă trezesc într-o clipă Și aștept în tăcere În zori se ridică A lumii cântare Spre lumină, spre cer, Spre ziua ce vine Și-n care mai sper
JOC DE DOI (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366366_a_367695]
-
din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ACUM E MOMENTUL Când sufletul arde printre adâncuri Și suflul speranței l-a fermecat, Pădurea de raze se înfioară De-o șoaptă, de-un tremur, de-un vis neuitat Este chemarea la viață sublimă Ce ne-o dăruiește iubirea din noi Este dorința de împlinire O șoaptă, un tremur, un cântec în doi Aduceri aminte ne poartă departe Spre lumi nevăzute, spre infinit, Prin care lumina mai trece în șoaptă Pătrunsă de-un tremur
ULURU (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366386_a_367715]
-
m-alungă din somnul veciei În care-am visat și-am vegheat din amurg, Sunt valuri de ape pe țărmul tăriei Zidite în trupul de-oțel și de lut Se naște iubirea de semeni mai tare Mai plină de harul sublim și divin În noaptea de vise, în noaptea de taine Ce nimeni n-o știe când vine senin În genele stinse adoarme uitarea Pătrunsă de dorul unui vis de demult Și iarăși se naște din nou întrebarea Unde să caut
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
undă Nu știu ce-am văzut azi în tine Mă-ntreb și tresar...nu e nimeni Singurătatea m-apasă Pe umeri, pe viață, pe casă Și trec mai departe alene Plutind între vise prin gene Ce se deschid la chemarea sublimă Un cântec de dor, o cântare divină Și-ating o mână prin care Lumina de aur răsare Și-atunci am văzut că la tine Mă chemi și mă strângi doar pe mine A nopții uitare se-așterne Pe ochi, pe
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]