2,985 matches
-
printr-un concurs de împrejurări. Eroul este diferit de oamenii obișnuiți, și, din necesitatea de a-și ascunde misterioasa identitate, nu se poate angaja în nici o relație de lungă durată. Din acest punct de vedere, atât Superman cât și Batman subminează "mitul familiei unite 58", concentrându-se pe misiunea pe care o au de îndeplinit. Batman În studiul său Superheroes: A Modern Mythology (1992), Richard Reynolds delimitează șapte trăsături care ar putea constitui ceea ce el numește "o primă va-riantă de lucru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
s-a produs o mutație de la imagini metaforice la imagini metonimice, astfel încât a fost posibil ca prototipul să genereze reprezentări metonimice. O interpretare interesantă a supereroului în America este aceea a personajului de carnaval răsturnat, în misiunea sa de a submina haosul și de a restabili ordinea într-o metropolă în care dezordinea și violența sunt excesive 62. Străduindu-se să apere prin-cipiile fundamentale ale identității americane (libertatea, democrația, dreptatea), Superman și Batman (cărora li se poate alătura și recentul Spiderman
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Dracula în toată lumea din momentul publicării lui, în 1897. Pe de o parte, acesta pune în discuție, după Frankenstein al lui Mary Shelley, existența "celuilalt" față de "sine"; pe de alta, funcționează ca un avertisment privind puterile distructive ale "celuilalt", ceea ce subminează teoria scopului civilizator al imperiului. Dracula și ceilalți vampiri din romanul lui Stoker aparțin unei "alte" lumi, aproape non-umană, care amenință civilizația existentă și stabilitatea imperiului. Romanul Dracula poate fi astfel interpretat ca o fabulă despre invazia din afară 89
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
exprime cu tărie sexualitatea, indiferent că aceasta este de natură hetero sau homo. Virginitatea închistată a lui Barbie se află în opoziție cu sexualitatea deschisă a Madonnei. Deși sunt iconuri reprezentative pentru același segment de vârstă, ceea ce construiește una, cealaltă subminează. Ambele însă creează iluzia că realitatea indusă de către sine nu numai că este posibilă, dar este și dezirabilă, în condițiile în care este mai distractivă decât realitatea sumbră a lumii în care trăim. Madonna, megastarul de succes care, la fel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în lumina reflectoarelor, Madonna începe să se joace și cu limitele sacrosante dintre "normalitate" și "deviere", dintre ceea ce repre-zintă "acceptabilul" și "inacceptabilul". În Express Yourself (1989), Vogue și Justify My Love (1990), apare în travesti și utilizează parodia pentru a submina polaritățile masculin / feminin, artă adevărată / artă pop, ficțiune / realitate, privat / public 143. Personalitatea ei schimbătoare și estetica seducției devin astfel "punctele de referință ale unei culturi postmoderne a comodificării, în care noțiunea de autenticitate a făcut loc constructului postmodernist 144
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
francezii au preamărit-o nejustificat, transformând-o în simbol patriotic 150? Asemenea fecioarelor-martir, Ioana d'Arc își legitimează comportamentul susținând că urmează voința divină, dar, spre deosebire de acestea, ea desființează bariera dintre feminin și masculin, asumându-și rolul de cavaler, și subminează autoritatea bisericească. Țărancă din nordul Franței, Ioana d'Arc pretindea că aude voci, pe care mai târziu le recunoaște ca fiind cele ale Arhanghelului Mihail și ale fecioarelor-martir Caterina și Margareta, care, susține ea, o îndemnaseră să se îmbrace în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mare greutate morală datorită poziției piciorului ei pe opera lui Hitler, Mein Kampf, în vreme ce sandvișul cu șuncă pe care îl ține în mână diminuează din monumentalismul autoimpus. Părul creț, roșcat și nasul cârn o feminizează, cu toate că tenul vopsit prea roșu subminează accentul pe transformarea de gen ca mesaj esențial al portretului 153". Comparată cu o "sibilă contemporană 154", Rosie subminează atât privirea serioasă, chiar amenințătoare a sibilelor pictate de Michelangelo, cât și aspectul senzual, de zeiță a dragostei a blondelor staruri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îl ține în mână diminuează din monumentalismul autoimpus. Părul creț, roșcat și nasul cârn o feminizează, cu toate că tenul vopsit prea roșu subminează accentul pe transformarea de gen ca mesaj esențial al portretului 153". Comparată cu o "sibilă contemporană 154", Rosie subminează atât privirea serioasă, chiar amenințătoare a sibilelor pictate de Michelangelo, cât și aspectul senzual, de zeiță a dragostei a blondelor staruri hollywoodiene din acea perioadă. Înfățișarea ei ironică, mulțumită de sine contrastează cu corpul mare și musculos, iar hainele bărbătești
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
misterul în societatea post-industrială a fost înlocuit de raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată de eficiență, calculabilitate, predictibilitate și control, principiile fundamentale ale capitalismului târziu și ale erei post-fordiste. Totuși, sistemele raționale pot produce aberații, care le subminează însăși raționalitatea și le compromit limitele. "Iraționalitatea raționalității", după cum o denumește Ritzer, se referă în general la aspectele negative ale mcdonaldizării, adică la opusul raționalității, la ineficiență, lipsa predictibilității, calculabi-lității și pierderea controlului, care duc în cele din urmă la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
207. Se creează astfel o lume imaginară, diferită de cea reală, în care vizitatorul și cel vizitat trăiesc cu adevărat și în care cel vizitat trebuie să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în ceea ce specialiștii numesc "balon ambiental" sau "balon turistic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
infantilitate 210". Disneyland este o reprezentare modernă, mult mai evoluată decât agora antică, decât bâlciul medieval și celebrul carnaval ca modalități de distracție populară. Dar, spre deosebire de Disneyland, spectacolele comice din cadrul carnavalului își găseau un corespondent în realitatea pe care o subminau sau o desacralizau în mod conștient. În studiul său Rabelais și lumea sa, Mihail Bahtin face o excelentă analiză a carnavalului în general, dar în special a carnavalului medieval, după cum este ilustrat de Rabelais în Gargantua și Pantagruel, referindu-se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Potrivit lui Chris Humphrey și școlii britanice de studii medievale în general, varianta englezească a carnavalului în Anglia epocii medievale era așa-nu-mita "dezordine pozitivă" sau "neascultare" (misrule), termen descris de teoreticianul englez ca "redând sensul de practici festive, care intrigă și subminează așteptările cotidiene". Acesta pune în discuție diferența dintre carnaval ca "acele festivități care erau și sunt în continuare asociate cu Lăsata Secului" și dezordinea pozitivă, "un fel de supapă" socială și politică care, spre deosebire de carnaval, nu avea legătură cu sărbătorile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
învecinează cu cele americane: Manhattan și Podul Brooklyn, Hollywood (studiourile MGM), motocicleta Harley Davidson și sticla de Coca-Cola. Astfel, trecutul, prezentul și viitorul, civilizațiile antice și cele moderne, miturile și poveștile imaginare alcătuiesc împreună o metana-rațiune care unește, dar și subminează povestirile fragmentare ale fiecărui spațiu tematizat. Realitatea grotescă a designului tematic subminează nu numai ordinea socială, ca în carnavalul lui Bahtin, dar și cultura înaltă în general și, de fapt, orice fel de ierarhie culturală. Mitul subminează istoria, kitsch-ul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Harley Davidson și sticla de Coca-Cola. Astfel, trecutul, prezentul și viitorul, civilizațiile antice și cele moderne, miturile și poveștile imaginare alcătuiesc împreună o metana-rațiune care unește, dar și subminează povestirile fragmentare ale fiecărui spațiu tematizat. Realitatea grotescă a designului tematic subminează nu numai ordinea socială, ca în carnavalul lui Bahtin, dar și cultura înaltă în general și, de fapt, orice fel de ierarhie culturală. Mitul subminează istoria, kitsch-ul, arta, povestirea imaginară, realitatea, toate acestea însă având un dublu scop: să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
unește, dar și subminează povestirile fragmentare ale fiecărui spațiu tematizat. Realitatea grotescă a designului tematic subminează nu numai ordinea socială, ca în carnavalul lui Bahtin, dar și cultura înaltă în general și, de fapt, orice fel de ierarhie culturală. Mitul subminează istoria, kitsch-ul, arta, povestirea imaginară, realitatea, toate acestea însă având un dublu scop: să aducă profit și să vândă distracție. New York, New York și Brooklyn Bridge O agora modernă, Las Vegas-ul funcționează ca o piață în care produsul cel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cântăreau estetica americană după standarde europene, ca și cum acestea ar fi funcționat în egală măsură și în America 259". Un exemplu grăitor în acest sens este Rosie the Riveter, creația lui Norman Rockwell, descrisă în Capitolul 4 al acestui studiu. Rosie subminează portretele religioase renascentiste (reprezentarea profetului Isaia și a îngerilor de către Michelangelo), demontează simbolistica, dislocă semnificațiile și reconstruiește un "corp" nou (androginul Rosie), care își asumă noi valențe și înțelesuri, devenind, în mod profetic, simbolul patriotismului, devotamentului și succesului americane. Deși
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Indiferent de teoria pe care o alegem, nu putem nega interesul crescut al europenilor față de formele culturii populare americane, interes care poate fi rezultatul "efectului de bumerang". Europene prin tradiție, modelele culturale transferate și dislocate de coloniștii americani au fost subminate, simplificate, fragmentate, reciclate, reco-date și rearanjate în modele noi, care au primit noi conotații și o nouă identitate. Prin multiplicarea, reciclarea și reasamblarea vechilor tipare culturale europene au fost create noi iconuri, clișee și forme hibride, care, exportate pe bătrânul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
câteva întrebări: „Nu va fi oare creația degradată la rangul unui proces fără scop, țintă și sens? Nu va fi detronat omul, în calitatea lui de coroană a creației, ca fiind asemănător maimuței, și nu lui Dumnezeu? Nu va fi subminată și etica: în loc de omenie, luptă pentru supraviețuire cu toate mijloacele? Potrivit tuturor acestora, nu va deveni oare Dumnezeu pe deplin de prisos? Mai are el un loc în această lume și în evoluția ei?“ Constatarea că asemenea concluzii la care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este cauza apariției și dezvoltării ei drept o greșeală a unor cercetători, care nu afectează însă programul adaptaționist în ansamblul său. Dacă ideea directoare a acestui program este evidențierea puterii selecției naturale, atunci el nu va fi pur și simplu subminat de recunoașterea existenței unor asemenea „schimbări oportuniste“. Sober crede că, în genere, recunoașterea existenței unor constrângeri filogenetice nu ar fi incompatibilă cu concluzia generală că multe structuri și comportări cu valoare adaptativă au fost promovate de selecția naturală. Este adevărat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de bază ale tradiției creștine, acea înțelegere împărtășită de majoritatea zdrobitoare a celor care se declarau pe atunci creștini. În tinerețe, mărturisea Darwin, el a găsit argumentele lui Paley drept foarte convingătoare. Mai târziu, descoperirea principiului selecției naturale le-a subminat. Totuși nu considerații teoretice, ci mai degrabă reflecții morale l-au îndepărtat de credința creștină, în înțelegerea ei curentă. Cu trecerea timpului ideea pedepsei veșnice pentru necredincios i-a apărut nu numai inacceptabilă, dar și condamnabilă: „Într adevăr, mi-ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
asociază ateismul, sunt, desigur, concepții diametral opuse asupra lumii și a vieții omenești. Modernitatea a fost adesea scena confruntărilor dintre ele. Cu toate acestea, ele împărtășesc o presupoziție esențială, și anume aceea că rezultatele cercetării științifice ar putea întemeia sau submina o reprezentare atotcuprinzătoare asupra întregului, adică răspunsurile ce se dau la întrebări privitoare la cauzele ultime. Astăzi, când mentalitatea vestică dominantă conferă rezultatelor cercetării științifice un loc privilegiat în universul cunoașterii, nu doar cei ce susțin materialismul, ci și cei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ei firești. Este de înțeles că oamenii își formează diferite reprezentări despre absolut. (Kant vorbea despre o înclinație irezistibilă a rațiunii omenești de a trece dincolo de hotarele experienței.) Știința naturii nu are însă capacitatea de a asigura sau de a submina asemenea reprezentări. Cel puțin atât timp cât ea este practicată într-un mod corespunzător. Dawkins se întreabă ce anume are credința religioasă atât de aparte încât să merite un respect deosebit. Este surprinzător că-i vine greu să găsească un răspuns la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o viziune asupra lumii care o lipsește de sens și de țel se opune credinței creștine. Din tot ce s-a spus până acum rezultă clar că s-au făcut numeroase încercări de a utiliza știința darwiniană atât pentru a submina, cât și pentru a sprijini credințele religioase. Atunci când se afirmă că rezultatele cercetării științifice nu pot fi nici favorabile, nici potrivnice religiei, avem în vedere acea înțelegere a ceea ce este religia pe care o întâlnim, de cele mai multe ori, la autorii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sprijină teologia. Ceea ce are însă în vedere Ayala este că suferința ființelor vii ține de universul faptelor și trebuie să-și găsească explicația prin legi și mecanisme naturale. Știința darwiniană ar fi „un prieten deghizat al teologiei“ deoarece ea a subminat înțelegerea Creației drept un proces de proiectare a ființelor vii, așa cum apare el în teologia naturală lui Paley. Ceea ce conduce la erodarea premiselor care au susținut formularea tradițională a problematicii teodiceei, o problematică indisociabil legată de ideea unui Dumnezeu care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
altă consecință a asumării consecvente a principiului separației, și anume că, din punctul de vedere al cercetătorului naturii, poziția agnosticului este tot atât de îndreptățită ca și cea a credinciosului. Căci, dacă nu există temeiuri obiective, constrângătoare, care să susțină sau să submineze reprezentările despre univers ca întreg, despre semnificațiile și valorile supreme, atunci va trebui să recunoaștem că adoptarea lor reprezintă o opțiune personală. Multe rezerve critice care au fost formulate la adresa poziției separării totale a științei și credinței pot fi privite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]